275 matches
-
ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
drept "sârbi" este vorba în general de bulgari. La recensământul din 1930 lipovenii au fost incluși la categoria "alții" (la recensămintele ulterioare au fost incluși rușilor), iar cehii au fost incluși slovacilor. La recensământul din 2002 au fost numărați 21 ceangăi care au fost incluși la categoria "alții". În anul 2002, structura confesională era: 1.850.414 ortodocși (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventiști
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
în mod tacit din funcțiile de conducere politică sau administrativă. La recensământul din 18 martie 2002, Bacăul număra 175.500 de locuitori, structura etnică fiind evidențiată astfel: 173.041 români, 1.605 țigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ș.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puțin de 50 de persoane. Distribuția populației stabile pe confesiuni religioase: 153.849 ortodocși, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor, inclusiv ateii, nedepășind fiecare 500 de adepți. Zona a fost
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Ploiești la 27.07.1960. Era dintr-o veche familie răzeșească, fiind proprietari de pământuri, originari din comuna Osebiții Mărgineni, Luizi Călugăra, de lângă orașul Bacău. Ctitori de biserici și de școli, apărători ai ortodoxiei, într-o zonă populată și de ceangăi catolici. Străbunii din linia paternă odihnesc în capela ortodoxă sfințită cu hramul Sfintei Treimi, Capela Broșteanu. Edificiul este situat la intrarea în cimitirul comunei Măgura din cartierul ce poartă încă numele de Răzășie, Broșteni-Răzeși, sau Osebiții Mărgineni. Surse istorice indică
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
efectuat în 2011, populația comunei Brețcu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (71,46%). Principalele minorități sunt cele de români (22,9%), romi (2,25%) și ceangăi (1,04%). Pentru 2,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (73,63%), dar există și minorități de ortodocși (20,51%) și reformați (2,08%). Pentru 2,37% din populație
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
amestecate, alături de Români (pe atunci denumiți "Vlahi" de celelalte popoare) trăind și Slavi (pe atunci denumiți "Șchei'), Pecinegi, Comani și Maghiari. În zona Moldovei, au existat formațiunile prestatale ale Bolohoveniilor (probabil româno-slave) și ale brodnicilor. Temporar s-au evidențiat Uzii, Ceangăii și Iașii. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, regii Ungariei au colonizat în Transilvania secui și germani, evocați în izvoare sub denumirea de "hospites", aceștia din urmă cunoscuți și ca "sași". Tot atunci sunt menționate mai multe
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Faraoani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,54%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (1,73%) și ceangăi (1,55%). Pentru 2,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (95,83%), cu o minoritate de ortodocși (1,25%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
maternă română și 102 de limba maternă maghiară. Etnograful clujean Dr. Tánczos Vilmos a efectuat cercetări lingvistice în localitățile ceangăiești din Moldova în 1996 și în 2009. În timpul cercetărilor sale, Tánczos a evaluat nivelul de cunoștință a limbii maghiare a ceangăilor moldoveni. Cercetările sale au atestat că în Moldova sunt mult mai mulți vorbitori de limba maghiară decât reiese din recensămintele oficiale, cauza acestui fapt fiind că ceangăii nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
În timpul cercetărilor sale, Tánczos a evaluat nivelul de cunoștință a limbii maghiare a ceangăilor moldoveni. Cercetările sale au atestat că în Moldova sunt mult mai mulți vorbitori de limba maghiară decât reiese din recensămintele oficiale, cauza acestui fapt fiind că ceangăii nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste 60.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova, în 2009 acest număr a fost cu 15.000 mai mic (numărul vorbitorilor limbii maghiare scăzând la doar 45.000 de persoane în același grup
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
a reprezentat 75% din totalul romano-catolicilor. 872 persoane nu au vorbit de loc ungurește, sau o cunoșteau limba doar ca limbă pasivă. În 2009 Tánczos a evaluat deja și nivelul de cunoștință a vorbitorilor și vârsta acestora. Asimilația lingvistică a ceangăilor s-a demonstrat și în Faraoani: s-au găsit doar 1531 de vorbitori a limbii maghiare, ceea ce înseamnă că în 13 ani procentul vorbitorilor dialectului ceangăn-secuiesc s-a scăzut de la 75% la 51% în comunitatea romano-catolică. Vorbitorii limbii maghiare ca
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
înțeles limba maghiară, dar nu au mai putut vorbi această limbă (limbă pasivă), iar 870 de persoane nici nu au înțeles limba maghiară, toți fiind între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
toți fiind între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu cel al secuilor, ci se aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu cel al secuilor, ci se aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu cel al secuilor, ci se aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
cel al secuilor, ci se aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș ("Tatros, Tatáros"). Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile lor izolate nefiind influențați în trecut de curentele naționalismului european, iar identitatea
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș ("Tatros, Tatáros"). Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile lor izolate nefiind influențați în trecut de curentele naționalismului european, iar identitatea lor este mai degrabă o identitate așa-zis locală, bazată pe apartenența la cultul romano-catolic și pe dialectul comun. În ciuda faptului
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
acestea, la ultimele recensăminte s-au declarat secui 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002. Posibilitatea de a se declara secui a fost oferită și la recensământul din 2011. Maghiarii din satele din jurul municipiului Brașov se definesc drept ceangăi, nu secui. Secuii din județul Brașov sunt cei din comunele care până la desființarea județelor interbelice au făcut parte din județele Odorhei și Târnava Mare: Cața, Jimbor, Racoș, Ormeniș. În perioada interbelică, Petre Rimneantu, adept al eugeniei, folosind diferite măsurători antropometrice
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
prima jumătate a secolului al XIII-lea și continuând până în primele decenii ale secolului al XIV-lea, unii specialiști susțin că populația secuiască se stabilește, în parte de asemeni dincolo de Carpații Orientali, în Moldova, unde supraviețuiește azi sub numele de ceangăi, de confesiune romano-catolică. Un segment important al populației secuiești a fost așezat în părțile răsăritene ale Regatului ungar medieval, pe teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
pentru asigurarea cursurilor în limbile minoritare, prin unificarea unor instituții de învățământ în limba română cu instituții de învățământ în limbile minoritare și prin impunerea limbii române ca unică limbă de studiu în anumite specialități universitare. Astfel, ultima școală a ceangăilor a fost închisă în 1958. Tot în 1958 au fost fuzionate școlile primare și gimnaziale în care învățământul se făcea în limba română cu cele în care se studia în limbile minoritare, iar în anul următor au fuzionat universitățile "Babeș
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]