3,105 matches
-
spin în culcușul inimii. Înțeleptul îl recunoscu de la primul sunet. Tînărul lup înțelese și el. Nefericită și deznădăjduită, era ea, iubita, consoarta, căutata. Era mama lui Lupino. CAPITOLUL 18 Un nou început A rus pășea mîndru și hotărît în fruntea cetei de lupi. Sosise ziua cea mare. Sosise clipa în care, dacă lucrurile aveau să iasă așa cum spera, urma să rescrie istoria. Nu crezuse că va fi chiar el cel care să conducă lupii în confruntarea hotărîtoare. Dar, cînd soarta îi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
parcurgă împreună cu Lupino drumul pînă la haită și înapoi. Rămăsese să se odihnească dar și să pîndească. Fusese liniște, semn că vietățile dăduseră uitării apropierea lor de adăpost. Acum, înțeleptul îi întîmpina pe camarazii lui Lupino cu bucurie. Era o ceată mare, căci numai forțele lor unite puteau să facă față confruntării cu Oamenii și lupii lor. Se consultară cu privire la modul în care urmau să acționeze. Era de necrezut și de neînțeles felul în care lupii captivi nu pregetaseră să-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
timp, glasurile lor sălbăticite șfichiuiră aerul. Arus dădu un ordin scurt. Lupii lui înaintau în același ritm, fără zgomot, impasibili. Nu i-ar fi ajutat cu nimic să-și deconspire efectivul. Localizară ținta. Încă un ordin. Se împărțiră în două cete și o înconjurară. Se apropiau astfel, închizînd în mijloc, ca într-o capcană, adăpostul uman. Lupii captivi parcă înnebuniseră. Strigătele lor nu mai aveau coerență, și, pe măsură ce inamicii strîngeau cercul, se transformară în schelălăieli disperate. Atacatorii erau mulți și puternici
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din gradene și se aliniază. Mai fluieră o dată și toți fac la dreapta scurt, rămîn înșirați. Mai trage un șuierat. Toți rămîn drepți. Rică vine și-i interpelează militărește. RICĂ: Dar adicătele, ce poftiți dv.? Adicătele cum o ieși o ceată de dalauci, de haimanale de-ale dvs. în uliță cu reteveiul, guvernul... (vine spre public și se adresează publicului cu aroganță și dispreț) Dumneavoastră, oamenii inteligenți sînteți de vină, fiindcă stați indiferenți. Ia să fi mers dumneata cu mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
marginea imposibilului; viața noastră ca a broda pe marginea imposibilului (asta este disputa cu limita, care naște tragicul). Există oameni cu o inaptitudine organică pentru viața socială constituită conform modelului oficial, dar care se integrează perfect în grupurile informale: bande, cete, pușcării etc. Momentele de trezire sunt rare. În rest, trăim o continuă iluzie sau autoiluzionare (poate necesară supraviețuirii). Cred în virtuțile filosofiei, în influența pe care aceasta a exercitat-o asupra vieții. Văd însă în același timp diferitele enormități la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Pașcani, care sau distins în luptele din timpul Războiului de întregire a neamului a fost și preotul Nicolae Oniceanu, din Heci. Preotul a fost confesor militar al regimentului „32 Mircea”. În luptele de la Mărășești, cu crucea în mână, a îmbărbătat cetele răzlețe ale diferitelor unități, împingându-le din nou în focul luptei. Atunci când răpuse ca număr, trupele erau nevoite să cedeze, ultimul, cu curaj, a trecut Siretul înot, spre a nu cădea în mâinile inamicului. Preotul Nicolae Oniceanu a fost decorat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei de urători. Colindatul cu măști este considerat forma străveche a întâmpinării Anului Nou, prin urări și veselie. Animalul reprezentat prin mască este o ființă cu însușiri sacre și mai cu seamă, având o eficiență deosebită pentru bunul mers al tuturor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
păstrau la streașina casei. - Paparudele se practicau în perioadele secetoase, având rolul de a aduce ploaia. Înaintea desfășurării obiceiului, se aleg dintre copii viitoarele paparude și se realizează masca din frunze, boz, crengi. În ziua ceremonialului, paparuda însoțită de o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un capăt la altul, intrând în gospodării și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
masca din frunze, boz, crengi. În ziua ceremonialului, paparuda însoțită de o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un capăt la altul, intrând în gospodării și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pompe ce s-au sirvit, în 14 mart. Mulțimea oamenilor era atâta, încât numai trecând înaintea salei unde era mortul au putut să arunce ce de pe urmă cătătură asupra celui de care se înmândrează veacul nostru. Deasupra ușii salei se cete scoase din cartea sa numită Erman și Dorotea. Trecătorule! a morții vezi icoana întristată, Filozoful nici creștinul nu se tem d'a ei săgeată, Pe acel la trai îndeamnă și la dreaptă făptuire, Iar acestuia-n necazuri ea-i liman
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
e că unul, cineva, trebuie dedus (sic!) din grup. El va fi diferitul, prîslea, voinicul, urma care scapă turma. La Barbu, e mai curînd un mijlociu, între două neamuri, "răsad mai rău" care "mă brodisem șui, hoinar." Urmează însoțirea cu "ceata noastră de pitici", și căutarea unui semblable. Nu va fi, pentru vocea care recunoaște că "eram mult mai prost pe-atunci...", armăsarul mîncînd jeratic, ci "melcul prost, încetinel...". Încetul, chiar dacă place ochiului - ce miracol nu se desface au ralenti? - nu
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
parodia "originală" după Viața la țară a lui Depărățeanu: "Cînd se ia cîte-o măsură,/ Lumea-njură/ Pe agentul sanitar/ și-l întreabă fără noimă:/ - Ce-ai cu noi, mă?/ Pentru ce să dăm cu var?...". Sau trecerea bucolică a unei cete de lăieți, la Coșbuc, ajunge, la Topârceanu, prilej de-a arăta înfruntarea, comică, a două omeniri: "S-a oprit lîng-o poiată/ Un țigan răzleț de ceată, -/ Ochii-i fug după găini.../ Strîns își ține-acum vioara/ Și, cum trece ulicioara,/ Fac
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
cu noi, mă?/ Pentru ce să dăm cu var?...". Sau trecerea bucolică a unei cete de lăieți, la Coșbuc, ajunge, la Topârceanu, prilej de-a arăta înfruntarea, comică, a două omeniri: "S-a oprit lîng-o poiată/ Un țigan răzleț de ceată, -/ Ochii-i fug după găini.../ Strîns își ține-acum vioara/ Și, cum trece ulicioara,/ Fac în urma lui ca cioara/ Toți copiii din vecini." Romanța gramofonului, accesoriu poetic într-o casă burgheză, pe care în vremea noastră, nemaiavînd ce face cu el
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
insul, cu vorbele lui Arghezi, între înger și măgar. Așa cum unii dorm pe o parte, iar alții pe cealaltă, și în politică a fi de dreapta sau de stânga ține de factori imponderabili. în mare, sunt de dreapta tradiționaliștii, din cetele adoratorilor trecutului mirifico-edenic, cei legați de țara profundă, dinafara timpului, totuși cândva înzestrată cu admirabile rânduieli, de o organicitate astăzi pierdută. Sunt de dreapta, dar ceva mai sus, cei ce-l consideră pe individ factor determinant al istoriei, prin efectul
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
Într-o noapte, la ceas de taină Un vis asemănător c-o doină În care Dumnezeu vorbea cu mine M-a lăsat gândindu-mă la tine... "Vezi!, spuse Dumnezeu, Va veni în sufletul tău O fată ce a fugit din cetele îngerești; Acum e printre mireni ca să o iubești!" Dar cum o voi găsi, Doamne?" L-am întrebat neștiind nimic de tine. "Vei vrea să cauți fata cu sufletul curat Inocentă, pură și cu aspectu-i minunat?" La întrebarea ce Dumnezeu mi-a
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
feudală, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală (2004), Nicolae Băieșu, Sărbători domnești închinate Maicii Domnului și Mântuitorului (Chișinău, 2004), Macarie
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
al clubului conservator și student-edec al Universității de vreo 10 ani - și-au continuat cinstita însărcinare căutînd să zădărnicească scopul pentru care venișseț". Cel dintîi a fă-cut-o "urmărindu-șiț orice demers și combătîndu-șlț cu zgomotul și vociferările pe care le comanda cetei de streini care erau cu dînsul în fundul sălii". "Acest domn Sterea -se spune în continuare - a plîns, s-a luat de păr, a zbierat și a in-sul-tat; a comparat Liga culturală cu Liga lui ...34, mergînd cu în-drăzneala pînă acolo
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
trăi cu tine-unită în a ceriului tărie" (Consacrat memoriei de Leufca). Despre el însuși, Asachi credea că, instalat pe drept în cultura română, va lua forma unui astru din constelația Pleiadei: "în a cerului tărie șease stele scînteiază Ș-între cete fără număr răspîndesc mai viu lucor, Precum soarele pămîntul, ele mintea luminează Cu cea rază ce purcede de l-al lumei urzitor. Acolo petrec în faimă geniile fericite, Care sunt de a lor muză nemurirei consfințite" (Pleiada). Dacă steaua materializează
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
a produs o schimbare în spiritul albinelor, care au avut ideea bizară de a nu mai dori decît cinste și virtute. Au cerut o reformă radicală; cele mai leneșe, cele mai necinstite țipau cel mai tare. Jupiter a jurat că ceata aceasta gălăgioasă va fi scăpată de viciile de care se plîngea; și în clipa în care a jurat, inimile au fost cuprinse de o dragoste exclusivă pentru bine. De aici s-a tras grabnic ruina întregului stup. Nu se mai
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
este pentru eternitate scormonit, iar timpul acumulează milenii de milenii... Se înțelege de la sine dezavantajul de a fi în Iad, așa cum se vede acesta zugrăvit în tinda locașelor de cult. Orice ar trebui să facă omul să nu ajungă în ceata celor damnați, a căror carne va suferi inimaginabile suferințe, rămânând pe oase, spre a fi în continuare sfredelită, arsă, înțepată, smulsă - pe măsura ticăloșiei celui ce ispășește, fără ca o picătură de apă să-i umezească buzele, limba străpunsă de ace
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
de sulf, în cazanele clocotitoare conaționali despre care ai fi jurat că n-ar avea ce căuta acolo te va mira doar o fracțiune de secundă. Trăgând cu ochiul dintr-un cerc în altul, văzând la și mai grea chinuire cete de adversari politici, nu-ți va fi mai bine, este chiar posibil să ajungi la concluzia că există o anumită exagerare în tratamentul care li se aplică - și nu numai lor. Dacă, într-o străfulgerare, îți va trece prin față
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
Românești îi răspunde cronicarului cu multă clarviziune în legătură cu ridicarea sa împotriva padișahului: „Aceste vorbe ale noastre se potrivesc cu vremea vechilor sultani. Atunci o mie de neferi deai lor nimiceau zece mii de ostași. Acum oastea aceea și feudele și apanajele cetei de ostași și posturile lor și ținuturile lor sunt pe ducă. Ele au fost cumpărate și vândute din mânâ în mână. Nu a rămas cinste, onoare și respect”. În afara acestei revolte externe, între 1599 1601 are loc și o puternică
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
pentru exploatarea bunurilor comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea sistemelor de resurse. Creșterea numărului de cete care ies din devălmășie a determinat scăderea cantității de beneficii disponibile pentru ceilalți și un conflict între tendința de scindare în scopul maximizării beneficiilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]