1,265 matches
-
și comedia nuanțelor. Portretul este extraordinar. Cronicarul și le-a amintit pe acelea în aqua forte consacrate pe vremuri de Jean Cau lui Orson Wells și altora. De un sarcasm bine temperat, portretul schițat de dl Pleșu unuia din trubadurii ceaușiști pleacă de la premisa că nimic nu este mai potrivit în a-l defini pe dl Păunescu decît cantitatea: "E teribil ce mult poate să scrie (și ce lung!), ce mult poate să vorbească, ce volume groase tipărește, ce mulți decibeli
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică și care să nu se orienteze după mesajele inițiatice ale unui "maestru spiritual"". Acest ultim pasaj se referă, evident, la Const. Noica și școala sa. Dl. Marino consideră că "multe dintre ideile ceaușiste corespundeau cu ideologia naționalistă a lui Noica". Cît privește cultura română, d-lui Marino i se pare că ea este dominată de poeți și publiciști și atîta vreme cît se va menține această situație șansele progresului ei sînt minime. Are
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
perspectivă europeană o mare literatură, „îngropată”, într-un anume fel, de lectura exclusiv leninistă care-i fusese aplicată timp de mai multe decenii. Politic, era un act de mare curaj să relevi profunzimile și măreția literaturii ruse, într-o Românie ceaușistă care, subiacent, devenea tot mai antisovietică. Totodată, era de-a dreptul remarcabil să vorbești despre literatura rusă, eliberând-o însă de balastul lecturilor comuniste și punând-o în relație cu literatura universală, iar nu cu indicațiile staliniste de reconsiderare a
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
Plecați toți trei? Plecați în familie? Păi, nu vă mai întoarceți!». Tonul nu era nici amenințător, nici provocator. Exprima parcă o convingere. Evident că nu am răspuns nimic. Știam că ne întoarcem”. Iată un episod aproape banal din ultimul deceniu ceaușist. Firește că scenariul sună familiar pentru mulți dintre cititorii cu experiență. Valul masiv de emigranți din anii optzeci, cu derogare de la Centru, aduce cu un exod. Iar literatura exilului, astăzi, cel puțin, și-a epuizat stranietatea. Cu toate acestea, texte
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
tot unul ca mine”): Mircea Zubașcu, profesor de geografie. Cei doi au trăit împreună niște ierni cumplite, apartamentul lor transformîndu-se, pe durata a aproape jumătate de an, într-o ghețărie. Singurul remediu: băutura tare. Tabloul, desprins din rama ultimilor ani ceaușiști, este într- adevăr memorabil, deși e vorba mai degrabă de o fotografie: „După patru după-amiaza, satul se scufunda în întuneric, curentul se lua cîte zece ore pe zi și se dădea abia spre miezul nopții, nu găseai nici acasă la
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
el nu s-a opus doar formei de guvernământ ori dictaturii comuniste ci, mai ales, fundamentalului rău făcut României, transplantul ilegal de Stat. În anii războiului rece, diaspora românească a existat și a făcut multe pentru a se opune dictaturii ceaușiste. Erau sute de români în afara țării care visau, ca și Regele, la o Românie democratică, liberă și prosperă. Unii dintre ei voiau monarhie, nu republică. Dar Regele, deși aflat în mijlocul lor, reprezenta prin el însuși o instituție care păstra vie
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
muncitorul cinstit și harnic nu a trecut și el printr-un proces îndelungat de pregătire profesională, care cere anumite sacrificii, nu a transpirat zi de zi la locul său de muncă, făcându-se folositor societății? Constantin Noica exclama, în timpul dictaturii ceaușiste, cu ocazia unei alocuțiuni rostite la Comitetul județean de cultură Timișoara : „Cum e cu putință să plătiți timp de o viață cinci mii de fotbaliști care dau sau nu randament vreme de zece ani, rămânând ca restul vieții să-l
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
din Marx, Engels, Lenin, stau mărturie cărțile lor editate în anii 70-80, reeditate după 90 fără "celebrele" citate, când onestitatea intelectuală ar fi cerut să și le asume. În cărțile lui Ernest Bernea (foarte puține ieșite de sub tipar în perioada ceaușistă) nu veți găsi citate cu trimitere la Marx, Engels, Lenin. El a fost un opozant, nu a fost un disident (așa cum mulți disidenți se dau opozanți, ceea ce nu au fost și nici nu vor fi vreodată) și este foarte interesant
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
răgaz de 25 de ani, cum au avut ei. Aveam și noi, la rândul nostru, circumstanțe istorice atenuante, dar și motive să privim cu încredere în viitor, pentru că politicienii care luaseră destinele României în mână după îndelungata noastră noapte dictatorială ceaușistă - cu nimic inferioară celei franchiste - își puseseră drept cap de afiș descătușarea turismului autohton. Dar n-a fost așa. Au trecut alți douăzeci și cinci de ani de la evenimentele din 1989 și ”tweenie Romania” se zbate la capitolul turism în continuare, nu
Spania și România, o paralelă inegală [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
comunist ( Supraviețuirea prin cultură. Nu uita! ) La douăzecișipatru de ani de la prăbușirea dictaturii comuniste, vă adresăm invitația de a participa la un evenimentul cultural special, omagiu adresat celor răpuși de regimul represiv comunist și celor ce au suferit sub dictatura ceaușistă, prilejuit de lansarea volumului nonconformist „Tărâmul cu dimineți putrede” / „Stampe din comunism,1987”, autor George Bogdan, București, ce va avea loc la Palatul Parlamentului, în data de 05.12.2013,orele 16,00 - 18,00, Salon ONG, Centrul Expozițional „Constantin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94150_a_95442]
-
care au cercetat faptele de atunci , veți constata ca pe 22 la Timișoara se ștergeau urmele revoluției locale și dacă bucureștenii nu s-ar fi ridicat la luptă în noaptea de 21 pe baricade și nu ar fi transformat meetingul ceaușist din 22 în revoltă spontană și decisivă pentru alungarea dictatorului , soarta noastră ar fi fost alta : o baie de sânge și o încheiere ca la Primăvara pragheză . Nu , Revoluția Română nu s-a terminat la oră fixă , așa cum încearcă să
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
după ce a fost salvată de la înec. Jurământul său de a face dreptate, de a răzbuna dispariția părinților săi, nu a fost dus la îndeplinire pentru că există un Dumnezeu, iar El făcuse deja dreptate până ca fata să finalizeze studiile. Clanul Ceaușist apusese... Folosind dialogul și relatarea la persoana întâia, în numele Lorenei, potrivit jurnalului său, autorul nu uită nici un moment din viața acesteia și reușește să facă legături între evenimente, să adâncească trăiri personale, să analizeze sentimente și să ne introducă perfect
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
Nimeni nu-i perfect! „Deși tânărul profesor Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor » (publicat în revista Agero-Stuttgart - n.n.), - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care ne-a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
ceea ce aruncă pe piață este „ultimul cuvânt... „ Ion Măldărescu: Redacția ART-EMIS, vi-l acordă sub forma acestui „interviu” sui-generis, oferindu-vă concomitent și răspunsuri la întrebări. Prof. octogenar T.B.Ș.: „...Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care ne-a făcut atâta rău”.[1] Ion
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
redactor-șef, care nu e în niciun caz de genul feminin, stimate domnule profesor! De unde se vede că nu numai geografia, ci și limba română este foarte grea...). - afirmația dumneavoastră: „Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă...”, se vrea ca recomandare pentru doamna M.D.P., așa că unele corecturi sunt obligatorii. Apoi vom frunzări împreună câteva dintre datele recomandate
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Petcu: „trimitere și la cei mai exponențiali reprezentanți ai anticeaușismului creștin din România, la nume grăitoare precum Richard Wurmbrand și Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Atât cel dintâi, cât și cel din urmă, au fost cele mai puternice și vehemente voci la adresa regimului ceaușist”; Ion Măldărescu: Cei doi numiți în citatul de mai sus nu sunt compatibili; primul a fost agent al Cominternului, a venit în România via Moscova și reprezenta pe altcineva și cu totul altceva decât „ochii și sufletul neamului” românesc. După ce
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
care a suferit de carențe identice”. Ion Măldărescu: Cum puteți acorda, domnule profesor octogenar, credit, unei afirmații mai mult decât eronate, cu rol de manipulare, când sistemul de învățământ actual a decăzut atât de mult, încât este catastrofal în comparație cu cel „ceaușist”? Școlile se dărâmă, iar altele noi nu se mai construiesc. În schimb, se fac vile faraonice pentru jefuitorii neamului nostru. Absenteismul școlar avansează cu pași uriași, din cauza lipsei materiale acute și a dezinteresului politic. Analfabetismul câștigă teren. Din programa școlară
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Noii Ordini Mondiale și a fost pierdută, în detrimentul oropsitului popor român și în favoarea instrumentelor N.W.O., în speță F.M.I. & Co. Nici în zece vieți ale dumneavoastră situația economică a României nu se va mai putea ridica la nivelul economiei ceaușiste. Mult hulitul - de către dumneavoastră - Ceaușescu a lăsat țara fără nicio datorie externă și cu creanțe de recuperat. „Economia lui Ceaușescu era pe locul trei în Europa prin exportul de mărfuri, produse chimice, petroliere, mașini grele, utilaje, metalurgice. Între 1965 și
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
nu concedieri în masă. Sub regimul Ceaușescu s-a construit o economie puternică - nu grămada de fiare vechi a primului prim-ministru postdecembrist -, cum n-a avut România înainte de război, pentru ca să fie independentă și să nu cerșească la alții. România „ceaușistă” exporta în peste 150 de țări ale lumii. Au fost și perioade grele, când românii se îmbulzeau la cozi pentru aprovizionarea cu cele necesare traiului. Trebuie să-i fim recunoscători aceluiași cămătar mondial, F.M.I., care a aplicat statului român penalizări
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
loc în loc cu desaga pe umăr de frica urmăritorilor, așa cum i-am putut vedea în imaginile dramatice pe care ni le-au oferit din belșug micile ecrane, de calea exilului pe care au pășit atîția români nu numai în timpul dictaturii ceaușiste dar și ca urmare a dezamăgirilor și derutei de după revoluție. Din motive diferite, și Israelul are cohorta lui de rătăcitori, în majoritate tineri avizi de o viață mai ușoară și lipsită de pericole dincolo de ocean. Și fiecare exod e însoțit
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
e consacrată partidului, "inima mulțimii". Pe locul trei sunt patria și istoria, "lumina din adânc", iar la final "glasul românesc de pace". Ceaușescu e însă în fruntea tuturor: partid, patrie, popor, istorie - deasupra lor. Nicolae Dragoș transcrie bine spiritul epocii ceaușiste.
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
actualelor "locale" este uriașă, pentru că ele reprezintă una din ultimele șanse ca România să se înscrie în normalitate, să scape de emblema de "țară-problemă" pe care i-au atașat-o partenerele din Uniunea Europeană. în cei nouăsprezece ani de la răsturnarea dictaturii ceaușiste, România a făcut, din proprie inițiativă, puțini pași pentru redresarea sa reală ca stat democratic de drept, ca societate civilă, ca economie funcțională deschisă. Majoritatea transformărilor operate s-a realizat sub presiunea conjuncturilor geopolitice, a "vremilor noi", cum ar nota
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
populare". După 1989, trezirea comunităților României a început lent, cu mari dificultăți. Nu întâmplător Bucureștiul, cea mai informată și deschisă colectivitate, a fost ținta represiunilor minerești, puse la cale de "oamenii lui Ion Iliescu", moștenitor necontestat de "sistem" al dictaturii ceaușiste. Rostul ascuns al mineriadelor a fost intimidarea întregii comunități a Capitalei, terorizarea - sau chiar eliminarea - liderilor ei de opinie. Operațiunea nu a reușit, dar în restul comunităților românești, în special în cele rurale, falsul "partid democratic", de stânga, al lui
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
uită că Noica își căpătase ideile naționaliste înainte ca România să devină comunistă și să se înființeze Securitatea. De aceea, nu securiștii trebuiau să-l învețe pe Noica patriotismul". Desigur, însă Noica nu-și putea înjosi naționalismul racordîndu-l la contextul ceaușist, drept care a recurs la o tactică dictată de situația în care se afla, la o manevră rece de care nu putea fi decît plenar conștient. "Naivitatea" și "optica idealistă" ce i se atribuie nu erau decît o postură amar-lucidă. N-
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
să găsesc în cele două dicționare cuvîntul "capodoperă", de care istoria literară oficioasă nu făcea risipă, aplicată unui roman atît de special, deși e greu să accepți inexactitățile și formulările prostești. Unele se explică prin inevitabila ipocrizie a socialismului național ceaușist. Mai trist era faptul că această capodoperă nu se bucura de tratamentul cuvenit, nu era retipărită, comentată, recomandată tinerilor etc. E trist, dar, iarăși, explicabil. Nu enumăr cauzele, sînt prea bine cunoscute. Mai este ceva. Jurnalul, o capodoperă a literaturii-document
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]