344 matches
-
duplicitară între declarații și fapte. Deși trupele germane au ajuns in octombrie 1942 la frontiera vestică a Ceceniei, ele s-au limitat la trimiterea de desante de propagandiști in spatele liniei frontului, după ce nemții au observat o răceală bruscă din partea cecenilor în momentul când ororile comise de naziști în Ucraina în 1941-1942 au început sa devina publice. Totuși, folosindu-se de apropierea liniei frontului, trupele sovietice au bombardat regulat satele cecene răsculate, care cuprindeau în momentele de extindere maximă peste 50
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
liniei frontului, după ce nemții au observat o răceală bruscă din partea cecenilor în momentul când ororile comise de naziști în Ucraina în 1941-1942 au început sa devina publice. Totuși, folosindu-se de apropierea liniei frontului, trupele sovietice au bombardat regulat satele cecene răsculate, care cuprindeau în momentele de extindere maximă peste 50% din teritoriul Ceceniei. La 23 februarie 1944, trupele interne (NKVD) ale Uniunii Sovietice, au deportat întreaga populație a Ceceniei și a câtorva regiuni învecinate în stepa din estul Kazahstanului și
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
trupele interne (NKVD) ale Uniunii Sovietice, au deportat întreaga populație a Ceceniei și a câtorva regiuni învecinate în stepa din estul Kazahstanului și în Siberia. Între 25% și 50% din populația deportată a murit de foame și boli. În 1957 cecenilor li s-a permis întoarcerea pe meleagurile natale, iar mai târziu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Ceceno-Ingușă, în componența Republicii Sovietice Socialiste Federative Ruse a fost reînființată în URSS. În anii puterii sovietice, persoanele "de naționalitate cecenă" nu puteau ocupa posturi
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
și boli. În 1957 cecenilor li s-a permis întoarcerea pe meleagurile natale, iar mai târziu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Ceceno-Ingușă, în componența Republicii Sovietice Socialiste Federative Ruse a fost reînființată în URSS. În anii puterii sovietice, persoanele "de naționalitate cecenă" nu puteau ocupa posturi înalte în administrație, armată, nu puteau fi admise la multe instituții de învățământ superior. Pentru a evita aceasta situație, intelectualitatea cecenă a preferat în mare parte să emigreze, în special la Moscova și/sau să se
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
Socialiste Federative Ruse a fost reînființată în URSS. În anii puterii sovietice, persoanele "de naționalitate cecenă" nu puteau ocupa posturi înalte în administrație, armată, nu puteau fi admise la multe instituții de învățământ superior. Pentru a evita aceasta situație, intelectualitatea cecenă a preferat în mare parte să emigreze, în special la Moscova și/sau să se declare ca aparținând altor "naționalități caucaziene", mai tolerate de ruși. Populația, majoritar rurală, a Ceceniei a devenit prin urmare una din cele mai puțin educate
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
și/sau să se declare ca aparținând altor "naționalități caucaziene", mai tolerate de ruși. Populația, majoritar rurală, a Ceceniei a devenit prin urmare una din cele mai puțin educate din fosta Uniune Sovietică. În timpul dezintegrării Uniunii Sovietice din 1991, intelectualitatea cecenă, propriu din Cecenia și din diaspora sovietică, a format un Congres Național al Poporului Cecen, condus de Djohar Dudaev, fost general de aviație strategică în armata Uniunii Sovietice. Aceasta formațiune politică a indus parlamentul republicii să proclame independența țării sub
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
majoritar rurală, a Ceceniei a devenit prin urmare una din cele mai puțin educate din fosta Uniune Sovietică. În timpul dezintegrării Uniunii Sovietice din 1991, intelectualitatea cecenă, propriu din Cecenia și din diaspora sovietică, a format un Congres Național al Poporului Cecen, condus de Djohar Dudaev, fost general de aviație strategică în armata Uniunii Sovietice. Aceasta formațiune politică a indus parlamentul republicii să proclame independența țării sub numele de Republica Cecenă Ichkeria. Între 1991-1992 un șir de comitete locale, formate din "bătrâni
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
și din diaspora sovietică, a format un Congres Național al Poporului Cecen, condus de Djohar Dudaev, fost general de aviație strategică în armata Uniunii Sovietice. Aceasta formațiune politică a indus parlamentul republicii să proclame independența țării sub numele de Republica Cecenă Ichkeria. Între 1991-1992 un șir de comitete locale, formate din "bătrâni" și personalități de influență a delimitat linia de separare a Ceceniei de Ingușetia, care a devenit Republică de sine-stătătoare, dar spre deosebire de Cecenia, a ales să rămână în Federația Rusă
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
influență a delimitat linia de separare a Ceceniei de Ingușetia, care a devenit Republică de sine-stătătoare, dar spre deosebire de Cecenia, a ales să rămână în Federația Rusă. Deși "de facto" independentă între 1991-1994 și 1996-1999, până în 2006 această independență a Republicii Cecene Ichkeria nu a fost recunoscută de nici un stat. Este greu de decis cine a controlat în realitate teritoriul Ceceniei în timpul Primului Război Cecen (1994-1996) și în primul an al celui de-al Doilea Război Cecen (1999-prezent). Din punct de vedere
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
în Federația Rusă. Deși "de facto" independentă între 1991-1994 și 1996-1999, până în 2006 această independență a Republicii Cecene Ichkeria nu a fost recunoscută de nici un stat. Este greu de decis cine a controlat în realitate teritoriul Ceceniei în timpul Primului Război Cecen (1994-1996) și în primul an al celui de-al Doilea Război Cecen (1999-prezent). Din punct de vedere constituțional, Cecenia, ca republică autonomă în cadrul RSFSR, spre deosebire de cele 15 republici unionale, nu avea dreptul la secesiune față de URSS, RSFSR și nu direct
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
2006 această independență a Republicii Cecene Ichkeria nu a fost recunoscută de nici un stat. Este greu de decis cine a controlat în realitate teritoriul Ceceniei în timpul Primului Război Cecen (1994-1996) și în primul an al celui de-al Doilea Război Cecen (1999-prezent). Din punct de vedere constituțional, Cecenia, ca republică autonomă în cadrul RSFSR, spre deosebire de cele 15 republici unionale, nu avea dreptul la secesiune față de URSS, RSFSR și nu direct RASS Ceceno-Ingușă fiind membră a URSS. În 1992, parlamentul Federației Ruse a
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
federale" între autoritățile centrale și fiecare unitate autonomă. Toate aceste unități cu excepția a două - Cecenia și Tatarstan - au acceptat termenii de autonomie propuși de autoritațile federale. În urma unor negocieri prelungite, Tatarstanul a acceptat un tratat mai special in 1993. Guvernul cecen, condus de Djohar Dudaev, a refuzat orice tratative avand ca finalitate altceva decât independență. Deoarece în memoria politicienilor din acea perioadă legitimitatea guvernului Rusiei a lui Elțîn, care a dat jos în 1991 guvernul URSS al lui Gorbaciov, era asociată
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
în conflict, deoarece guvernul Dudaev prefera companiile din "grupul german", în timp ce Moscova prefera companiile din "grupul britanic" pentru a le preda industria de transport și prelucrare a compbustibilului. În 1994 Moscova a angajat ca un număr de politicieni de origine cecenă stabiliți la Moscova să se "reîntoarcă" în patrie cu grupuri de oameni înarmați, pentru a prelua puterea în unele sate din nordul Ceceniei. Guvernul lui Dudaev, foarte slab înarmat la acea perioadă, și fără personal militar corespunzător a "reușit" în
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
a permis să preia controlul asupra capitalei. În micro-bătălia care a avut loc în septembrie 1994 la intrarea în Groznyy, trupele lui Dudaev, fără tehnică militară, au fost înfrânte de către cele ale coaliții Hasbulatov-Avturhanov (reunite sub denumirea de "Consiliul Provizoriu Cecen", care controlau raionul Nadterecinii), capitala rămânând complet deschis. Totuși, rebelii pro-ruși s-au temut să intre în oraș pentru a nu provoca lupte de stradă cu populația locală ostilă lor. Pentru a redresa această situație penibilă guvernul lui Elțîn a
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
prizonieri. Ultimatumul dat de Dudaev pe 7 decembrie 1994 (ne-dus la împlinire) pentru ca forțele anti-Dudaev să depună armele și să obțină amnistie, ori altfel cei 120 de prizonieri vor fi executați, a dus la un conflict armat între forțele cecene ale guvernului nerecunoscut a lui Dudaev și armata și trupele de interne ale Federației Ruse, care a decis să invadeze deschis Cecenia pe 11 decembrie 1994. "Articol principal: Primul Război Cecen" În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
executați, a dus la un conflict armat între forțele cecene ale guvernului nerecunoscut a lui Dudaev și armata și trupele de interne ale Federației Ruse, care a decis să invadeze deschis Cecenia pe 11 decembrie 1994. "Articol principal: Primul Război Cecen" În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme în unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
conflict armat între forțele cecene ale guvernului nerecunoscut a lui Dudaev și armata și trupele de interne ale Federației Ruse, care a decis să invadeze deschis Cecenia pe 11 decembrie 1994. "Articol principal: Primul Război Cecen" În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme în unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme în unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznîi și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Hasaviurt la 31 august 1996. Ele stabileau că statutul Ceceniei urma să fie decis până la sfârșitul anului 2001, dar acordau Republicii Cecene Ichkeria independență de-facto până în acel moment. La 12 mai 1997, la
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Hasaviurt la 31 august 1996. Ele stabileau că statutul Ceceniei urma să fie decis până la sfârșitul anului 2001, dar acordau Republicii Cecene Ichkeria independență de-facto până în acel moment. La 12 mai 1997, la Moscova, președintele rus Boris Elțîn și președintele cecen separatist din acea vreme Aslan Mashadov au semnat un "Tratat de Pace între Federația Rusă și Republica Cecenă Ichkeria", care după
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
Hasaviurt la 31 august 1996. Ele stabileau că statutul Ceceniei urma să fie decis până la sfârșitul anului 2001, dar acordau Republicii Cecene Ichkeria independență de-facto până în acel moment. La 12 mai 1997, la Moscova, președintele rus Boris Elțîn și președintele cecen separatist din acea vreme Aslan Mashadov au semnat un "Tratat de Pace între Federația Rusă și Republica Cecenă Ichkeria", care după spusele lui Elțîn avea ""însemnătate istorică, menit să încheie 400 de ani de război"". Guvernul separatist, decimat în decursul
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
dar acordau Republicii Cecene Ichkeria independență de-facto până în acel moment. La 12 mai 1997, la Moscova, președintele rus Boris Elțîn și președintele cecen separatist din acea vreme Aslan Mashadov au semnat un "Tratat de Pace între Federația Rusă și Republica Cecenă Ichkeria", care după spusele lui Elțîn avea ""însemnătate istorică, menit să încheie 400 de ani de război"". Guvernul separatist, decimat în decursul primul război de cele mai influente si capabile autoritați, inclusiv primul său președinte Djohar Dudaev, nu a reușit
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
Un șir de bande armate operau din Cecenia răpiri, răscumpărări, trafic ilegal de petrol. Una din acestea era condisă de fostul lider spiritual al musulmanilor din Cecenia în timpul puterii sovietice, Ahmad Kadîrov. O adevărată bătălie a avut loc pentru ca guvernul cecen să recapete controlul asupra celui de-al doilea oraș ca mărime, Gudermes, din mâinile acestor bande. În 1999, Kadîrov, care în primul război a luptat împotriva rușilor, a trecut cu forțele sale de partea lor, devanind liderul (pro-rus) al Ceceniei
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
bande. În 1999, Kadîrov, care în primul război a luptat împotriva rușilor, a trecut cu forțele sale de partea lor, devanind liderul (pro-rus) al Ceceniei. În august 1999, folosindu-se de situația extrem de complicată pentru ruși din Daghestan, un grup cecen disident, condus de liderul militar Șamil Basaiev și compus din 600 de luptători ceceni, daghestanezi și arabi, a întreprins o incursiune armată în zona Botlih din Daghestan, preluând fără luptă toate satele. Acest eveniment a dus la demiterea prim-ministrului
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
rusești au fost plasate de-a lungul frontierei Ceceniei. Invazia din Dagestan, combinate cu șocul provocat de aceste acte teroriste, au fost justificări suficiente în ochii opiniei publice pentru o acțiune militară rusească în Cecenia, deschizând astfel al Doilea Război Cecen (1999-prezent). În 1999-2000 trupele rusești au cucerit din nou Cecenia, provocând alte zeci de mii de morți si o criză umanitară de proporții. Începand din 2000 are loc un razboi continuu de gherilă. Cecenia este situată în nordul Caucazului, înconjurată
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
și sus la munte. O parte din localitățile mici montane au fost forțat depopulate în secolul 19 de către ruși, populația lor fiind în întregime mutată în centrul Ceceniei, pentru a stăvili independența locuitorilor din munți. La munte există multe "castele cecene", de fapt case mai mari din piatră, înalte sub formă de turn, unde în evul mediu timpuriu și târziu o familie lărgită se putea autoapăra. Partea centrală, până la râul Terek este plată sau usor deluroasă, cu multe localități, astfel că
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]