618 matches
-
lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
n-ai vedea crestele celorlalte clădiri, ai crede că te afli într-un colț de grădină botanică, în care cresc, în peste 170 de ghivece, brazi argintii și chiparoși pitici, peri mici și gutui japonezi, pini și ienuperi, rododendroni și cedri libanezi, hortensii și molizi albaștri de Colorado, lângă care înfloresc toporași și narcise, zambile și ghiocei. Este o grădină la înălțime pe care Angela Tudorache, de profesie medic oftalmolog, a creat-o, în ultimii ani patru ani, cu mâna ei
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” () [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
unde comandară ceva de mâncare și apoi întrebară ce mai era nou pe acolo. -Nimic nou pe aici, le răspunse scurt hangiul. -Căutăm o caravană să ducem ceva la Ioppe și de acolo să ne întoarcem cu ceva lemn de cedru, spuse Matan. Hangiul îi privi cu suspiciune. Îi cunoștea pe perși mai mult din auzite însă știa că pe unde veneau aceștia era rost de buclucuri. De aceea era hotărât să-i facă să înțeleagă că nu vor obține nimic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
-te pe tine!. Sunt nehotărâtul soldat de partea cui să fiu la Troia dimineață la cafea ne-am trezit din cărțile lui Homer! Nisipul nostru adus de valuri neștiute, doi șchiopi nelegimiti culegători de melci unde e pădurea mândră de cedri din care ne făceam corăbii! Ascunși petrani ai Petrei veți muri de aceeasi lance nu-mi distrugeți corăbiile Ei, mă va găsi întins pe nisip îmi va da sărutul de Adio sarazin e Ierusalimul nostru vântul Dobrogei îl adunăm în
CORĂBIILE EI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343206_a_344535]
-
potire Sânt sângele și trupul iubitului tău Mire. O, cât ești de frumoasă, ai ochi de porumbiță Pe umeri ai năframă și fluturi pe altiță. Hai să fugim în lume, prin spicele din lan Să-ți târnosesc un templu în cedrii din Liban. Referință Bibliografică: CÂNTAREA CÂNTẰRILOR Cap. I - Iubirea între mire și mireasă / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂNTAREA CÂNTẰRILOR CAP. I – IUBIREA ÎNTRE MIRE ŞI MIREASĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379135_a_380464]
-
1641-1707), vine cu altă versiune mai credibilă și mărturisește că Pronia divină s-a îngrijit: „îngropându-le și ascunzându-le în adâncul pământului, așa încât să nu ardă cele trei cruci, una făcută din chiparos, alta din brad, iar alta din cedru...” (Dositei, Cele 12 cărți, vol.1, 1982, p. 260/ 262) Crucea căutată de Împărăteasa Elena era aceeași despre care profețise cu mult înaintea tuturor Sibilele neamului nostru pelasgo-traco-geto-dac: „O preafericite lemn, pe care Dumnezeu și-a întins mâinile (pentru a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
-mi ia și ființă, în veacul ei proscris.Lilia Manole... XXIII. DE MULT ȘI TANDRU TIMP MI-E DORUL ÎMPLINIT, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016. Mi- e atat de dor, în străluciri de cedri, S- alunec și la umbră lor să- mi amintesc Despre sărutul verii, dintr- poveste veche, Ce m-a făcut lumină vieții să n-o părăsesc. Un Duh, cel al pădurii, în care am intrat - Cu verbu-i, care mă lua pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
care mă lua pe totdeauna- Cel de-a iubi, cu sufletul nevinovat, Să nu mai știu cum e uratul, bizar de luna. Mi- e atat de dor, tăcerea, ca pe-un gong, Să o străbat, într- un zenit clarvăzător, Cu cedrii să vorbesc de tot ce e pe glob, Și să ajung o lacrima pe- al maicii dor. Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fost Chiar și atunci, cănd măguleam tulpina, Sub care pacea mea avea un mare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fost Chiar și atunci, cănd măguleam tulpina, Sub care pacea mea avea un mare rost, Și nu-mi era nici o suflare deloc străină... Cum arde soarele din codri mai departe, Spre cedrii, care încă nu m-au însoțit?.. Citește mai mult Mi- e atat de dor, în străluciri de cedri, S- alunec și la umbră lor să- mi amintescDespre sărutul verii, dintr- poveste veche,Ce m-a făcut lumină vieții să n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
pacea mea avea un mare rost, Și nu-mi era nici o suflare deloc străină... Cum arde soarele din codri mai departe, Spre cedrii, care încă nu m-au însoțit?.. Citește mai mult Mi- e atat de dor, în străluciri de cedri, S- alunec și la umbră lor să- mi amintescDespre sărutul verii, dintr- poveste veche,Ce m-a făcut lumină vieții să n-o părăsesc.Un Duh, cel al pădurii, în care am intrat -Cu verbu-i, care mă lua pe totdeauna-Cel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
verbu-i, care mă lua pe totdeauna-Cel de-a iubi, cu sufletul nevinovat,Să nu mai știu cum e uratul, bizar de lună. Mi- e atat de dor, tăcerea, ca pe-un gong,Să o străbat, într- un zenit clarvăzător,Cu cedrii să vorbesc de tot ce e pe glob,Și să ajung o lacrima pe- al maicii dor.Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fostChiar și atunci, cănd măguleam tulpina,Sub care pacea mea avea un mare rost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
dor.Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fostChiar și atunci, cănd măguleam tulpina,Sub care pacea mea avea un mare rost,Și nu-mi era nici o suflare deloc străină...Cum arde soarele din codri mai departe,Spre cedrii, care încă nu m-au însoțit?..... XXIV. TE-AI INSTAURAT CU OCHII TĂI, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016. În pofida lanțului de circumstanțe, în care mă simt ca o sclava, iti scriu, incendiată fiind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Petru, i-a spus așa: Nici un ceas n-ați putut să privegheați împreună cu Mine?" ca și cum i-ar fi spus: "Dormi și tu împreună cu ceilalți, tu, care ai spus că ai să lupți pentru Mine până la moarte?". Trecând apoi dincolo de pârâul Cedrilor, unde era o grădină, S-a așezat acolo împreună cu ucenicii Lui. Domnul obișnuia să vină adeseori aici. De aceea Iuda cunoștea locul. Iuda, luând câțiva soldați din cohortă, urmat de mulțime, a venit la Iisus. Ca semn de recunoaștere le-
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
AȘTEPTĂM TIMPUL ..., de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2068 din 29 august 2016. Așteptăm timpul ... Trece timpul în pas cadențat Spre infinit peste mări și oceane, Prin munți de granit. Rămânem statui de negru pământ Ca lemnul de cedru sau abanos, Că timpul ne-ntoarce vârsta pe dos. Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii... Nu vrem să-i zvârlim, deși ni-s dușmanii... S-au strâns și îi număr, Îi port și îi sufăr, Că Învățătura nu am
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
din gură; Ci o nuia de alun, Care, în timp, vertical, ne este destul ! Citește mai mult Așteptăm timpul ...Trece timpul în pas cadențatSpre infinit peste mări și oceane,Prin munți de granit.Rămânem statui de negru pământCa lemnul de cedru sau abanos, Că timpul ne-ntoarce vârsta pe dos. Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii...Nu vrem să-i zvârlim, deși ni-s dușmanii...S-au strâns și îi număr,Îi port și îi sufăr,Că Învățătura nu am
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
porțile majestății artei populare maramureșene, pe porțile iubirii și-nțelepciunii intra la coridorul florilor muzicii românești Narcisa Suciu, o fată ca o libelulă, ce răpea fără divulsiune duioșia din fluturi, focul dragostei din maci, puritatea din crini, aspirația din flancurile cedrilor și le-a insuflat glasului ei, într-un crescendo de la cristalizarea unui vuiet lin, la ecoul tulnicelor. Ce frumos cânta Narcisa Suciu! Natura, cu miracolele ei și omul cu omenescul și inefabilul cânta! Simpla rostire a unui cuvânt, în vocea
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
apus. Azi măria sa Luminosul își încântă privirea din răsărit, admirând împărăția Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
Petru, i-a spus așa: Nici un ceas n-ați putut să privegheați împreună cu Mine?" ca și cum i-ar fi spus: "Dormi și tu împreună cu ceilalți, tu, care ai spus că ai să lupți pentru Mine până la moarte?". Trecând apoi dincolo de pârâul Cedrilor, unde era o grădină, S-a așezat acolo împreună cu ucenicii Lui. Domnul obișnuia să vină adeseori aici. De aceea Iuda cunoștea locul. Iuda, luând câțiva soldați din cohortă, urmat de mulțime, a venit la Iisus. Ca semn de recunoaștere le-
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Așteptăm timpul ... Trece timpul în pas cadențat Spre infinit peste mări și oceane, Prin munți de granit. Rămânem statui de negru pământ Ca lemnul de cedru sau abanos, Că timpul ne-ntoarce vârsta pe dos. Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii... Nu vrem să-i zvârlim, deși ni-s dușmanii... S-au strâns și îi număr, Îi port și îi sufăr, Că Învățătura nu am
AȘTEPTĂM TIMPUL ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375570_a_376899]
-
mare greșeală și o să vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori, hamali, sau privitori. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și diamante aduse de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă din Arabia Felix, de aici pleacă renumita și unica purpură de Tyr, cositor, fier, bronz și aur, portocale de Ioppe, sclavi și animale
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
veritabile magazine de artizanat - podoabe de aur, fildeș, pietre prețioase. Și multe, multe pliante cu vederi. Intrând înăuntrul templului celui mare, nu puteai să nu fii atras de bogăția bolților înalte, sprijinite de zeci de coloane imense de lemn de cedru, feeric pictate, înalte, paralele, drepte, creând o încântare pentru spirit. Ca în orice templu chinez, nu se putea să nu fie pictați dragoni, folosind cele mai vii culori. Mai erau pictate și păsări Pheonix, strălucind ca aurul, sau uimind prin
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]