252 matches
-
Perlea, 10:33; Orchestra Națională Radio, dirijor Emanoil Elenescu 9:15 DISTINCȚII: Premiul I „George Enescu” FORMAȚIA: picc., 3 fl., 2 ob., corn eng., 2 cl., cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb., tuba, timpani, bateria, celesta, harfa, pian, vioara I, viora II, viola, violoncelli, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: Ateneu, 29 decembrie 1940 sub conducerea lui George Georgescu în Concert de muzică românească, alături de lucrări de G. Enescu, N. Brânzeu, M. Negrea, D. Lipatti. ISTORIC: lista concertelor
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
m-am întors pe partea cealaltă în pat, am căutat în pernă mirosul sărat pe care părul Mariei îl lăsase și am adormit pînă la zece. Am fumat apoi, stând tot culcat, pînă la prînz. Nu voiam să mănînc la Celeste, ca de obicei, deoarece, cu siguranță, mi s-ar fi pus tot felul de întrebări și nu pot suferi așa ceva. Mi-am pregătit niște ouă și le-am mîncat direct din tigaie, fără pîine, pentru că nu aveam și pentru că nu
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
temperamentului său romantic și capabil, desigur, să-și spună gândul inclusiv într-un limbaj muzical care doar aparent este deconectat de fidelitatea artistului față de lumea umană. Vlad Maistorovici este autorul piesei Khadima, pentru soprană, recorder, corn englez, vioară, violă, violoncel, celestă și chitară. Avem aici o bogată componentă timbrală, ritm, nerv și fervoarea dansului. Avem de asemeni o lectură, cel puțin eu am înțeles asta, a unei pagini de ziar cu ultimele știri, oricum, nu liniștitoare. La succesul acestui program muzical
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
Dumnezeu”. Vîrsta arhetipală a acestui bard ingenuu n-ar putea fi decît cea edenică. Întrebîndu-se, atunci cînd Masa Tăcerii i se înfățișează acoperită de o zăpadă zaharoasă, „cine taie tortul pentru îngeri?”, d-sa numește copiii precum un substitut al celestelor înaripate. E o copilărire a poetului însuși, transpus în „gîndul de copil”, care „aleargă pe cîmp după un iepure” sau săvîrșește fel de fel de alte năzdrăvănii. Dar neputînd susține doar partitura purității, George Drăghescu dă glas și „vîrstei de
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
altele, ca în Budulea țaichii, formula sacramentala încheie lucrarea: cartea frumoasă, lăsată nouă lăcaș de viețuire e mesajul testamentar al unui neam de preoți, de învățători și de apostoli. La originea acestui mesaj nu e doar Imperiul, ci chiar ordinea celesta a tradiției, așa cum o descoperise scriitorul în paginile lui Confucius. Așa cum o descoperise Coșbuc în Eneida sau în Divină Comedie. Scriitorul ardelean coboară mereu nu doar către originile imperiului, ci către întemeierea lumii. El vrea să întemeieze o lume nou
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Alex. Ștefănescu Alain Delon în variantă românească Avem un nou prozator: Jean Celeste Dimitrescu! S-a născut în urmă cu mulți ani (cam mulți, pentru un scriitor care se afirmă abia acum) și anume la 18 februarie 1931 la Bacău. Absolvent al Institutului Politehnic din Galați, unde s-a specializat în "mașini de
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
du mangeur de banane, 1996 (proză scurtă). În România a publicat, la Editura Mașina de scris, romanele Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, 2000, și Tango în cârje, 2001. În prezent lucrează la un nou roman, Mecanismul complicat al dorinței. Este Jean Celeste Dimitrescu o Nina Berberova a noastră? Nu. Proza sa n-are nimic din sentimentalismul narațiunilor cu care rusoaica din Paris i-a cucerit, la anii senectuții, pe editorii francezi. Jean Celeste Dimitrescu povestește, cu umor - și adeseori cu un umor
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
un nou roman, Mecanismul complicat al dorinței. Este Jean Celeste Dimitrescu o Nina Berberova a noastră? Nu. Proza sa n-are nimic din sentimentalismul narațiunilor cu care rusoaica din Paris i-a cucerit, la anii senectuții, pe editorii francezi. Jean Celeste Dimitrescu povestește, cu umor - și adeseori cu un umor negru - peripețiile prin care a trecut de-a lungul vieții. Îl putem considera, în cazul acesta, un Papillon român? Nici atât. Jean Celeste Dimitrescu nu este un scriitor naiv (chiar dacă îi lipsește
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
a cucerit, la anii senectuții, pe editorii francezi. Jean Celeste Dimitrescu povestește, cu umor - și adeseori cu un umor negru - peripețiile prin care a trecut de-a lungul vieții. Îl putem considera, în cazul acesta, un Papillon român? Nici atât. Jean Celeste Dimitrescu nu este un scriitor naiv (chiar dacă îi lipsește o pregătire sistematică de literat). Sarcasmul său caustic, originalitatea stilistică agresivă, plăcerea sadică de a șoca prin referiri directe la viața sexuală și prin evocarea unor scene macabre îl înscriu în
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
una din nevestele lui din România, explozia de furie a femeii ni se înfățișează ca dezlănțuirea înfricoșătoare a lui Polifem după orbirea lui de către Ulise. Totul este alert, violent, dat la maximum. Stereotipa viață de fiecare zi, descrisă de Jean Celeste Dimitrescu, se împrospătează spectaculos, ca frunzișul prăfuit al arborilor dintr-un mare oraș după o ploaie de vară. Chiar și situații din care scriitorii au făcut de multă vreme locuri comune ale literaturii, cum ar fi răsărirea lunii sau înmânarea
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
Jos, în micuța curte rahitică, niște cămăși albe se legănau încet pe o funie de rufe, asemănătoare unor ectoplasme flămânde." La puțini scritori de azi, la Mircea Dinescu, de exemplu, talentul literar mai este atât de evident ca la Jean Celeste Dimitrescu. Comedia existenței de fiecare zi În romanul Tango în cârje, autorul evocă întâmplări trăite de el la Constanța, în anii șaizeci. Tânăr inginer boem și libertin, șef de producție într-o întreprindere de reparații și întreținere de motoare marine
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
existența prin practicarea unor meserii improvizate. Peripețiile prin care trece un emigrant pot fi povestite în multe feluri și de obicei ele sunt povestite într-o manieră plictisitoare, din cauza incapacității naratorului de a se detașa de propriul lui trecut. Jean Celeste Dimitrescu se detașează însă complet, parcă vorbește despre altcineva. De altfel, nimic nu-l intimidează, nici moartea: " La crematoriu, morții își așteaptă rândul la rotisor, într-o cameră frigorifică. Pe ușă, un număr. Un simplu număr. [...] Dacă apeși pe un
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
cu relatarea unei întâmplări de un comic macabru: personajul-narator sparge din greșeală urna cu cenușa defunctei lui surori, iar soția lui confundă, printr-un concurs de împrejurări, cenușa respectivă cu un praf de supă și o folosește ca atare... Jean Celeste Dimitrescu se joacă, plin de cruzime, cu sufletul cititorului, îl încântă și îl îngrozește alternativ, dar îl și cucerește. Este un mare talent care a intrat târziu în competiția literară, dar care recuperează rapid și luptă, cu șanse, pentru unul
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
de cruzime, cu sufletul cititorului, îl încântă și îl îngrozește alternativ, dar îl și cucerește. Este un mare talent care a intrat târziu în competiția literară, dar care recuperează rapid și luptă, cu șanse, pentru unul dintre primele locuri. Jean Celeste Dimitrescu, Tango în cârje, roman, traducere din limba franceză de Christiane D. Schütz și Jean Celeste Dimitrescu, București, Ed. Mașina de scris, 2001. 240 pag. P.S. Îi mulțumesc lui Mircea Iorgulescu pentru răbdarea cu care mi-a explicat - de acolo
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
un mare talent care a intrat târziu în competiția literară, dar care recuperează rapid și luptă, cu șanse, pentru unul dintre primele locuri. Jean Celeste Dimitrescu, Tango în cârje, roman, traducere din limba franceză de Christiane D. Schütz și Jean Celeste Dimitrescu, București, Ed. Mașina de scris, 2001. 240 pag. P.S. Îi mulțumesc lui Mircea Iorgulescu pentru răbdarea cu care mi-a explicat - de acolo, de la Paris, de unde, după cum ține să precizeze, vine rar în România - cum se consultă un dicționar
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
acolo unde compozitorii nu l-au apreciat musai ca sursă de inspirație extramuzicală, și unde analiștii au surprins întreaga lui fertilitate. De pildă, cercetarea Sonatelor pentru pian și a Simfoniei a V-a de Beethoven ori a Muzicii pentru coarde, celestă și percuție de Bartok, săvârșită de Dan Constantinescu, Derek Heylock și, respectiv, Ern Lendvay descifrează, uneori cu acuitate, alteori după calapodul patului procustian, splendorile numerice ale capodoperelor. Mai mult, Paul Larson demonstrează existența secțiunii de aur în Imnurile de tip
El Dorado: varianta nesentimental? by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83815_a_85140]
-
secanta celestă, vehicol al ”ascensiunii” în lumea ”de dincolo.” Pe fondul, la început imperceptibil, al mediului electronic, își fac apariția, unul câte unul, într-o totală reculegere, instrumentiștii: pianistul Andrei Tănăsescu, percuționista Irina Rădulescu, organistul Dan Racoveanu, Verona Maier, la celestă, încă un percuționist, apoi ceilalți și dirijorul Alexandru Matei, cu care se închide cercul până atunci incomplet. Odată cu iluminarea difuză a scenei, întregul arsenal de instumente - cu clape și de percuție - e pus în vibrație, împânzind întregul spațiu cu reverberațiile
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
a pleca la școală, micuța a sunat la radioul local și i-a răspuns unei ascultătoare care avea probleme în dragoste. De atunci, postul de radio local a angajat-o pe fetiță, mărindu-si considerabil audiența în orașul respectiv. Ainan Celeste Cawley. Este micul geniu în ale chimiei. La vârsta de 6 ani a absolvit liceul, iar la 11 ani a terminat facultatea. Pentru că este atât de priceput în acest domeniu, micuțul a fost deja angajat la un laboratorde specialitate din
La 2 ani are un IQ de 156, l-a întrecut pe Einstein. Vezi un top cu micile genii ale lumii () [Corola-journal/Journalistic/68816_a_70141]
-
din marea literatură, dar și de a aduce un elogiu iubirii platonice. De altfel, în doar trei-patru scrisori, Emil Brumaru reușește să creioneze unul dintre cele mai fascinante portrete feminine din literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Celesta Tenzi, misterioasa absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, repartizată într-un sat din Moldova în anii în care scriitorul însuși se afla la începutul carierei de medic, cu frumusețea retro "ca a actrițelor blonde din vechile filme americane" și
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
retro "ca a actrițelor blonde din vechile filme americane" și tinerețea ei răvășitoare, irosite dramatic în colbul navetei dintre Fălticeni și Probota, o iubire, niciodată mărturisită, necum împlinită, dar care răzbate pînă astăzi prin toate literele confesiunii. Privind-o pe Celesta Tenzi, cea din amintirea lui Emil Brumaru, este imposibil să nu te îndrăgostești de ea și să nu te gîndești pentru o clipă la Sonetele pentru Hélčne ale lui Ronsard. Dacă, la vremea respectivă, autorul ar fi convertit aceste rînduri
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
o clipă la Sonetele pentru Hélčne ale lui Ronsard. Dacă, la vremea respectivă, autorul ar fi convertit aceste rînduri într-o proză, cu siguranță, "desantiștii" lui Ovid S. Crohmălniceanu ar fi avut în el un foarte important precursor. Scriind despre Celesta Tenzi și aparițiile ei în autobuzul Fălticeni-Probota, scriitorul face, poate fără să o știe, literatura navetei avant la lettre: "Din sens contrar venea autobuzul Fălticeni-Probota. Era pe la cinci. Mergeam trist, sfîșiat de lumină. Mi-am ridicat capul și am zărit
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
aparițiile ei în autobuzul Fălticeni-Probota, scriitorul face, poate fără să o știe, literatura navetei avant la lettre: "Din sens contrar venea autobuzul Fălticeni-Probota. Era pe la cinci. Mergeam trist, sfîșiat de lumină. Mi-am ridicat capul și am zărit-o pe Celesta Tenzi, la geamul autobuzului, privind în gol, disperat, cu fața literalmente desfigurată de singurătate. Pentru o clipă m-a zărit și ea și, brusc, gura, ochii, obrazul s-au deschis într-un surîs nesfîrșit de cald, de bucuros. Am ridicat
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
nume cu greutate de la Washington, între care Victoria Nuland sau Stanley Fischer. “Cu această ocazie, va avea o serie de întrevederi cu Victoria Nuland - Assistant Secretary of State pentru Afaceri Europene și Eurasia, cu Hoyt Yee - Deputy Assistant Secretary, cu Celeste Wallander - Special Assistant al Președintelui SUA și Senior Director pentru Russia și Eurasia la Național Security Council, cu Stanley Fischer - vicepreședinte al Rezervei Federale a SUA, cu John Engler - președintele UȘ Business Roundtable și Eric Stewart - președintele American-Romanian Business Council
Mircea Geoană, vizită în SUA la invitaţia Departamentului de Stat. Senatorul se va întâlni cu Victoria Nuland by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28668_a_29993]
-
anilor 60. Versul lui este pletoric, torențial, și pulsând de sbucium, precum universul său poetic. Reușește să împreuneze realitatea poetică și pretențiile sale estetice. E poetul mărețului, al majestuosului și al amă nuntului. Aceste două naturi, cea pământească și cea celestă, cea lumească și cea divină ( în grecește, spre deosebire de theios, care în seamnă «divin», entheos inseamnă «cel cu divinul în sine») coexistă strâns legate una de cealaltă, în universul său poetic. “La Ion Alexandru, realismul dur și primordial nu e mitic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-n ediția Perpessicius a variantelor eminesciene, de-abia, de-abia, de-abia... Ippolit a încercat o sinucidere după lectură. Cu atîtea cărți esențiale-n față îți vine să te sinucizi dinainte! Fiindcă niciodată nu le vei putea citi cu adevărat! * Celesta Tenzi! Este bizar că i-am uitat definitiv numele de familie, fiindcă celelalte două sînt prenumele ei! V-am mai spus, avea părul blond, cîrlionțat, nu lung, în genul “retro” al vechilor vedete de cinema. Într-o după amiază mă
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]