559 matches
-
tulburi ale refugiului, prin intermediul fiicelor lui Delavrancea, cu care tînăra Lilly era rudă apropiată. La rândul lor, fiicele lui Delavrancea frecventau aceleași medii ieșene pe care le frecventa și familia Teodoreanu, dată fiind, între altele, și pasiunea pentru muzică a Cellei Delavrancea, cât și a Sofiei Teodoreanu, mama viitorului scriitor. Apropierea dintre cei doi tineri s-a produs pe terenul comun al pasiunii pentru literatură, pasiune concretizată atât în setea de lectură, cât și în înclinația pentru scris. La doi ani
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
1910, a cântat la Oradea în opereta „Șeherezada” de Tiberiu Brediceanu. În urma acestor succese, Veturiei Goga i se spunea prin 1911 „Privighetoarea Ardealului”. Un alt concert remarcabil l-a avut în 1912, când, acompaniată la pian de George Enescu și Cella Delavrancea a interpretat roluri din Cavalleria rusticana de Mascagni și Secretul Susanei de Ermanno Wolf-Ferrari. Veturia a cântat și în două concerte la Opera Regală din Berlin, rolul Elisabetei din Tannhäuser a lui Wagner și din Flautul fermecat de Mozart
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
celor două țări și să pună în evidență interferențele spirituale ale celor două culturi. Apărută în condiții grafice deosebite, revista cuprindea articole semnate de personalități românești ca Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Tudor Arghezi, Matila Ghyka, K.H. Zambaccian, Al. O. Teodoreanu, Cella Delavrancea, Militza Pătrașcu dar și străine ca scriitorii Derek Patmore și Henry Baerlein sau jurnalistul Sir Arthur Beverley Baxter. Fărcășanu semna un important eseu intitulat "The sense of the new political regime of Romania". Din cauza izbucnirii războiului, revista și-a
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat " Pe firul de păianjen al memoriei". Născută la 22 octombrie 1907 în Constanța, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul , dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește: "M-am născut la Constanța, într-o casă de pe strada Mării, și prezența
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
trimite ziarelor "Gazeta", de sub direcția lui Ion Pas, și "Reporter" un număr de reportaje și cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul său reportaj era intitulat "Week end în Bucegi". Aceste prime publicații aveau să-i deschidă Cellei Serghi perspectiva permanentei munci literare. În 1937 apare în "Revista fundațiilor" primul fragment din romanul "Pînza de păianjen", intitulat "Cele dintâi nedumeriri". Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciată de Camil Petrescu și Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o și
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
de Camil Petrescu și Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o și determinase să scrie, după cum mărturisește scriitoarea. Romanul în manuscris fusese citit în 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că talentul Cellei Serghi s-a afirmat odată cu apariția acestui roman. Așa se face că prima lucrare a autoarei a fost recomandată publicului de trei mari scriitori: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu și Mihail Sebastian. Romanul a apărut cu o banderolă pe care scria
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
o banderolă pe care scria: "Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman". Despre întâlnirea cu autorul lui "Ion" și clipa când punându-i mâna pe umăr i-a spus cu toată gravitatea "ești un scriitor", Cella Serghi își amintește întotdeauna cu emoție. De acum înainte, scriitoarea își trasează hotărât drumul spre cariera ei literară. Este chemată să publice în "Viața românească" și "Revista Fundațiilor" de Mihai Ralea, D. I. Suchianu și Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescuo invită
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
să citească fragmente în grupul studenților români, fapt relatat în volumul "Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile în grup sunt stimulente pentru autoare, așa cum erau și citirile la "Sburătorul" pentru Hortensia Papadat Bengescu, cu care creația literară a Cellei Serghi are tangențe. În 1945 e secretara Universității libere populare. După 1945 publică articole și schițe în revistele "Femeia", "Flacăra", "Viața românească". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut câte trei și patru ediții. Retipăririle confirmă odată mai
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
a sufletului feminin, personajele sale au găsit o largă audiență în rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător și captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, "ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărților sale". În afara creației originale, Cella Serghi este și o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic ("Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan și "Casa de hârtie" de Francoise
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător și captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, "ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărților sale". În afara creației originale, Cella Serghi este și o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic ("Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan și "Casa de hârtie" de Francoise Mallet-Joris). Creația romancierei începută în perioada de înflorire a literaturii române
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
țară în 1919 dedicându-se carierei didactice și jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face să fie de mai multe ori arestat și închis. Bolnav de inimă, moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezența Cellei Delavrancea. Este cunoscut și pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soția muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa și pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legată de două clădiri istorice existente și azi
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezența Cellei Delavrancea. Este cunoscut și pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soția muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa și pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legată de două clădiri istorice existente și azi, amintite de către elevii săi în memoriile lor: vila Marucăi Cantacuzino de la Sinaia (azi Muzeul „George Enescu” de la Cumpătu) și „Vila de la Băneasa” (azi sediul unei societății comerciale de pe
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
mai - în lagăr ține câteva conferințe despre „fenomenul legionar". Patru dintre ele, rezumate de Ștefan Palaghiță, vor fi tipărite în 1940. noiembrie - eliberat din lagăr. Concepe o suită de scrisori, "Căderea în Cosmos" (1938-1939) (vezi: "Introducere la Istoria logicii", 1941). (Cella Delavrancea spunea că le-ar fi distrus; inf. Valeriu Râpeanu.) 1939 13 ianuarie - internat iarăși în lagărul de la Miercurea Ciuc. 24 iunie -eliberat din lagăr; bolnav de inimă. Nu își recapătă catedra. Este vizitat acasă de o serie de prieteni, printre
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
de o serie de prieteni, printre care: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ionel Gherea, George Racoveanu. 1940 Lucrează la un "Manual de logică" (au rămas, în manuscris, fragmente). Vineri 15 martie - moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea. Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Ștefan Ion
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Vineri 15 martie - moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea. Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Ștefan Ion Gheorghe, Dragoș Protopopescu, Vasile Băncilă și, desigur, familia (soția, copiii, sora, cumnatul, generalul Vasile Panaitescu). S-au publicat necrologuri semnate de: Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nicolae Tatu, Camil Petrescu
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
(n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș și, evident, Ilie și Doina Râd. În cercetările mele am descoperit, de curând, patru epistole 1, necunoscute până acum, ale lui Ștefan J. Fay, din anii 1983-1985, trimise Zinei Molcuț (m. 1930 - m. 2004), universitară de prestigiu
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
Dintr-o altă căsătorie - cu Margareta Dinuliu - Al.Ștefanopol a avut și o altă fată care a murit la o vârstă fragedă. De asemenea, scriitorul a fost căsătorit și cu prozatoarea Elena Balamaci, care avea să fie apropiata prietenă a Cellei Delavrancea în ultimii ei ani de viață. In ultimele decenii ale vieții sale, Al.Ștefanopol a fost ca și căsătorit cu Elena Papatănase născută Mihăescu (1907 - 1971), fiica șefului de vamă Ioan Mihăescu și a soției sale Henriette născută Miclescu
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
și treisprezece coloane de-a lungul laturi mai lungi de nord și de sud (cu patru coloane colțul fiind numărat de două ori). Cladirea are un pronaos (πρόναος), o carcasă principală din camera cultului imaginilor de divinități, și anume o Cella (σηκός), și un opisthodomos. Alinierea antae al pronaosului (πρόναος) cu coloanele a trei flancuri peristiliene este o caracteristica unica de construire a templului de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.. Nu a fost, de asemenea, o colonadă interioară doric (κιονοστοιχία
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
și teoriei muzicii sub îndrumarea Mariei Cernovodeanu (1900-1968, pianistă și pedagog-teoretician). În anul 1949, la vârsta de 12 ani, apreciat și încurajat de personalități ale lumii muzicale precum Mihail Jora, Florica Musicescu, Constanța Erbiceanu, Muza Ciomac, Hilda Jerea, Silvia Șerbescu, Cella Delavrancea, Maria Fotino (cărora le-a fost prezentat de către Maria Cernovodeanu), Albert Guttman s-a prezentat la examenul de admitere organizat la Conservatorul din București. Fiind admis drept „copil excepțional“ - cu dispensă specială de vârstă - a urmat timp de un
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
căsătorit cu Irina Rusescu, nepoată îndepărtată a profesoarei Maria Cernovodeanu. Irina Rusescu era cu un an mai tânără decât Albert Guttman, cunoștința dintre cei doi datând încă din perioada în care erau elevi. Irina Rusescu studiase cu Lidia Cristian și Cella Delavrancea, absolvind secția de pian a Conservatorului bucureștean în 1961, și a activat ca profesoară de corepetiție la canto și instrumente până în 1990, anul pensionării. În anul 1967, Guttman a participat la cursurile de perfecționare ale Seminarului Muzical Internațional de la
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
revendiquée comme facteur de libération" și insistă asupra faptului că "le fils sans pčre, l'enfant chéri d'une mčre dont la tendresse l'a sauvé de la mort et de la pervertion ne sait pas ce qu'est une exigence paternelle, celle qui n'est ni brutalité, ni asservissement."6 Se știe că, Istrati se va depăși pe sine folosind o limbă care nu-i intrase în sânge odată cu murmurul duios al mamei și nici limba pierdută a tatălui biologic, pierdut și
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
scene din viața Sfanțului Pavel. Bazilica, înființată de împăratul Constantin I, a fost construită deasupra a ce se consideră a fi mormântul Sfanțului Pavel, unde se zice că, imediat după execuția acestuia, urmașii săi au ridicat un monument memorial, numit "cella memoriae" deasupra mormântului sau. Cum am spus mai sus, aceasta basilica constantiniana a fost înlocuită în anul 386 de către o cladire și mai mare. La rândul ei, aceasta a fost distrusă de incendiul din 1823, iar actuala basilica a Sfanțului
Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor () [Corola-website/Science/329199_a_330528]
-
prin divorț în aprilie 1772. După divorț, Struensee și complicele său Enevold Brandt au fost executați la 28 aprilie 1772. La 28 mai 1772, Caroline Matilda a fost deportată la bordul unei fregate britanice la Celle, cu reședința la Castelul Celle de pe teritoriul german de Hanovra al fratelui ei. Nu și-a mai văzut niciodată copii. La Celle, ea a fost cunoscută pentru caritate ei față de copiii săraci și orfani. De asemenea, s-a reîntâlnit cu Louise von Plessen. A murit
Caroline Matilda de Wales () [Corola-website/Science/316484_a_317813]
-
iunie 1902. În 1904 a avut loc premiera Simfoniei nr. 5 în Köln iar în 1906 a avut loc premiera Simfoniei nr. 6, la Essen. Patru dintre "Rückert-Lieder" și "Kindertotenlieder" au avut premiera la Viena, pe 29 ianuarie 1905. În timpul cellei de a doua stagiuni ale sale de la Viena, Mahler a achiziționat un apartament modern pe "Auenbruggerstrasse" și a construit o vilă de vară pe terenul pe care l-a achiziționat, lângă noul său studio de compoziție de la Maiernigg. În noiembrie
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]