1,983 matches
-
semna un contract similar și cu o altă fostă componentă a lotului olimpic de gimnastică feminină al României, Silvia Stroescu. l Echipa turcă de fotbal Galatasaray Istanbul, pregătită de antrenorii români Gheorghe Hagi și Gabriel Balint, vrea să-și serbeze Centenarul din 2005 cu mult fast. Printre numeroasele momente festive se numără acela din perioada 17-20 august. Atunci, la Istanbul vor susține concerte numai celebrități mondiale: interpretul britanic Phil Collins, grupul irlandez U2, Bon Jovi, Elton John, Diana Ross, Lionel Ritchie
Agenda2005-05-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283344_a_284673]
-
Primul eveniment al acestei noi stagiuni va fi, în 9 februarie, de la ora 19, un recital de nai și chitară, susținut de Mădălin Luca și Adrian Mardan. Accesul publicului va fi liber. Biblioteca pentru copii l La Muzeul de Etnografie Centenarul Bibliotecii Județene Timiș scotea la iveală dramatica situație a Secției pentru copii, a cărei evacuare este inevitabilă. Situat pe strada Gen. Praporgescu nr. 2, imobilul în care se află biblioteca pentru copii a fost recuperat de vechii proprietari și vândut
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
Gabriel Dimisianu Discuțiile prilejuite de Centenarul Călinescu au reagitat chestiunea colaboraționismului marilor scriitori, a pactului pe care aceștia l-ar fi încheiat cu puterea comunistă în epoca postbelică a tuturor cedărilor. Nu doar despre Călinescu a fost vorba ci și, din nou, despre Sadoveanu, Arghezi, Ralea
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
firesc nici să se repete la nesfârșit, la adresa marilor scriitori amintiți, sau la adresa altora aflați în aceeași situație cu ei, mereu vechile acuzații. Iată despre G. Călinescu, pentru că de la el am pornit discuția. Tot ce s-a spus acum, la Centenar, despre comportarea lui șerpuitoare din anii de după război, despre abjurările și virările lui tactice, despre bufonadele sale pretins subversive, este punct cu punct adevărat. Dar s-a mai spus. Și nu o dată, ci de zeci de ori. Aceasta poate conduce
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
Nicolae Manolescu Centenarul nașterii lui G. Călinescu (19 iunie 1899- 12 martie 1965) nu cade în cel mai fericit moment al posterității marelui critic. Niciodată contestația n-a fost mai vehemență. Se înmulțesc îndeosebi observațiile pe tema versatilității lui politice. Învinuirea de colaboraționism
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
cu sau fără obolul călinescian. Dar noi, oare, noi cît l-am fi așteptat pe Mesia? Și ce s-ar fi întîmplat dacă nu l-am fi recunoscut - imediat, fără ezitare și cu un entuziasm uriaș - în G. Călinescu? La centenarul hulitului critic, se cade să ne punem și aceste întrebări.
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
Când, iată, moartea fetidă, gâjâită, hâdă, întinde coasa-i către dl Iliescu, agățând de vârful acesteia o fatidică, în patru părți, scrisoare. Autorul acesteia, anonim, este, firește, un binevoitor avizat - sau mai mulți? - dornic să-l vadă pe dl Iliescu centenar, însă înfiorat de niște pericole ce-l înconjură și de care cel vizat nu avea, vai, cea mai vagă cunoștință. Prafuri, săruri, alifii, gaze, lichide, gloanțe, bombe, ca în refrenul de operă: "Pumnal, otravă și satâr!" Așadar, în pantaloni praf
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
alegerea subtitlului amintit. Performanța lor este foarte compatibilă, prin respectarea diversității formale a informației, cu spiritul savantului; și de asemeni, prin constanta îmbogățire a unui fond de date deja existent. Volumul se deschide cu o sumă de "Lămuriri la un centenar" (cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
de trangență a muzicii de divertisment, de local, cu jazz-ul mai elaborat sau cu jazz-ul simfonic. George Gershwin și Duke Ellington sunt personalitățile sărbătorite în acești ani în lumea muzicii inclusiv pe meridianul muzical al Aradului cu prilejul centenarului nașterii lor. Talent muzical uriaș, George Gershwin este cel care, în deceniile de început ale secolului, stabilește relația de cultură profesională între fenomenul jazzistic specific american, drept folclor al lumii celei noi, pe de-o parte, și pe de alta
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
numărul următor, pînă în ultima clipă. * "Lettre Internationale - iarna '99-2000" dăruiește multe ore de lectură delectabilă și multe subiecte de meditație. În primul rînd e de semnalat grupajul dedicat de scriitorul francez Olivier Rolin celor cinci personalități literare al căror centenar a fost sărbătorit anul trecut: Hemingway, Borges, Nabokov, Kawabata și Michaux. Textele în care Rolin se ocupă de fiecare din acești "născuți în 1899" schițează anii lor de formare, felul cum și-au pus amprenta locurile în care au copilărit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
care vor să ne compromită? Nimeni alții decât "jidovii și jidoviții"!" * Arhipelagul hunedorean e alcătuit din insule mai mari sau mai mici, dar demne toate de parcurs la pas. * Amplul grupaj dedicat lui Dominic Stanca, evocarea lui Franz Liebhardt la centenar de către Cornel Ungureanu (" Avea - cum să spun? - goetheanitate. Olimpianism, siguranță, harul de a transforma cultura în viață și viața în cultură, puterea de a domina împrejurările și de a rămâne senin. Nu știu dacă în literatura propriu-zisă frică. Cît despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
spirituală. Iar cineva, de curînd, om de cultură, susținea, stupefiant, ca monumentalul op ar fi degradat scară națională de valori, la voia capriciului detestabil. Cînd se emit astfel de afirmații hazardate, ce-ar mai fi de așteptat pozitiv de la iminentul centenar? De-as putea să nici nu-mi mai pese de calendar! Să dau, mental, îndărăt filele lui, cu sute, cu mii de zile, să mă întorc la data cînd Călinescu era sărbătorit la împlinirea a 65 de ani. Venise sub
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
că o flagelare de sine, sub semnul invocației sacrilege, menită a potenta sarcastic autoflagelarea. Astfel eul își reneagă el însuși sîmburele pur, trivializîndu-se, intrînd în horă concretului deșucheat: "de cînd nu te-am mai invocat, pan Diablo,/ mi-am aniversat centenarul/ ani au trecut pe sub geamuri încarcați în căruțe,/ în dricuri,/ în vehicule celeste de război. chintale/ zvîrlite în groapă gunoaielor//mînia mi-a stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
celebru, sunt folosite cu dezinvoltura de Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele, cum a organizat în 1950 "centenarul Mihai Eminescu" și, în 1952, "centenarul Ion Luca Caragiale", fără să înțeleagă sau fără să vrea să înțeleagă că festivitățile respective, departe de a fi avut o semnificație culturală, s-au constituit în ritualuri ale falșificării scrierilor acestor doi clasici
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele, cum a organizat în 1950 "centenarul Mihai Eminescu" și, în 1952, "centenarul Ion Luca Caragiale", fără să înțeleagă sau fără să vrea să înțeleagă că festivitățile respective, departe de a fi avut o semnificație culturală, s-au constituit în ritualuri ale falșificării scrierilor acestor doi clasici și rechiziționării lor în folosul propagandei
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
lovite, nu pentru dispariția definitivă a ceea ce dădea splendoare unui colț altfel sordid din Capitală, si pentru pierderea umbrei binefăcătoare an verile toride. Iar nesăbuiții săpători răspundeau celor care-i mustrau: Las^ că crește altu-n loc!" (pomul era cel putin centenar, viguros și de o specie rară). Cineva a comentat că an Germania s-ar fi cimentat pământul peste rădăcini, ca să-l ăntărească). Las de-o parte revoltă subiectivă, poate, sau "sentimentalismul" (aș protesta: nu "ieftin" - măcar de-ar mai avea
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
în jurul persoanei lui Eminescu". Pe valurile limbii de lemn plutesc și alte ambarcațiuni similare, înzestrate cu armele de foc ale "luptei de clasă", gata să "spulbere" totul. Iată o frîntura din discursul altui pontif al momentului critic, Ion Vitner: "Apropierea centenarului lui Mihail (sic!) Eminescu - acest mare liric și nefericit om - era firesc să provoace o recrudescenta în cercetarea literară a operei sale, care este departe de-a fi terminată. Exegeza eminesciana de pînă astăzi nu a făcut decît să atace
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
de liceu, nevoiți să tocească manualul de istoria literaturii române de care am pomenit, ai cărui principali realizatori sînt criticii ăstiintificiă Ion Vitner (prof. univ.) și Ov.S. Crohmălniceanu (conf. univ.)". Concluzia pertinenta a criticului și universitarului ieșean este că festivitățile centenarului Eminescu din 1950 (de care și subsemnatul își aduce aminte, fără mare bucurie, deoarece avusese ocazia să citească pînă atunci Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, precum și ultimul volum din seria călinesciana consacrată Operei acestuia) reprezintă momentul în care
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Mureșanu. Ediția din acest an a Târgului (15-18 mai 2014) s-a orientat spre câteva teme principale: literatura fantasy și science-fiction, imaginea istoriei în literatură și tehnologii moderne precum internetul și cărțile electronice. O temă specială a fost prilejuită de centenarul lui Bohumil Hrabal (1914- 1997); în fiecare zi a Târgului, admiratorii marelui povestitor s-au putut întâlni cu istorici literari, autori ai studiilor monografice sau cu cineaștii care au transpus opera hrabaliană pe ecran, inclusiv cu regizorul Jirí Menzel. Organizatorii
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
a inițiat Portugalia. De aici, formularea chiar o colecție cu un asemenea textelor în limba franceză. Și parcă portic). Eu am citit-o la București, cu anticiparea cărții din 2003, purtând ocazia participării la Simpozionul titlul Buongiorno, Italia, de la Internațional Centenar „Pasărea aceeași editură „Europa Nova”. În Măiastră” (sept. 2010). consens cu observația noastră, se Autorul este absolvent al explică pertinentul și fermecătorul Facultății de Filologie din București, dialog avut cu acad. Eugen Simion în promoția 1963, devenind ulterior „Cotidianul”, 17
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
serii inaugurale din 1911. Autor: Raluca Boloș În săptămâna 12-18 decembrie, teatrul Odeon din București sărbătoreste 100 de ani de la primul spectacol pe această scenă. Spectacolul organizat luni seară la instituția condusă de Dorina Lazăr a reprezentat centrul evenimentelor dedicate centenarului Teatrului Odeon și prietenilor acestuia. "Este sărbătoarea artiștilor. Dacă stăm să ne gândim câte generații de artiști au pășit pe această scenă, în această sută de ani, sigur vom fi mândri că suntem alături de ei acum", a spus în debutul
100 de ani de la inaugurarea Teatrului Odeon, pe muzică de Wagner şi versuri de Arghezi () [Corola-journal/Journalistic/24234_a_25559]
-
prezentată în operele marelui dramaturg, un program plin de evenimente culturale în luna august, iar ca noutate, concerte de romanțe și "chansonette” din perioada interbelică. În cea de-a treia lună a primei ediții a Festivalului “Bucureștii lui Caragiale”, dedicat centenarului Caragiale, ce se desfășoară sub motto-ul ”100 de ani - 100 de spectacole - 100 de personalități” și organizat de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic și de Primăria București, Jezebel (Izabela Barbu) și Irina Sârbu vor susține la Hala Traian (La
Romanţe şi "chansonette” la Festivalul ”Bucureștii lui Caragiale” () [Corola-journal/Journalistic/21742_a_23067]
-
după referendum, la Hala Traian și în Centrul Istoric. În cadrul festivalului ”Bucureștii lui Caragiale”, care se defășoară până în data de 20 septembrie sub motto-ul “100 de ani -100 de spectacole -100 de personalități” și care are ca scop sărbătorirea centenarului Caragiale, de marți până duminică, atât în Centrul Istoric cât și în zona Hala Traian, au loc seară de seară spectacole de teatru, operă, circ, muzică, filme și concursuri, fiecare având la bază opera marelui dramaturg.
București: ”Mofturi la Union”, în ziua referendumului () [Corola-journal/Journalistic/22265_a_23590]
-
acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui Titu Maiorescu)? Elementele ideologice au invadat zonele creației, mistificînd, deturnînd, infectînd în proporții catastrofale structurile și conștiințele estetice. Cuvîntul de ordine era o tendențiozitate extraestetică, la început socială, apoi naționalistă, contrazicînd brutal cerința abstragerii artei din contingent, rememorată
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]