166 matches
-
ianuarie 1999, înlocuind așa-numita unitate monetară europeană (codice 2), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdusă în circulație înlocuind în cele din urmă monedele naționale din Zona euro. Un euro este subdivizat în 100 de cenți, numiți și centime în țările vorbitoare de limbi romanice, sau leptó ("λεπτό") în Grecia. La sfârșitul anului 2010, proporția euro în cazul rezervelor valutare globale era de 26,3% cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua monedă
Euro () [Corola-website/Science/296613_a_297942]
-
să fie simplă și reprezentativă pentru Europa. Documentele oficiale ale UE utilizează termenii "euro" și "cent" atât la singular cât și la plural. În funcție de variațiile limbilor statelor membre ale uniunii se mai folosesc și alte nume, în timp ce cuvântul grecesc pentru „centimă” este "lepto", pl. "lepta" (λεπτο, pl. λεπτα). În limba română, atât la singular, cât și la plural, denumirea corectă este "euro". Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin. Aceasta informație este însă
Euro () [Corola-website/Science/296613_a_297942]
-
înainte ca Mihai Eminescu, la propunerea lui Titu Maiorescu, să devină redactor al acestui periodic în octombrie 1877. Colaborări intermitente în revista "Familia", cu traduceri din Pușkin, Lamartine, Petőfi. În aprilie 1877 editează ziarul "Vestea", „întâiul ziar vândut cu cinci centime în București”, ziar de opoziție în care publică articole împotriva lui C.A. Rosetti și a „viziratului” politic al lui I.C. Brătianu. Scoate ziarele cu conținut patriotic, dar lipsite de succes: "Dunărea", "Fulgerul", iar în anul 1880 "Tarara"", în care
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
de suprafață. A fost nevoie de mărirea rapidă a frecvențelor și mărirea ramelor, ce au trecut în doar 2 ani de la 3 vagoane la 8 vagoane pe secțiunile cele mai frecventate. În 1900 existau 2 clase: prima costa 25 de centime și a doua 15 centime, indiferent de parcurs. Vagoanele cu osii sub-motorizate și-au arătat rapid limitele. Incendiul unei rame în stația Couronnes (84 de morți), declanșat de circuite defecte și o tehnologie inadaptată, a dus la abandonarea acestor vagoane
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
de mărirea rapidă a frecvențelor și mărirea ramelor, ce au trecut în doar 2 ani de la 3 vagoane la 8 vagoane pe secțiunile cele mai frecventate. În 1900 existau 2 clase: prima costa 25 de centime și a doua 15 centime, indiferent de parcurs. Vagoanele cu osii sub-motorizate și-au arătat rapid limitele. Incendiul unei rame în stația Couronnes (84 de morți), declanșat de circuite defecte și o tehnologie inadaptată, a dus la abandonarea acestor vagoane în favoarea vagoanelor cu boghiuri mai
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
(pronunțat: [su]), la plural: "sous", este o veche monedă franceză, urmașă a monedei romane solidus și al cărui nume a supraviețuit în limbaj decimalizării din 1795, pentru a desemna piesa de 5 centime, până la începutul secolului al XX-lea. Longevitatea acestei denumiri explică prezența sa în numeroase expresii franceze relative la bani. Cuvântul francez "sou" provine din cuvântul vechi francez "sol", variantă a unui cuvânt și mai vechi, "solt", care, la rândul său
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
sous”. Din ciuntire în devaluare, vechiul "sou" din aur, apoi din argint, va deveni o monedă din bilon, din cupru, din bronz înainte de a sfârși, bătut o ultimă oară între 1914 și 1939, sub forma unei monede găurite de "5 centime" din cupronichel, apoi din alpaca; la începutul secolului al XXI-lea, francezii în vârstă vorbesc încă despre cutare obiect de "șase sous" din tinerețea lor și, pentru ei, o monedă de cinci franci reprezintă tot o monedă de 100 de
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
Eliberarea Franței, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe foarte multe serii de mărci poștale franceze de uz curent sunt reprezentate alegorii feminine care amintesc de Marianne. Unele monede franceze au gravate efigia Mariannei. Între acestea sunt ultimele centime de franc, moneda de 10 franci francezi din 1986 (gravate de Joaquin Jimenez), monedele de "franci Pacific", precum și fețele franceze ale actualelor monede de 1, 2 și 5 centime de euro. În 1999, guvernul francez a adoptat un logo, care
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
Unele monede franceze au gravate efigia Mariannei. Între acestea sunt ultimele centime de franc, moneda de 10 franci francezi din 1986 (gravate de Joaquin Jimenez), monedele de "franci Pacific", precum și fețele franceze ale actualelor monede de 1, 2 și 5 centime de euro. În 1999, guvernul francez a adoptat un logo, care reprezintă profilul unei Marianne desenate în alb pe fond albastru și roșu, figurând astfel tricolorul francez, însoțit de deviza « », precum și de mențiunea « ». Este utilizat de ansamblul serviciilor statului francez
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
Francul comorian sau francul comorez (în , iar în limba arabăفرنك قمري, cod ISO 4217: KMF, simbol local: FC) este moneda Uniunii Comorelor. Este subîmprțit în 100 de centime. Francul comorian era garantat în raport cu francul francez la o rată de schimb nominală de 75 FC pentru 1 FF. Conform decisiei Consiliului European din 23 noiembrie 1998, trecerea la euro nu modifică acordurile semnate între Franța pe de o parte
Franc comorian () [Corola-website/Science/323760_a_325089]
-
adică administrator al averii acestuia până la majorat - îl definește ca atare, precum furtul meschin din veniturile acestuia, precum și de la Pascalopol. Cumpără material demolat, mai ieftin, sau încearcă la mai multe farmacii ca să vadă la care e mai ieftin, pentru câteva centime. Mănâncă cu lăcomie la masa oferită de un fost chiriaș devenit proprietar, dar aproape nu-i dă bani Marinei pentru mâncare. Scena îmbolnăvirii subite, în care este rapid înconjurat de familia Tulea, dezvăluie elocvent izolarea indusă de teama pierderii averii
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
LE RÈGNE DE LA LOI și mențiunea AN III DE LA LIBERTÉ. Un écu de șase livre și o jumătate de écu de argint au reluat acest motiv. După proclamarea Republicii, Augustin Dupré a gravat esențialul noii monede "decimale": piesele de 1 centimă, 5 centime, 1 decimă și 2 decime cu Marianne, precum și piesa de 5 franci cu Hercule, din argint. Imaginea lui Hercule gravată de Augustin Dupré a marcat reapariția francului. A fost reluată, cu modificări, sub diferite republici. Acest écu a
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]
-
DE LA LOI și mențiunea AN III DE LA LIBERTÉ. Un écu de șase livre și o jumătate de écu de argint au reluat acest motiv. După proclamarea Republicii, Augustin Dupré a gravat esențialul noii monede "decimale": piesele de 1 centimă, 5 centime, 1 decimă și 2 decime cu Marianne, precum și piesa de 5 franci cu Hercule, din argint. Imaginea lui Hercule gravată de Augustin Dupré a marcat reapariția francului. A fost reluată, cu modificări, sub diferite republici. Acest écu a fost bătut
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]
-
arabă: درهم, la plural, în arabă: دراهم , pronunțat [darahim], are Codul ISO 4217 MAD) este moneda oficială a Marocului din 1958, dată la care a înlocuit francul marocan (a cărei valoare era fixată în raport cu francul francez). Este divizat în 100 centime ("santimat", în alfabetul arab: سنتيما sau سنتيمات), la singular "santim", în alfabetul arab: سنتيم). "Dirhamul marocan" a fost unitatea principală monetară a Marocului până în 1912, data începutului protectoratului francez asupra regatului, când francul marocan l-a înlocuit. Dirhamul a fost
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
ziarul a apărut ca hebdomadar, în formatul 53x38 cm. A avut ca subtitluri: "„organe hebdomadaire des revendications et des intérêts roumains”" până la 17 octombrie 1918 când devine "„organe hebdomadaire de l’Unite Nationale roumaine”". Costul unui număr era de 10 centime iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D.
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
ipoteza lansată de PAH, Robert Turcescu se apără Robert Turcescu se apară și încearcă să demonteze spusele lui Patrick Andre de Hillerin explicând mecanismul prin care strânge bani pentru viitoarea sa televiziune online. "1. Va exista o raportare periodică, la centimă, privind fondurile adunate prin fundația AVATAR care se ocupă de colectarea donațiilor și a sumelor încasate de firmă care vinde cartea. 2. Am recurs la varianta cu vânzarea cărții pentru că nu se pot face donații prin sistemul de tip sms
Ipoteza lui PAH: escrocheria lui Turcescu prin sms. Răspunsul jurnalistului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102065_a_103357]