481 matches
-
Ca atare, „Suprarealismul își găsește realizarea mai potrivită aici decît în literatură” (o idee similară va fi formulată și de Filip Corsa în Contimporanul). Opinînd că „singurul element conservator din cinematograf” este „capitalul”, autorul reia în „Perspectiva filmului nou” problema centralității omului/eroului în film: „A izola complect arta de viață și a creia acestei reprezentări un decor unilateral (uzina sau natură) este o eroare. Punctul principal în jurul căruia gravitează arta cinematografică, omul, nu este prin firea lui element abstract”. Articolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aici că tema predominantă în operele filozofului german este cea a persoanei examinate din unghiul dezvoltării sale în istorie și tema vieții sale psihice, de la gradul cel mai de jos, până la cel mai înalt. Pentru a ne da seama de centralitatea aceleiași teme, vrem să indicăm faptul că, pe scara valorilor, Scheler așază „apărarea și exaltarea individualității persoanei” deasupra valorii oricărui lucru, pe care o unește cu raportul său natural cu Dumnezeu. Acest lucru se vede mai clar în critica pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lui Dumnezeu, este chemată să dea răspunsuri concrete de-a lungul procesului evolutiv al istoriei ei umane și vocaționale. Ea este responsabilă de propria viață și de acțiunile ei în relația cu ceilalți. Considerațiile făcute până aici scot în evidență centralitatea persoanei și valorizează aportul pe care îl poate aduce fiecare, nu numai pentru propria creștere personală, ci și pentru edificarea comunitară. Ce consecințe au toate aceste realități pentru viața consacrată? Prospectiva pedagogică evidențiată în paginile acestei cărți motivează persoanele consacrate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Sistematizarea gândirii dogmatice a teologiei Bisericii reprezintă reflexul natural al unei mentalități bisericești (ekklesiastikon phronema) inspirate de lectura neîntreruptă a Scripturii. „Și stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni.” (Fapte 2,42). Fără îndoială, centralitatea Scripturilor subliniază numai centralitatea revelației lui Hristos ca unic Cuvânt al lui Dumnezeu, întrebare și răspuns, invitație și promisiune pentru orice cunoaștere, recunoaștere și recunoștință față de Începătorul vieții noastre. Fără această referință la revelația lui Hristos în Scripturi, teologia apostolilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
teologiei Bisericii reprezintă reflexul natural al unei mentalități bisericești (ekklesiastikon phronema) inspirate de lectura neîntreruptă a Scripturii. „Și stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni.” (Fapte 2,42). Fără îndoială, centralitatea Scripturilor subliniază numai centralitatea revelației lui Hristos ca unic Cuvânt al lui Dumnezeu, întrebare și răspuns, invitație și promisiune pentru orice cunoaștere, recunoaștere și recunoștință față de Începătorul vieții noastre. Fără această referință la revelația lui Hristos în Scripturi, teologia apostolilor s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
teologul englez îi va opune „o contraistorie și o contraontologie”, inspirată de narațiunea biblică și articulată în limbajul teologiei augustiniene din Civitas Dei. Răspunzând proclamației vidului absolut de conținuturi germinative în raportul cu alteritatea, John Milbank își propune să restabilească centralitatea ontologică a „binelui” pe care mecanismele moderne ale „puterii” n-o pot imagina. Imprudenta iubire divinătc "Imprudenta iubire divină" Această ultimă țintă a lucrării lui John Milbank animă dezbaterea filozofiei etice a lui Alaisdair MacIntyre 3. Autorul pleacă de la considerarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
strânsă cooperare cu O.N.U., mai precis în dezvoltarea conceptului de "multilateralism eficace", relevă avantaje reciproce. Astfel, poziția U.E. de a obține un mandat în Consiliul de Securitate pentru desfășurarea operațiilor autonome se situează în prim plan. U.E. recunoaște centralitatea Consiliului de Securitate în probleme de menținere a păcii și securității internaționale, dar documentele oficiale nu leagă explicit operațiile U.E. de un mandat al Consiliului de Securitate și statele membre sunt reticente să condiționeze acțiunile lor la un vot sistematic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
centrul dezvoltării P.S.A.C. Pentru Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și un anumit număr de țări europene, P.S.A.C. este permanent perceput ca o sursă de duplicare de capacități deja existente în cadrul N.A.T.O., și deci, ca o amenințare potențială la centralitatea Alianței. Statele Unite au dezvoltat asupra acestui punct o poziție ambiguă, făcând apel la europeni pentru o mai bună partajare a securității în Europa (mai ales în Balkani), mergând pe ideea rolului primordial al N.A.T.O. în Europa. Pentru majoritatea statelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
încearcă să demonstreze că dispune de avantaje comparative pentru a-și afirma competențele. U.E. susține că trebuie să depășească complexul de inferioritate față de N.A.T.O. în privința conducerii operaționale și a capacităților, iar N.A.T.O. dorește să-și conserve dominația și centralitatea sa în apărarea colectivă a Europei. Ansamblul problemelor legate de relația U.E.-N.A.T.O. necesită ajustări și perfecționări, în special, în probleme referitoare la consolidarea P.S.A.C., duplicarea structurilor, repartizarea sarcinilor între N.A.T.O. și U.E. și poziția
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
o nouă rațiune de a exista prin asumarea responsabilității asupra unor noi misiuni, dar și prin integrarea țărilor care au aparținut Tratatului de la Varșovia și a fostelor republici sovietice (țările baltice). În același timp, extinderile au ridicat noi probleme privind centralitatea funcției de apărare colectivă a N.A.T.O. Pentru majoritatea noilor membri, aspirația de a adera la N.A.T.O. s-a justificat, în mare parte, prin prezența Statelor Unite ale Americii și prin garanțiile de securitate pe care le oferea Alianța, cu referire la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
realizase, nu numai că exista o susținere americană în acest sens, dar și de afirmarea Marii Britanii în rezolvarea problemelor europene. Britanicii au acceptat ca Uniunea Europeană să poată juca un rol activ de actor de securitate, dar fără a se diminua centralitatea N.A.T.O. în această problemă 97. De asemenea, și Franța, fiind cunoscută originalitatea sa în relația transatlantică, a fost convinsă că P.E.S.A. nu trebuie să se dezvolte în detrimentul N.A.T.O. Ideea de bază era ca cele două organizații internaționale U.E.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unui actor dedicate acelei legături (legăturile tari concentrează un procent mai mare din tranzacțiile pe care actorii le realizează cu un singur partener). Poziția În rețea se referă la amplitudinea caracterului modal a actorului În rețea (Wasserman și Faust, 1994); „centralitatea unei organizații În cadrul rețelei se referă de obicei la localizarea ei strategică și la importanța poziției pe care o ocupă. [..] Un indicator al centralității este dat de măsura În care o firmă este implicată În rețea, aceasta fiind apreciată prin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În rețea se referă la amplitudinea caracterului modal a actorului În rețea (Wasserman și Faust, 1994); „centralitatea unei organizații În cadrul rețelei se referă de obicei la localizarea ei strategică și la importanța poziției pe care o ocupă. [..] Un indicator al centralității este dat de măsura În care o firmă este implicată În rețea, aceasta fiind apreciată prin numărul de relații directe ale organizației” (Vlăsceanu, 2003:149). Arhitectura rețelei se referă la configurația structurală, la numărul și dispunerea legăturilor celorlalte firme ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de problema ambiguității și a relației dintre atitudini și credințe (beliefs), a dezvoltat și teorii și metodologii adecvate (vezi Iluț, 2004, pp. 43-48). e. Constituite la nivelul personalității umane într-un sistem, atitudinile nu sunt echiponderale nici ca generalitate și centralitate, și nici ca energie motivațională. Cele mai generale și centrale se schimbă mai greu decât cele periferice și specifice, pentru că implicarea eului în primele este mai profundă și pentru că schimbarea lor are consecințe mai importante asupra întregului sistem. f. Opinia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în schimb, intenția comportamentală, care este tot un parametru intrinsec conștiinței. Referindu-ne mai direct și de o manieră sintetică la raportul valori-atitudini-opinii, putem afirma că cele trei componente descriu stări caracteristice care diferă între ele după gradul de generalitate, centralitate (profunzime) și stabilitate, structurându-se într-un model ierarhic: valorile apar ca principii generale și de mare stabilitate referitoare la modurile de comportament sau scopurile ultime ale existenței, fiind central și profund angajate în configurația și dinamica personalității;atitudinile exprimă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare stabilitate referitoare la modurile de comportament sau scopurile ultime ale existenței, fiind central și profund angajate în configurația și dinamica personalității;atitudinile exprimă valorile, sunt modalități de operaționalizare și instrumentalizare ale acestora, având totuși un grad mai mare de centralitate și durabilitate decât opiniile, care par mai fluctuante. M. Rokeach (1973) susține în acest sens că atât la nivel individual, cât și la cel al comunităților umane, valorile sunt de ordinul zecilor, atitudinile, de ordinul sutelor, iar opiniile, de ordinul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
câteva trăsături și, îndeosebi, unii indicatori esențiali, care pot fi împărțiți după cum urmează: * indicatori structurali: talia rețelei (numărul de indivizi-membri ai rețelei); dimensiunea rețelei (proporția dintre relațiile directe efective ale unui subiect și relațiile directe teoretice posibile cu ansamblul membrilor); centralitatea rețelei (posibilitatea de a ajunge la un individ, accesul individului la rețea); * indicatori interacționali: natura legăturilor (reciprocitate, dependență etc.); intensitatea legăturilor (frecvența, durata etc.); tipul conținuturilor vehiculate în cadrul relațiilor. Analiza rețelelor vizează forme și "etaje" relaționale, între care amintim: relații
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în repunerea în cauză a raporturilor dintre muncă și producerea legăturii sociale. Cea dintâi se referă la partizanii dezvoltării liberale a pieței mondiale: tendința acestora este să caute elemente pentru cauza lor în reflecțiile actuale asupra ancorării istorice punctuale a centralității muncii în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință în viziunile prospective în care precaritatea devine norma dominantă. La un alt nivel, care nu mai este utilitarist, ci teoretic, antropologia furnizează materiale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu în Vietnam sau în China, clivaje extreme care lasă loc unor acceptări mai mult sau mai puțin cinice din partea elitelor politico-economice. Această survolare rapidă a câtorva problematici care traversează întreprinderea și i se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la un ansamblu de linii tematice "clasice" ale antropologiei. Alții ar putea înțelege de aici că întreprinderea nu este prin urmare un artificiu, un fel de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la infinit, printr-o înmulțire simetrică a ideologiilor glorificând modurile de inserție socială detașate de sfera productivă. În formulările lor savante (sociologice, economice, filozofice), generate de curentele asociative sau promulgate oficial, ideologiile care se apropie de topica "sfârșitului muncii" (a centralității muncii ca loc de învestire și de definire a statutului) sunt deosebit de emblematice. Fie că aparțin unei justificări a ideologiilor flexibilității sau că încearcă să prevină efectele acestora, ele pregătesc explozia categoriei muncii prin valorizarea formelor de implicare legate de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politice a "problemelor sociale" pe care își propune să le atace. Ea nu poate apărea decât pornind de la o transformare a modurilor de idealizare a alterității, celălalt fiind în acest caz considerat identic cu sine în lumea unificată imaginar în jurul centralității pieței. Prin urmare, cei doi agenți senegalezi ocupă, în această construcție, și încă de la originea ei, o a treia poziție în înlănțuirea de confruntări sociale care nu-i privesc și asupra cărora nu au nicio putere. Ei sunt invitați să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
experiență. Pornit el însuși într-o călătorie inițiatică, al cărei scop este acela de a-i revela lumea de pe alte poziții sociale decât cele ce-i fuseseră hărăzite, califul este atras de ,,omul ciudat’’ care sondează în fiecare seră necunoscutul. Centralitatea statutului său îi oferă privilegii nemăsurate, pe care orice om și le-ar dori (inclusiv unul care nu pare a-și dori absolut nimic) dar îi limitează accesul la plăcerile omului simplu și de aici se naște microbul lui actoricesc
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
asupra vieții Bisericii. Sărbătoarea Tuturor Sfinților se demonstrează astfel a fi, de fapt, sărbătoarea tuturor martirilor. Sfântul par excellence este martirul. Creștinii secolelor al XX-lea și al XXI-lea au cu siguranță un motiv aparte pentru a reflecta asupra centralității martiriului, pentru că epoca noastră a fost cu preponderență una a martirilor<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, „What is a martyr? ...”, p. 7. footnote>. Astfel, putem aminti de ordalia suferită de credincioșii contemporani - în Uniunea Sovietică începând cu 1917, în Etiopia
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
termen lung, nu are sens să te bazezi pe argumente pe care le aperi pentru că ești constrîns. Deși disputa paradigmelor era rău direcționată atunci cînd reunea anumite sisteme de valori și anumite teorii explicative, ea a avut perfectă dreptate cu privire la centralitatea valorilor în teoriile din disciplina relațiilor internaționale. Angajamentele normative, chiar și ideologice, au rolul lor și nu pot fi complet îndepărtate din explicații. Ele nu trebuie obligatoriu și în toate situațiile să vicieze argumentarea științifică. Disputa paradigmelor a marcat o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nivel foarte ridicat în ultimul deceniu a secolului al XIX-lea. De aceea, interdependența nu este un fenomen nou și nu poate servi la legitimarea unei paradigme îndepărtate de viziunea centrată pe stat. De asemenea, Hedley Bull (1979) a susținut centralitatea statului și a sistemului de state, ilustrîndu-i extensiile geografice și funcționale. Ambele susțineri sînt corecte, în felul lor. Bull a arătat într-adevăr multe dintre noile funcții care au devenit predominante în ultimele decenii. Dar problema nu este aici dacă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]