811 matches
-
sau conceptul propus de ea poate fi integrat ușor Într-o opoziție de paradigme de tip arhetip vs anarhetip. La ce mă gândesc: societățile totalitare, societatea comunistă În speță, s-au construit având drept ideal un model ideologic unic și centrat, modelul omului nou. Societatea comunistă și-a propus să creeze o nouă tipologie umană, să reeduce oamenii În spiritul unei pedagogii de masă, să le inducă un mesaj unificat. Ea dorea să inducă un model standardizat de comportament, de gândire
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care să ne facă permeabili la mesajul celuilalt din noi și din afara noastră. Societățile totalitare participă la credința naivă că există un adevăr unic, anume chiar acela formulat de ele. De aceea, aceste ideologii sunt produse ale paradigmei subiectului unic, centrat, clamat de raționalismul și pozitivismul modernist. Comunismul a formulat ideea luptei de clasă, ideologia după care o singură clasă (cea proletară) are sarcina de a prelua puterea și de a le anihila pe toate celelalte, distrugându-le material și economic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artificial. Iar această incoerență sistemică o gândești ca pe o structură anarhetipică. Însă eu vorbesc de arhetip vs anarhetip În termeni epistemologici, În termeni de scenarii explicative. Comunismul, societățile totalitare sunt construite pe conturul unui scenariu explicativ și configurativ unic, centrat, monodimensional, pe care Încearcă să-l impună la toate palierele societății. Din această perspectivă nu are importanță că Uniunea Sovietică a durat 7 sau 70 de ani; eu nu discut organicitatea și viabilitatea existențială a sistemului (respectiv calitatea de a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sovietică a durat 7 sau 70 de ani; eu nu discut organicitatea și viabilitatea existențială a sistemului (respectiv calitatea de a avea sau nu o esență ontologică), ci modelul teoretic după care el este construit (care poate fi arhetipal, adică centrat, esențialist, sau anarhetipal, adică descentrat și relațional, pluralist). Nu Îmi propun, prin conceptele de arhetip și anarhetip, să discut natura realității sociale, ci doar teoriile și scenariile prin care ideologiile respective Își propun să explice aceste realități. Nu discut istoria
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este o istorie anarhetipică. Totul este o problemă de construcție a sensului: dacă acest sens este construit În funcție de un mare scenariu explicativ, atunci este vorba de o istorie În sens arhetipal, nu În sens metafizic, ci În sensul unei istorii centrate, care construiește un sens unic, hegelian. Pe când dacă avem de-a face cu o istorie a unor insule de Întâmplări, a unor fragmente de imaginar colectiv... Ovidiu Pecican: O istorie de istorii... Corin Braga: ...atunci istoriografia pe care o practici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe Marele Contemporan (este, acesta, unul din numele pe care M. și le dădea în roman), reluând grupajul din ,,Caete de dor” alături de inedite, iar sub îngrijirea lui Ion Pop, la Oradea, apare în 1995 o selecție din scrierile sale. Centrată pe motivul luptei ,,cromozomice” dintre inspirație (emoție și intelect) și realitate (trup), reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
și terapia familială 240 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializat 240 9.2.2. De la individ la sistem 241 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului social 242 9.3. Orientări teoretice fundamentale 244 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice) 245 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic 245 9.3.1.2. Terapia familială structurală 247 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) 248 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională 249 9.3.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prezentul familial (sincronice) 245 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic 245 9.3.1.2. Terapia familială structurală 247 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) 248 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională 249 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice) 250 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări 252 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivă 254 9.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concretă a diverselor orientări și școli identifică multe puncte comune și suprapuneri. Așa încât, clasificările ce urmează, uzuale de altfel în literatura din domeniu (Griffin, 1993; Gurman, Kniskern, 1991; Levent, 1984), au mai mult un caracter didactic. 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)tc " 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)" Premisa comună de bază a acestor orientări este că actualul proces de interacțiune din interiorul familiei, chiar dacă nu a generat problema ce trebuie soluționată, sigur contribuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și suprapuneri. Așa încât, clasificările ce urmează, uzuale de altfel în literatura din domeniu (Griffin, 1993; Gurman, Kniskern, 1991; Levent, 1984), au mai mult un caracter didactic. 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)tc " 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)" Premisa comună de bază a acestor orientări este că actualul proces de interacțiune din interiorul familiei, chiar dacă nu a generat problema ce trebuie soluționată, sigur contribuie la menținerea ei. Prin urmare, scopul terapiei este să suprime
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a violenței în familie; - practica arată că terapia psihoeducațională multifamilială - ședințe comune cu mai multe familii și tratament psihologic comun - are efecte pozitive datorită mecanismului psihosocial al similarității de statut și de grup de suport. 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)tc "9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)" Postulatul fundamental al acestor abordări este că problemele și simptomele actuale din familie sunt determinate în cea mai mare măsură de ceea ce s-a întâmplat în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multifamilială - ședințe comune cu mai multe familii și tratament psihologic comun - are efecte pozitive datorită mecanismului psihosocial al similarității de statut și de grup de suport. 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)tc "9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)" Postulatul fundamental al acestor abordări este că problemele și simptomele actuale din familie sunt determinate în cea mai mare măsură de ceea ce s-a întâmplat în istoria familiei și a membrilor ei, chiar cu generații în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultură”, instaurată în prezent. Prin ștergerea sau mai degrabă prin „ambiguizarea” graniței dintre cultură și divertisment, societatea se complace într-un „trăirism” sui-generis, atâta timp cât cultura imaginii strică imaginea culturii. Revista își propune de aceea să slujească Limba, Adevărul și Valoarea. Centrat pe centenarul lui Lucian Blaga, numărul îi are ca semnatari pe Alexandru Boboc (care scrie despre paradigma stilistică a poetului), Gheorghe Pavelescu (care lansează o ipoteză de natură biografică privitoare la geneza „spațiului mioritic”), Ioan Mariș (cu articolul Extazul în
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
antisociale. În Statele Unite, o comisie special creată pentru a studia cauzele revoltelor și violențelor de stradă deosebit de dese și dure din anii ’60 în această țară a identificat, printre alți factori, și pe cei ai temperaturii ridicate. Cercetări corelaționale ulterioare centrate special pe respectiva temă, analizând 102 dintre tulburările violente ce au avut loc în perioada menționată, au găsit o asociere puternic pozitivă între intensitatea căldurii și frecvența tulburărilor (Carlsmith și Anderson, 1979). Explicația ar consta în aceea că temperatura înaltă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Gândirea de grup (groupthink) 299 Rezumat 301 Exerciții și teme de reflecție 302 Scenariu: Gândirea de grup - școala cea mai bună 303 Întrebări 303 Capitolul 13 Tehnologia comunicării educaționale. Comunicarea în grup prin metodele de interacțiune 305 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme 309 13.1.1. Metode de analiză 310 13.1.1.1. Tehnici de prioritizare 310 13.1.1.2. Analiza SWOT 311 13.1.1.3. Restructurarea valorică 312 13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Tehnica grupului nominal 320 13.1.1.15. Metoda imunizării 321 13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice 321 13.1.1.17. Tehnica „sus și jos” 323 13.1.1.18. Tehnicile de exagerare 323 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor 324 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire 324 13.1.2.2. Metoda concasării 324 13.1.2.3. Cubul 326 13.1.2.4. Tehnica bisocierii 326 13.1.2.5. Ingineria valorii 326 13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
331 13.1.2.10. Brainwriting-ul 332 13.1.2.11. Listarea atributelor 333 13.1.2.12. Metoda divizării 334 13.1.2.13. Examinarea granițelor 335 13.1.2.14. Tehnica votării anonime 335 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor 336 13.1.3.1. Problematizarea 336 13.1.3.2. Metoda rezolvării creative de probleme (creative problem solving) 337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
336 13.1.3.2. Metoda rezolvării creative de probleme (creative problem solving) 337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de lire 349 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune 349 13.2.1. Metode centrate pe reflexie 349 13.2.1.1. Reflecția personală 349 13.2.1.2. Învățarea folosind principiul lui Premack 350 13.2.1.3. Matricea obținerii de date 351
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
problem solving) 337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de lire 349 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune 349 13.2.1. Metode centrate pe reflexie 349 13.2.1.1. Reflecția personală 349 13.2.1.2. Învățarea folosind principiul lui Premack 350 13.2.1.3. Matricea obținerii de date 351 13.2.1.4. Jurnalul cu dublă intrare 352 13.2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sentimente în mediul de învățare 354 13.2.1.9. Analogiile 354 13.2.1.10. Tehnica imaginării 355 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 356 13.2.2. Metode centrate pe observație 357 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă 357 13.2.2.2. Metoda anchetei 359 13.2.2.3. Tehnica Delphi 359 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator) 360 13.2.2.5
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observate (fishbowl) 360 13.2.2.6. Alte tehnici de tip fishbowl 361 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP) 361 13.2.2.8. Discuția-panel 362 13.2.2.9. Metoda reversului 362 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată) 364 13.2.3.1. Experimentul 364 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire) 366 13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self-directed learning) 366 13.2.3.4. Tehnica teatrului 367 13.2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un anumit timp împreună); - grupurile secundare sunt formate pentru a efectua o anumită activitate (cum ar fi rezolvarea unei sarcini, găsirea unei soluții la o problemă, luarea unei decizii). Grupurile secundare se pot regăsi sub mai multe forme: (1) grupurile centrate pe activitate sunt cele ce își implică membrii în dublă direcție - realizarea propriu-zisă a unei activități și apartenența la un grup prin realizarea activității împreună cu alții; (2) grupurile de dezvoltare personală sunt cele a căror formare constă în adunarea laolaltă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltare personală, în sensul că se formează ca un mediu de învățare și dezvoltare pentru participanți; focalizarea este însă în acest caz mai degrabă pe înțelegerea complexă a unui subiect prin punerea laolaltă a cunoașterii, percepțiilor și credințelor; (4) grupurile centrate pe rezolvarea de probleme posedă o structură care conduce spre rezultate. Pentru ca toate aceste grupuri să funcționeze eficient, este necesară îmbunătățirea satisfacției rezultate din relații. Pentru aceasta, T.K. Gamble și M. Gamble (1993) propun următoarele cinci principii: (1) căutarea activă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1992, pp. 48-49). Se poate astfel remarca faptul că între pașii lui Tuckman și cei propuși de către Johnson se distinge o diferență pe care o putem pune pe seama specificităților dintre grupul privit în general de către primul autor și grupul educațional centrat evident pe sarcina didactică al celui de-al doilea. Chiar dacă această distincție ne-ar putea îndemna să credem că modelul propus de către Johnson este mai apropiat școlii, în opinia noastră, cele două modele necesită o îmbinare, în sensul că, dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicare orală; încercând o mai mare nuanțare, prin utilizarea criteriului obiectivelor urmărite și, prin aceasta, a modalității principale de realizare și dezvoltare a acestor obiective, vom putea concepe clasificarea metodelor de interacțiune în următoarea structură pe trei categorii distincte: - metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme (incluzând categoriile - metode de analiză, metode centrate pe producerea ideilor și metode centrate pe rezolvarea problemelor); - metode centrate pe reflecție, observare și acțiune (unde regăsim metode de reflecție, metode de observare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]