226 matches
-
mm. Sacul traulului pelagic sau semipelagic poate fi consolidat cu o plasă cu o dimensiune minimă a ochiului alungit de 400 m de plasă întinsă și cu centuri plasate la distanță de cel puțin 1,5 metri între ele, cu excepția centurii din spatele traulului, care nu poate fi plasată la mai puțin de 2 metri de fereastra sacului. Consolidarea sau dublarea sacului din orice motive este interzisă, iar traulul nu poate în nici un caz să vizeze alte specii decât micile specii pelagice
22006A0529_01-ro () [Corola-website/Law/294530_a_295859]
-
desenele: ............................................... 9.10.3.4.1. scaunelor și a punctelor de fixare a acestora: .................................... 9.10.3.4.2. sistemului de reglaj al poziției: ...................................................... 9.10.3.4.3. sistemelor de deplasare și blocare: 9.10.3.4.4. ancorajelor centurii de siguranță a scaunului (dacă sunt încorporate în structura scaunului): 9.10.3.5. Coordonatele sau schema punctului R* ............................................. 9.10.3.5.1. Scaunul conducătorului auto: ............................................................ 9.10.3.6. Unghiul nominal al spătarului: .................................................... 9.10.3.6.1
jrc2998as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88153_a_88940]
-
omologate în calitate de componente, descrierea și desenele 9.10.3.4.1. scaunelor și ancorajelor acestora: 9.10.3.4.2. sistemului de reglare: 9.10.3.4.3. sistemelor de deplasare și de blocare: 9.10.3.4.4. ancorajelor centurii de siguranță (dacă sunt incorporate în structura scaunului): 9.10.3.4.5. componentelor vehiculului utilizate ca puncte de ancorare: 9.10.3.5. Coordonatele sau desenul punctului R (x) 9.10.3.5.1. Scaunul conducătorului auto: 9.10
jrc3005as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88160_a_88947]
-
elor) de montare: 1. Descrierea dispozitivului 1.1. Caracteristici: Descrierea și desenele 1.1.1. Scaunului și sistemului de fixare a acestuia: 1.1.2. Sistemului de reglare: 1.1.3. Sistemelor de deplasare și blocare: 1.1.4. Ancorajelor centurii de siguranță (dacă sunt incorporate în structura scaunului): 1.1.5. Distanței minime dintre punctele de fixare: 1.1.6. Tetierelor, dacă există: 1.2. Coordonatele sau desenul punctului R (x): 1.3. Limitele de reglare a scaunului: Data, dosarul
jrc3005as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88160_a_88947]
-
dispozitiv cu eliberare rapidă care permite utilizatorului să fie susținut de centură. Catarama poate include dispozitivul de reglare a centurii, cu excepția cazului unei catarame pentru centura de tip ham; 1.5. "dispozitiv de reglare a centurii" înseamnă dispozitivul care permite centurii să fie reglată în conformitate cu cerințele fiecărui utilizator și cu poziția scaunului. Dispozitivul de reglare poate face parte din cataramă, retractor sau din oricare componentă a centurii de siguranță; 1.6. "elemente de fixare" înseamnă părțile ansamblului centurii, inclusiv componentele de
jrc4558as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89724_a_90511]
-
scaun" înseamnă o categorie de scaune care nu diferă în următoarele aspecte esențiale: 1.17.1. structura, forma, dimensiunile și materialul scaunului; 1.17.2. tipul și dimensiunile sistemelor de reglare și blocare; 1.17.3. tipul și dimensiunile ancorărilor centurii pe scaun, ale ancorării scaunului și ale părților afectate ale structurii vehiculului; 1.18. "sistem de deplasare" înseamnă un dispozitiv care permite scaunului sau unei părți a acestuia să fie deplasate unghiular sau longitudinal, fără poziție intermediară fixă, pentru a
jrc4558as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89724_a_90511]
-
7.7.2.1.2. Atunci când retractoarele sunt supuse încercărilor de sensibilitate la decelerarea vehiculului, testele sunt efectuate cu extensia indicată mai sus, pe două axe perpendiculare, care sunt orizontale dacă retractorul este instalat într-un vehicul conform specificațiilor producătorului centurii de siguranță. Una din anexe trebuie să fie situată în direcția aleasă de serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare ca reprezentând condițiile cele mai defavorabile de funcționare a mecanismului de blocare. 2.7.7.2.1.3. 2.7
jrc4558as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89724_a_90511]
-
stat membru nu va acorda același număr altui tip de centură de siguranță sau sistem de reținere sau altui tip de vehicul. 6. MODIFICAREA TIPULUI ȘI AMENDAMENTE LA OMOLOGĂRI 6.1. În cazul modificărilor aduse fie tipului de vehicul, fie centurii de siguranță sau sistemului de reținere aprobate în temeiul prezentei directive, se aplică prevederile art. 5 din Directiva 70/156/CEE. Figura 1 Pictogramă (vezi pct. 3.1.11) ANEXA II DOCUMENTAȚIA DE OMOLOGARE Apendicele 1 DOCUMENT INFORMATIV Nr. ... privind
jrc4558as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89724_a_90511]
-
4. Caracteristici: Descriere și planuri ale: 9.10.3.4.1. scaunelor și ancorajelor acestora: ........................................................... 9.10.3.4.2. sistemului de reglare: 9.10.3.4.3. sistemelor de deplasare și de blocare: .................................................... 9.10.3.4.4. ancorajelor centurii de siguranță, dacă acestea sunt încorporate în structura scaunului: 9.10.3.6. Înclinarea nominală a torsului pentru: 9.10.3.6.1. scaunul șoferului: ........................................................................... 9.10.3.6.2. toate celelalte locuri pe scaune: .......................................................... 9.10.3.7. Domeniul
jrc3006as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88161_a_88948]
-
specificată pentru sacul din articolul 27; (b) această plasă pescărească poate fi fixată de sac numai de-a lungul laturilor frontale și laterale ale plasei pescărești, nu în alte locuri în aceasta, și este fixată astfel încât să se extindă în fața centurii despărțitoare de fund cu cel mult patru ochiuri de plasă și să se termine la cel puțin patru ochiuri de plasă în fața ochiului de plasă al părâmei traulului; atunci când nu este utilizată o centură despărțitoare de fund, plasa nu se
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
executarea unei centuri de beton armat la temelie, a unor sâmburi de beton armat și a unei centuri de beton armat la nivelul cornișei, toate în scopul măririi gradului de asigurare la acțiuni seismice; - executarea unei hidroizolații bituminoase imediat deasupra centurii de la elevație, ridicarea nivelului pardoselii interioare și placarea acesteia cu gresie porțelanată, executarea unei sistematizări în jurul bisericii, prin construirea unui trotuar și a unor rigole deschise care dirijează apele pluviale în afara amplasamentului, toate acestea cu scopul reducerii igrasiei; - refacerea totală
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
albastră”) este a treia planetă după distanța față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul solar. Când desemnează planeta (și nu solul), cuvântul se scrie cu majusculă. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, și singura din Universul observabil cunoscută ca adăpostind viață (controverse legate de existența vieții extraterestre continuă să existe). Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
întruni decât în anumite zile, numite "dies comitiales" (184 pe an); întrunirea lor era anunțată prin afișe, cu trei nundine înainte; în prealabil aveau loc reuniuni de informare ("contiones"). Votul în comiții nu era individual, ci colectiv, adică fiecare curie, centurie sau trib nu avea decât un vot, ce reprezenta majoritatea care s-a manifestat în secțiune. Așadar, nu majoritatea cetățenilor era cea care hotăra rezultatul, ci majoritatea secțiunilor (curii, centurii sau triburi). Doar motivele de ordin religios și exercitarea dreptului
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
în comiții nu era individual, ci colectiv, adică fiecare curie, centurie sau trib nu avea decât un vot, ce reprezenta majoritatea care s-a manifestat în secțiune. Așadar, nu majoritatea cetățenilor era cea care hotăra rezultatul, ci majoritatea secțiunilor (curii, centurii sau triburi). Doar motivele de ordin religios și exercitarea dreptului de intervenție puteau împiedica întrunirea comițiilor, o dată ce era anunțată. La sfârșitul Republicii, competența lor judiciară a fost redusă treptat, prin înființarea unor jurii permanente. În timpul Imperiului, rolul lor legislativ și
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Mihai Botez - 8 Dan Jiu Jitsu care, prin experiența sa îndelungată în lumea artelor marțiale, a descoperit și promovat tinerele talente, îndrumându-le, după o perioadă de studiu în propriul său dojo, către Clubul “Hamoni-Do”. Sensei Geo Marc este detinatorul centurii negre 5 dan in Karate Shotokan si antrenorul Clubului „Hamoni-Do” din Arad. Practică Karate Shotokan din anul 1988. Primul său contact cu această artă marțială a avut loc pe timpul studenției, în ultimul an de facultate, la Timișoara. Mentorii săi au
Hamoni-Do () [Corola-website/Science/302463_a_303792]
-
de un interrex dintre senatori pentru perioadele dintre doi regi. Perioada regală a constat printr-un amplu proces de organizare internă a Romei, ca reforma serviana a penultimului rege etrusc, pe baza principiilor cenzitare împărțind populația în categorii cenzitare și centurii, cu drepturi civice totale, cinci dintre cele șase având obligația serviciului militar. Sabinii sunt integrați corpului noii cetății, că semn al unui proces de unificare în jurul Palatinului, iar în perioada aniilor 650-625 i.en., Forumul este pavat, este ridicat altarul
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
române erau alcătuite din cetățenii ce aveau că rol să voteze legile propuse de senat și de magistrați, să aleagă magistrații, având atribuții administrative, juridice și religioase. Deciziile erau luate prin vot, iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau întâi prima clasa cenzitara (80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau întâi prima clasa cenzitara (80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau amenajate pe o tribuna în fața armatei. Din cele 193 de centurii, călăreții
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau întâi prima clasa cenzitara (80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau amenajate pe o tribuna în fața armatei. Din cele 193 de centurii, călăreții și prima clasa cenzitara aveau 98
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau amenajate pe o tribuna în fața armatei. Din cele 193 de centurii, călăreții și prima clasa cenzitara aveau 98 de voturi, astfel balanța votului era mereu înclinată spre prima centurie. Prima și cea mai importantă instituție a Republicii Române era Senatul Român. Era principalul organism de conducere a statului. Conform istoricului Polybius
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau amenajate pe o tribuna în fața armatei. Din cele 193 de centurii, călăreții și prima clasa cenzitara aveau 98 de voturi, astfel balanța votului era mereu înclinată spre prima centurie. Prima și cea mai importantă instituție a Republicii Române era Senatul Român. Era principalul organism de conducere a statului. Conform istoricului Polybius, senatul dispunea de visteria statului, putea trimite soli în afara Italiei, rezolvă dispute. Conform tradiției, a fost fondat de
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de colegii de preoți: Funcțiile religioase erau ocupate doar de patricieni inițial, ulterior fiind gratuite și ocupate prin cooptare. Armata era o institutie fundamentală, a cărei sistem a fost moștenit de la reformele regelui Servius Tullius. Armata avea în centrul ei centuria (unitate militară alcătuită din 100 de pedestrași) condusă de un centurion. Două centurii formau un manipul, iar șase centurii alcătuiau o cohorta. 10 cohorte alcătuiau o legiune. Călăreții erau organizați în turrnae. Fiecare clasă cenzitara avea un nume propriu de
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
fiind gratuite și ocupate prin cooptare. Armata era o institutie fundamentală, a cărei sistem a fost moștenit de la reformele regelui Servius Tullius. Armata avea în centrul ei centuria (unitate militară alcătuită din 100 de pedestrași) condusă de un centurion. Două centurii formau un manipul, iar șase centurii alcătuiau o cohorta. 10 cohorte alcătuiau o legiune. Călăreții erau organizați în turrnae. Fiecare clasă cenzitara avea un nume propriu de centurii pedestre, fiind în total 193 de centurii, la care se adăugau o
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Armata era o institutie fundamentală, a cărei sistem a fost moștenit de la reformele regelui Servius Tullius. Armata avea în centrul ei centuria (unitate militară alcătuită din 100 de pedestrași) condusă de un centurion. Două centurii formau un manipul, iar șase centurii alcătuiau o cohorta. 10 cohorte alcătuiau o legiune. Călăreții erau organizați în turrnae. Fiecare clasă cenzitara avea un nume propriu de centurii pedestre, fiind în total 193 de centurii, la care se adăugau o centurie 10 centurii de călăreți și
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]