736 matches
-
llamada Wahroonga. Las mujeres eran muy guapas y los hombres atléticos y apasionados por el lanzamiento del boomeran. La tribu estaba gobernada por el gran líder Booboonga quíen tenía tres maravillosas hijas, Parramatta, Cabramatta y Coolangatta. La tribu vivía apaciblemente cerca del Océano Pacífico, localmente conocida como Solwata Mayumarry. Los Wahroongans nunca tuvieron una guerra y por lo tanto, nunca tuvieron enemigos. Los Wahroonga amaban las plantas y los animales quines a șu vez, leș devolvían el mismo amor. Los canguros
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
tuvieron miedo de él, en un momento devoró a muchos Wahroongans. Después de cenar, el monstruo se retiró a descansar a șu guarida, era una gran cueva en las Montañas Azules. Los supervivientes de Wahroongan pensaron que sus muertes estaban cerca y que tenían que buscar la forma de escapar de esa terrible situación. Booboonga mandó gente a otras tribus, los cuales también estaban aterrados por el depravado asesino. Cadă uno buscaba la manera pară salvar a la gente de la boca
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POETUL NU TRĂIEȘTE PENTRU SINE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului vom reuși să trecem peste zare cercând poteci ce-s poate neumblate mânați de adevăr și demnitate nu împroșcând noroi și vorbe-amare în lumea asta largă aroganța n-a reușit să pună temelie unei zidiri deci nici în poezie nu poți să te ridici doar cu speranța
POETUL NU TRĂIEŞTE PENTRU SINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341092_a_342421]
-
sobre la sombra de la llave; errático el desvelo custodiado por sedantes siniestros; no duermen las labores del dolor, ni el devaneo de los sueños en la noche. Cadă segundo abre el aliento esa invisible sombra sin fronteras y sin ley. Cerca del cuerpo, las mănos del terror con șu herradura de fuego y veneno. (Cerca de tu ombligo, amor, la niebla fosfórica del sombrero o del paraguas, atravesando la flor del cerrojo; las tijeras de la avidez hacen lo suyo y dejan
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
corvoadă de-nălțare albă scuturându-și visul de scumpă floare dalbă în palma prea deschisă-n lumina de soreli Din creanga stupidoasă, cu iriși de-ndrăzneală curg - în dantele moi -, culori senine parcă și inima de lemn a noastre inimi cearcă înduioșind în noi renașterea-petală În primăveri pocnite, întoarse din fir sobru ce-al iernii îngheț suge pictând reîmplinirea ni se topesc în cercuri iubirea și privirea uitând în visul nostru al sorții tablou sumbru Și coborâm din ceruri, din crengi
FLORI DE MĂR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344064_a_345393]
-
un proces al convertirii și ne dezvoltăm de la răutate spre neprihănire pentru că profetul Ieremia ne spune cum este inima noastră: ,, Inima este nespus de înșelătoare și de desnădăjduit de rea; cine poate să o cunoască? Eu, Domnul, cercetez inima, și cerc rărunchii ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui.” ( Ieremia 17-9,10 ) De aceea am dorit să subliniez contrastul dintre slăbiciunea lui Iisus și cea a noastră. La vârsta de treizeci de ani simte chemarea divină de a
RĂSTIGNIT PRIN SLĂBICIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377485_a_378814]
-
Autorului Vinerea Neagră Nu mai am griji în ziua asta neagră Și sunt ușoară, imponderabila aproape, Si asta fiindcă știu că după Ziua Seaca Vom sta alături, înotând în calme ape. Ai fost vândut pe niște păcătoși arginti Când tu cercai, din simpli oameni Să scoți apostoli bravi cu suflete cuminți. Iubire fără margini și bunătate sameni. Printre potrivnici cauți temeiul mântuirii Și îi privești pe toți cu -ntelepciune, simți Pricesnele ce ți le cântă azi, podoaba a iubirii A mângâierii
VINEREA NEAGRA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378333_a_379662]
-
atâta odihnă sufletească, deși, după 16 ani de închisoare, începuse să răsfoiască cărți groase de canoane. Relația dintre ucenic și duhovnic este foarte puternică și în numele ei se pot face multe minuni. Însă nu este suficient ca povățuitorul să fie cercat, ci să fie și în același duh cu ucenicul. - Preacuvioase Părinte Iustin, dar ce ați învățat cel mai mult de la Părintele Paisie Olaru? - Smerenia și dragostea lui față de aproapele. Era de o căldură și tandrețe sufletească rar întâlnite. Părintele Paisie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
pentru acest volum, Bill Wolak călătorește și în vers, nu doar în viață, pașii săi, de om care își dorește „să devină fluviu”, ca toți aceia care „iubesc îmbrățișarea/ cu neastîmpărul vîntului, focului”, arzînd clipele „pînă totul se face scrum”, cercînd să străbată dinspre înlăuntru, de la gîndurile și sentimentele sale despre lume, pînă la depărtări, fie ele în timp, de pe vremea lui Arhilocus din Păros, „singurul soldat-poet al grecilor antici”, cum scrie într-un poem, care „a murit în lupta”, fie
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
însetează de dreptate că aceia se vor sătura cred că faci mișto de mine, am flâmânzit de mic când aveam pita la cartelă ... Citește mai mult fericiți cei săraci cu duhulcă a lor este Împărăția Cerurilordar ce nevoie am de cercând pământul mă înghite?!fericiți cei ce plângcă aceia se vor mângâiadar n-am mai plâns de cândm-a bătut tatași de-atunci nu m-a mângâiat nimenifericiți cei blânzi,că aceia vor moșteni pământulhai las-o dracului Doamnecă n-am moștenit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
am ieșit și l-am urmat, Și-am început să caut pașii Copilăriei, ce-a plecat Spre un tărâm urmând strămoșii... Ca un ștrengar s-a furișat Pe dealul plin de amintiri, Cu glas de prunc eu l-am strigat Cercând să-l caut din priviri. Când l-am găsit stătea ascuns În margaretele din vale, Privind, aminte mi-am adus Cum îi ieșeam bunicii-n cale... Ea sufletu-mi îmbrățișa, Punându-mi margarete-n plete Iar vântul hoț se furișa
AMINTIRI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380041_a_381370]
-
-n viața mea erai un vis Și lac și râu ce curge înspre mare, Un sens din altă stare pentru scris Și unul nou -pe lumea mea, culoare; Te revărsam chiar dacă tu stăteai Și te mișcam cu zorii înspre noapte 'cercând să pun un rost în ce știai Și căutai cândva în altă parte... Tu știi că briliantele mi-s reci Și altor nestemate fără nume Nicio valoare nu le dau când pleci, Nicio valoare nu își au, anume, de adevăr
TU ȘTII... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382022_a_383351]
-
iau de la început? Să aflu taină care atunci s-a petrecut? O voce-mi spune,te duce! o altă,esti copil? Poate că-i păcăleală ca-n luna lui April. Cum este atunci posibil să aflu ce a fost, Să cerc la cel ce spune că toate au un rost? Că un talaz alunec pe marea-nvolburata Ce căuta prin vuiet,să știe cum arată. Referință Bibliografica: Seară de Taină / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V
SEARA DE TAINA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380604_a_381933]
-
cultura lor s-a stins încet, după-apogeu-nregistrat. (Urmașii lor, postdecembriștii, nu doar că n-o pun în valoare, dar fură fără pic de jenă din splendidele ei odoare...) O mie de ani și mai bine, cât vremi ostile ne-au cercat cu migratorii-n căutare de așezări pentru prădat, spre munți sătenii s-au retras în obști durate cu socoată, astfel că nu s-a întâmplat să fie spațiul vid vreodată, cum Roesler și adepții lui încearcă lumea s-aburească cu
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
cer zburând... iubirea-n absolut răcnind! Citește mai mult Mai ții minte, iubite,când ne rostogoleamunul peste altulunul în altulunul în același unucu buze crăpatecu gânduri înfierbântatecu limbi de focrătăcite-n nemurireîn împlinireîn noroc? Mai ții minte, iubite,că-mi erai cercă-ți eram marecă ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemândîncolăcind, împreunânddezmierdând,înflăcărândvorbe de dor înghițândîn al nouălea cer zburând...iubirea-n absolut răcnind!... XXV. MI-AI CRESCUT ARIPI..., de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
trandafirilor cu-a lor flori catifelate Mă regăseam sub nuc și sub gutui tomnatic În care - și avea cuib curcanul singuratic Urmat îndeaproape de găinușe si cocoși De gâște și gânsaci gălăgioși, făloși Pe care- i secondam prin curte, ziua, Cercând să îi imit în timp ce umpleam piua Turnându- le din apa rece cu ulciorul Să- i răcoresc și- apoi să își ia zborul Pe limba lor vorbindu- și gâgâit și tare Și alergandu- se nepăsatori, sub soare. ...................................................................... De ce captiv mi- e
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
care n-o știam. Și-atât de bine ne simțeam, Că tot ce noi cândva dansam, Am cam uitat. Iar dacă ritmul mai pierdeam, Și pași aiurea număram, E pentru că gândul ne-a stat, La multe giji ce ne-au ´cercat... Bine că doamne n-am călcat, Că o-ncurcam! Acum că ciclul s-a-ncheiat, Sunt mulțumit ce-am învățat (Nu poți să faci bici din rahat). Cât știu, e bine, niciun bai, Destul să-mi prindă bine-n Rai, De mi-
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
2016. Vinerea Neagră Nu mai am griji în ziua asta neagră Și sunt ușoară, imponderabila aproape, Și asta fiindcă știu că după Ziua Seaca Vom sta alături, înotând în calme ape. Ai fost vândut pe niște păcătoși arginti Când tu cercai, din simpli oameni Să scoți apostoli bravi cu suflete cuminți. Iubire fără margini și bunătate sameni. Printre potrivnici cauți temeiul mântuirii Și îi privești pe toți cu -ntelepciune, simți Pricesnele ce ți le cântă azi, podoaba a iubirii A mângâierii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
avem răbdare ... Citește mai mult Vinerea NeagrăNu mai am griji în ziua asta neagrăși sunt ușoară, imponderabila aproape,Si asta fiindcă știu că după Ziua SeacăVom stă alături, înotând în calme ape.Ai fost vândut pe niște păcătoși argințiCând tu cercai, din simpli oameniSă scoți apostoli bravi cu suflete cuminți.Iubire fără margini și bunătate sameni.Printre potrivnici cauți temeiul mântuiriiși îi privești pe toți cu -ntelepciune, simțiPricesnele ce ți le cântă azi, podoaba a iubiriiA mângâierii către Cerul sfânt și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
la vatra de acasă și amprentarea lutului natal cu sigiliu divin. Pe auritul drum, din leagăn și până la înviere, de la primul scâncet din brațele mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care a fost aflat mai întâi
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
fai per vedere se possiamo collaborare insiemei...(asta da, discuție, asta mi interessa la culme, mio caro... gândeam eu, atunci, plin de emoție). -Sono un caposquadra elettronica professionale, ha lavorato în aeronautică e la società elettrica. Attualmente vi sono în cerca di lavoro... -Puoi inviarmi un curiculum vitae în lingua inglese alla mia e-mail vincenzo... curiculum vitae. -Non șo se può correttamente solo con l'aiuto di Google, si prova. -Mandamelo direttamente în lingua rumena e penserò io a farlo tradurre
DAU BINE LA BĂRBAŢI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375343_a_376672]
-
Oglindire > STRĂIN LA MERS Autor: Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Străin la mers Străin la mers, la pungă și ades la suflet, Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști. Cercând să prind o muză, pășesc prin scoici și alge. Cu pescăruși în jur, plutind pe marea fără muget, Cad, frânt de sarea zilei, la masa de artiști. Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valul La fiecare pendulare către țărm, Îmbrățișez, la
STRĂIN LA MERS de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372536_a_373865]
-
pe Zeus, Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare. Străin la mers, la pungă și ades la suflet, Mă-ndepărtez de scoici, de valuri, pe plaja cu turiști Și marea mă salută cu un sărut de alge. Cercând să fur o muză, mă dojenește valul, Mă ceartă perscărușii, cu țipătul de bocet: „Noi nu percepem taxă la artiști. E loc pentru oricine sub a mării lege!” Și-n plâns de pescăruși, mă-mbrățișează malul. Jupiter, 27 august 2014
STRĂIN LA MERS de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372536_a_373865]
-
clipa mă doare... Al. Florin Țene‚drăgășenean talentat, literar vorbind, maramureșean de studii și călugărie profesorală, apoi clujean ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu sandale/ din pielea cerului/ și talpă din scoarță de tei/ agale/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/ ca o femeie tânără/ și dornică de dragoste/ în mână cu
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
deschide a sa carte La pagina scrisă de acum un an, Si crede că-s mănunchi de glume curate Neimportante pentru vre-un plan. Ci eu trăiesc în fereastra ta, vis devreme, Soarele întinde umbra-mi pe pereți. Nenumărate patimi cearcă să te cheme - Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți. Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]