707 matches
-
al literaturii române am încercat o schiță a activității sale de până la 2003. La acest moment aniversar, îi prezint ultima carte tipărită, Viața noastră cea de toate zilele (Curtea Veche, 2009, 424 p.), care o reprezintă deopotrivă ca scriitoare și cercetătoare. Este o carte foarte tristă, una din cele mai triste din câte am citit în ultimii ani. Este constituită din notele de supraveghere a lui Anton Golopenția făcute de primul filaj (15 aprilie - 10 mai 1948), de cel de al
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]
-
ar contribui la tendința de scădere a sănătății reproductive la bărbați, la apariția cancerului testicular și la scăderea calității spermei. În realitate, atât oamenii cât și animalele sălbatice sunt expuse la multe substanțe chimice care îi pot afecta”, a explicat cercetătoarea Gwynne Lyons, director al Chemicals, Health and Environment Monitoring (centru de monitorizare a relației dintre sănătate, mediu și poluare). Rapoarte anterioare au sugerat că poluarea ar fi fost vinovată pentru scăderea populației de vidre din Marea Britanie, în anii ‘70. Analize
Poluarea afectează dimensiunile penisului, susţin cercetătorii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64873_a_66198]
-
să accepte un partener nou de la care ar putea obține beneficii suplimentare. Femeile care folosesc anticoncepționale hormonale ar putea să se mulțumească și să pună bazele unei familii cu parteneri pe care nu i-ar accepta în mod normal”, afirmă cercetătoarea. Există și experți care nu împărtășesc rezultatele acestui studiu, ei precizând că unele femei foarte competitive iau pilule anticoncepționale pentru că acestea le eliberează de tensiunea premenstruală și de alte probleme neplăcute.
Folosești anticoncepționale, riști să rămâi fără partenerul ideal by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64185_a_65510]
-
îi răspunde, subiacent, o mișcare de reasociere teoretică, de sinteză a factorilor inteligenței explicative, neexcluzînd știința (în primul rînd psihologia) și socialul. Ca o mostră a forării analitice, unind exactitățile cu o minuțiozitate, am zice feminină, pe care o practică cercetătoarea, vom cita cîteva rînduri din aprecierile d-sale asupra condiției de „poet postmodern" a lui Ion Barbu: „Jocul secund, mai pur, al poeziei lui Ion Barbu, profund atașat literaturii franceze (chiar și Edgar Poe apare în Veghea lui Roderick Usher
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
interesează, ci lectura judicioasă a contextului. Cine i-a parcurs cărțile anterioare, Iuvenal (2002), respectiv colecția de eseuri Și totuși clasicii (2007), înțelege la ce mă refer. Demersul critic al Alexandrei Ciocârlie e, de la un capăt la celălalt, curat interpretativ. Cercetătoarea problematizează în permanență, dar fără elan speculativ, ceea ce îi trimite uneori concluziile într-un plan subsidiar. Scoase de acolo, ele se arată în toată splendoarea și îndrăzneala lor. La una m-am referit chiar în primele rânduri ale cronicii. Foarte
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
fost publicat, volumul este rezultatul cenzurii. Contactînd-o pe Doina Uricariu, editoarea și traducătoarea celor două ediții ale jurnalului (Jeni Acterian și-a scris însemnările cu precădere în franceză), Mirela Vișan nu a primit lămuririle pe care și le-a dorit, cercetătoarea rămînînd cu impresia că i se ascund motivele care au dus la nepublicarea unor fragmente care, deși există în manuscrise, nu există în versiunea editată. „Multe întrebări cred că își așteaptă răspunsul. Una dintre ele se referă la cenzura jurnalului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
-l valideze ca mare scriitor, o reală cercetare a tematicii moral-creștine în proza sa laică lipsește, tocmai din cauza ocultării literaturii sale religioase și a vacuumului editorial de câteva decenii, de care vorbeam. Acest vacuum și-a propus să îl umple cercetătoarea Cornelia Lucia Frișan, care, împreună cu Ion Buzași, a început în 2004 o ediție a scrierilor creștine publicate de Ion Agârbiceanu, ajunsă la cel de-al treilea volum. Prefațat de Ion Buzași, volumul conține patru lucrări, și anume Luncușoara în Păresemi
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
animal eteric, înzestrat cu limbaj, străveziu la corp, iar felul lui de a fi este acela de a lua diferite forme.” Cartea are și o bibliografie generală, adusă la zi, din care, desigur, nu lipsesc cărțile Ameliei Mărie Goichon, prima cercetătoare care a realizat o ediție critică și o traducere într-o limbă modernă a Definițiilor. Tot în linia acestei cercetătoare (M. A. Goichon, Lexique de la langue philosophique d’Ibn Șină, Desclée de Brouwer, Paris 1939) a fost alcătuit și un
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
din cele mai judicioase poziții. Aici, în Eminescu explicat fratelui meu, își reia și amplifică o parte din idei, însoțindu-le de o aplicație constructivă: studiul avantextelor poemului Odă (în metru antic). Exercițiul e cu atât mai dificil cu cât cercetătoarea avea de înlăturat dintre premise întreaga pletoră de comentarii sulfuroase născute de acest poem. Ceea ce o și determină să-și ia, mai mult din diplomație decât din nesiguranță, o serie de precauții: „Manuscrisele lui Eminescu cunosc, în cultura română, o
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
Le Monde, în ediția print. Ar trebui să privim cu scepticism atunci când o revistă de prestigiu publică un studiu despre un progres major? Întrebarea se justifică în condițiile în care a apărut un articol referitor la o fraudă a unei cercetătoare japoneze, autoare a două articole privind o metodă pentru a obține mai ușor celule STAP, publicate în prestigioasa revistă Nature. Directoare a unei unități de cercetare la Riken, Haruko Obokata a publicat, în ianuarie, în revista Nature, o teză ce
Acuzatorii lui Ponta, făcuți de râs de mediul academic: Au dat o lovitură media, fără să verifice informațiile by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37577_a_38902]
-
Obokata "a fabricat" în mod deliberat rezultatele studiului pentru a le publica în revista Nature. Dacă neregulile dezvăluite de comitetul de anchetă vor fi confirmate în urma eventualelor proceduri în apel, acel studiu ar putea fi retras în întregime sau parțial. Cercetătoarea a respins acuzațiile care i-au fost aduse. O lovitură mediatică Expertul Marc Pescahanski este deranjat de atitudinea revistei Nature și spune că publicația nu a verificat veridicitatea informațiilor: "Nature a preferat să nu facă altceva decât o lovitură mediatică
Acuzatorii lui Ponta, făcuți de râs de mediul academic: Au dat o lovitură media, fără să verifice informațiile by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37577_a_38902]
-
lumii, printre care Benjamin Franklin, sau cu care a întreținut relații epistolare bogate. Raporturile cu biserica, bune la început, s-au deteriorat pe măsură ce infamul se dovedea a fi tot mai des de natură a-i neliniști pe Sfinții Părinți. O cercetătoare a descoperit în Arhivele Vaticanului 31 de texte ale lui Voltaire condamnate oficial. Mai ales după ce scriitorul avuse ideea nesăbuită, din punctul de vedere al Sfântului Oficiu, de a cere impozitarea averilor bisericii catolice. În 1753, opera omnia a lui
Voltaire, contemporanul nostru () [Corola-journal/Journalistic/3385_a_4710]
-
contradictorie” și „misterioasă” ajută desprinderii, cum se petrece în Rusoaica și Pădurea spânzuraților. Între cele două lumi, crede Corina Ciocârlie, se instituie o gâlceavă dintre aproape și departe, ce duce adeseori la „descoperirea alterității și reinventarea sinelui”. Esențială rămâne pentru cercetătoare tema agoniei imperiale. Așa se explică de ce Baudrillard apare, și în acest volum, drept gânditorul cel mai apropiat de orizontul ei critic-speculativ. Corina Ciocârlie se numără printre puținii, din păcate, eseiști, de la noi, care scriu cu ardoarea cititorului devotat. Pasiunea
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
UMF "Iuliu Hațieganu" o cutie cu o cremă anti-îmbătrânire. Același dar l-au primit și miniștrii delegați Aurelia Cristea și Mihnea Costoiu care l-au însoțit pe Valeriu Zgonea. "Este o cremă ca să nu îmbătrâniți niciodată", a spus una dintre cercetătoare, citează Mediafax. Președintele Camerei a afirmat însă că nu va folosi cremă, deoarece nu are nevoie, dar că i-o va da tatălui său. În schimb, ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a declarat: "O voi folosi, eu folosesc o
Zgonea a primit la Cluj un cadou de care nu are nevoie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31501_a_32826]
-
critice. Este, de fapt, o carte cu un destin ciudat, chiar trecând peste particularitatea excepțională a biografiei Elisabetei Rizea. Unul dintre cei doi „editori”, Irina Nicolau, s-a stins din viață prematur, în 2002, chiar înaintea eroinei cărții, cu toate că nu cercetătoarea, ci partenera ei de dialog trecuse, cum se știe, prin infernul pușcăriilor comuniste și nu avea nici acum, după 1989, o bătrânețe ușoară. Destinul a făcut, așadar, ca mărturia provocată și organizată pe hârtie de Irina Nicolau să nu mai
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
ne convingem că aceleași structuri ale imaginarului din care se nasc miturile și simbolurile poetice își pun în egală măsură amprenta pe modul nostru de a interpreta faptul istoric. Iar din acest punct de vedere, trebuie să arăt că între cercetătoarea Mioara Cremene și poeta cu același nume funcționează o simbioză perfectă: autoarea reușește să îmbine demersul documentarist cu actul imaginativ, iritând firește spiritele dogmatice, dar dându-le satisfacție celor care consideră că nu doar rațiunea, ci și imagina- ția constituie
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
protocronismului. (Ce curios să vezi că, fie și trei decenii și jumătate mai târziu, tot Lovinescu era într-un fel implicat în bătălie, ca promotor al sincronismului cultural, pe care generația mea de critici încerca să-l opună protocronismului!). O cercetătoare americană, care a scris un studiu despre protocronism, mi-a dat, fără să știe, ideea că, nu o polemică, dar o campanie s-a desfășurat în jurul protocronismului, ea remarcând că mai numeroși par să fie partizanii decât adversarii ideologici ai
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
și biografiei acestui însemnat cărturar. Elaborată de un colectiv de cercetători și bibliotecari, temeinic pregătiți și cunoscători ai fenomenului Marino, de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, cartea este prefațată și coordonată de Florina Ilis, o meticuloasă și exigentă cercetătoare a vieții literare din Transilvania. Și nu numai. La secțiunea paraliteratură există nouăsprezece poziții bibliografice ce cuprind o parte infimă din epistolele trimise și primite de cărturarul de la Cluj. O investigație, ulterioară, ar trebui să semnaleze și să adnoteze imensa
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
promptitudine și o pasiune greu de imaginat azi, când tentațiile de orice natură sunt atât de tulburătoare. Maica Iosefina Giosanu (n. 5 mai 1963, Stănița, județul Neamț) e o intelectuală autentică, posesoarea unei culturi impresionante și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
eurocentriste, cu câteva punți înspre continentul nordamerican, perceput însă exclusiv prin eroi ce ilustrau mitul Cuceririi Vestului. Nu răzbătea nimic din realitatea celeilalte Americi, urbană și dinamică - totul se rezuma la etosul „cow-boy-ului arian”, dacă e să împrumut sintagma unei cercetătoare extremiste, specializată în vânarea de „suprematiști albi” (vezi Schlatter, 2006). Periplurilor continentale - din Franța eroică și Italia idilică, până în Nordul dominat de miturile vikinge și de stilizatele saga ale populațiilor germanice - li se adăuga, făcându-le totodată concurență, un erou
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
de discutare sistematică a literaturii exilului românesc ne vine nu de la București sau Timișoara, ci din Germania, țară în care literatura și problematica exilului în general se bucură de o atenție particulară datorită împrejurărilor istorice cunoscute: este vorba de cartea cercetătoarei berlineze Eva Behring, apărută întîi, la sfîrșitul anului trecut, în traducere românească (la Editura Fundației Culturale Române) și foarte recent în forma originală, în germană, la Franz Steiner Verlag din Stuttgart, într-o prestigioasă serie dedicată cercetărilor de istorie și
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
a fost, de altfel, singura remarcă publică a lui Gusti despre fascismul italian. A fost suficient să reiau acest citat din prelegerea lui Gusti din 1922 în revistă Leș Études Sociales 27 pentru că sociologului român să i se reproșeze de către cercetătoarea Rose-Marie Lagrave adeziunea să relativă la fascismul românesc emergent, perceput că o nouă oferta politică printre altele: "Cette absence de fonction critique de la sociologie chez Gusti, qui entérine la réalité telle qu'elle est plutôt que de procéder à să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
practici simbolico-culturale ale subiecților". Dar, ăsta nu înseamnă că rezultatul demersului este doar o înșiruire a fantasmelor celui intervievat (am cădea în păcatul metodologic al spiritualiștilor). Împărtășindu-ne din experiența dialogurilor pe care le-a realizat cu foști lideri comuniști, cercetătoarea ne și spune că "un dialog cu un fost lider comunist se întreține și se alimentează prin recursul continuu la surse conexe. Evocarea altor surse istoriografice - mai ales a unor informații inedite provenite din arhive - este continuă. Astfel, metoda interviului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge la un loc aceste nume, care este firul conducător urmat și expus de cercetătoare? Materia volumului iese de fapt dintr-un curs universitar ținut de Elena Zaharia-Filipaș, profesoară eminentă la Facultatea de Litere din București. Ea și-a propus să urmărească modul în care se constituie, la noi, un concept de literatură feminină, adunând
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
pe suprafața realului, dar și în sfera de viață interioară. Literatura nu mai este, atunci, de genul masculin și de genul feminin, ci, ,neutră" sub acest aspect, e pur și simplu literatură bună sau literatură slabă. Aceasta e și concluzia cercetătoarei, deși titlul cărții sale ar putea deruta. Elena Zaharia-Filipaș radiografiază în continuare sectoare și paliere de literatură ,feminină" (mai bine spus: scrisă de femei) folosind o grilă predominant estetică de lectură. Judecata de valoare e mereu formulată sau invocată, stând
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]