38,855 matches
-
deschiderii, la lucrările simpozionului. Cu câteva zile înainte de simpozion bântuise pe-acolo un uragan. Uraganul este o realitate fără legătură cu ideologiile și sistemele politice. Efectele sale se vedeau cu ochiul liber. Din pură curiozitate l-am rugat pe un cercetător cubanez să-mi spună impresiile despre acest fenomen meteorologic. Răspunsul a fost aiuritor: cu toată seriozitatea, interlocutorul meu mi-a spus: "La Santo Domingo au murit din cauza uraganului patru sute de oameni. La noi, patru: unul era beat, altul s-a
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
suntem marginali interesante considerații și completări prilejuite de articolul meu Despre titlurile academice din România literară. Intervenția domnului Baumgarten este binevenită și necesară, deoarece modul în care se dobândesc titlurile academice, calitatea profesională și morală a cadrelor universitare și a cercetătorilor se repercutează direct asupra prestigiului țării. Subiectul este prea serios, prea complex și cu prea mari consecințe din toate punctele de vedere pentru a putea fi rezolvat de o singură persoană într-unul sau două articole. O dezbatere la scară
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
loc percepției nemijlocite. Din această pricină parcursul artistic însuși este unul sintetic și globalizator, el integrînd firesc în sincronie toate reperele unei diacronii încețoșate. Max Dumitraș este, rînd pe rînd, dar și simultan, pictor și sculptor, provocator și actor, fotograf, cercetător și curator. El manipulează, cu o maximă dexteritate, toate limbajele consacrate, construiește, prin absorbția textului în imagine, cărți halucinante, concepe și dezvoltă acțiuni, creează instalații, intervine în spații publice, folosește camera foto și video, adaptează cele mai vechi și banale
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
la masa de scris și, în tihna "condeiului" de astăzi, computerul, se străduiesc să mențină viu spiritul adevărului și al științei. Dintr-o responsabilitate profundă față de moștenirea lingvistică de la părinți și din devotament total față de profesiunea de dascăl și de cercetător, pe care o practică dintotdeauna cu o remarcabilă competență, acad. Matilda CARAGIU MARIOȚEANU și prof. univ. Nicolae SARAMANDU au elaborat - cu o adevărată migală filologică - o lucrare complexă, de larg interes atât pentru specialiști, cât și pentru toți cei care
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
unui idiom cu bogate tradiții culturale, dar, din păcate, necunoscute nici măcar tuturor aromânilor. Dincolo de finalitatea didactică evidentă, ea ne apare ca o gramatică accesibilă publicului larg și ca un termen de referință în bibliografia de gen și mai ales pentru cercetătorul interesat de diversele compartimente ale limbii: ortografic și ortoepic, gramatical și lexical. Traversând secolele în condiții dintre cele mai vitrege, aromâna are, prin acest manual, în Europa unită, șansa de a renaște din risipa geografică și a timpului și de
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
de familie (Stau cu casa pi Calea a Șoputlui), relațiile interumane (Carti câtrâ unâ oaspitâ), gradele de rudenie (Nipoțl'i alu papu Mita). Textele se constituie astfel într-o microenciclopedie despre universul aromânesc, de larg interes pentru diverse categorii de cercetători, de la lingviști și filologi până la istorici, sociologi, antropologi. Lecția 25, Oamini armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în cele mai variate domenii, mai ales în spațiul
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
directorul Institutului de Studii Orientale "Sergiu Al.-George", i se reproșa că, deși nu are diplomă în specialitate, boicotează "încercările de promovare ale adevăraților orientaliști". Lui Andrei Cornea și altor angajați la I.S.O. - că, în paralel cu funcția de cercetători, sînt și universitari. Că vin la Institut "doar cînd au timp", că există în colectiv un "clientelism științific"(!). Singurul personaj pozitiv al articolului era o doamnă, Rodica Pop, "adevărată orientalistă" și consul onorific al Mongoliei care, în ciuda acestei "recunoașteri internaționale
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
o poștă dezafectată - și la indignarea că, la ora prînzului, nu i-a găsit acolo decît pe director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind ADEV|RUL LITERAR & ARTISTIC de sîmbătă 15 iulie s-a lămurit Cronicarul de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a fost mulțumit că lucrurile sînt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
-șef al suplimentului și profesor de Istoria religiilor, recunoaște că I.S.O. are probleme majore, dar ele nu sînt chiar cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
chiar cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
lansarea pe cont propriu a cîtorva academicieni competenți ne poate aduce onorabilitatea vieții noastre universitare, ci efortul nostru comun de a crea un mediu public de competitivitate care să restrîngă eficient impostura și care să ofere cadre egale de manifestare cercetătorilor, indiferent de mediul lor de proveniență." Un articol plin de vervă și de talent literar scrie Leo Stan, doctorand în filozofie la Facultatea de Studiul religiilor din cadrul Universității McMaster din Canada. Articolul său, purtînd titlul de "Kierkegaard. A scrie pentru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Și de data aceasta afirmația Dvs. nu este susținută de nici un raport informativ semnat de Vladimir Streinu. 3) relatarea convorbirii Dlui Stolojan cu tatăl meu în celulă. Domnule Stelian Tănase, vă rog să-mi răspundeți punctual, în calitatea Dvs. de cercetător "vârât în arhive" (cum sunteți menționat în ultimul Jurnal al Dnei M. Lovinescu) întâi, de ce nu ați solicitat niciodată la CNSAS dosarul tatălui meu, preferând să afirmați repetate acuze, fără a fi susținute de documente sau probe scrise? Apoi, vă
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
occidentale. Simpla afirmare a dorinței nu este suficientă. Pentru aceasta va trebui să ne dovedim competitivitatea publicând în reviste și edituri în care se manifestă colegii noștri din țări cu veche tradiție academică. Cum poate fi considerat cineva un bun cercetător în domeniul filologiei clasice, de pildă, dacă nu publică în reviste precum "Latomus" din Belgia, "Revue des Etudes Grecques" din Franța, "Journal of Roman Studies" din Anglia, "Gymnasium" și "Klio" din Germania, "Tyche" din Austria și încă multe, multe altele
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
vom participa la viața academică europeană nu ne vom putea impune ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme mult dezbătute de cercetătorii umaniști europeni, au fost publicate numeroase traduceri noi de texte filozofice, cum sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive ample; ba chiar am asistat, fapt îmbucurător, la polemici academice între diferiți comentatori și traducători. Și îmi pun întrebarea de ce acești
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
pentru prestigiul culturii românești dacă lumea savantă europeană ar omologa conjecturile și interpretările exegeților noștri. Dar nu numai asemenea chestiuni. Am dat acest exemplu, deoarece probleme de critică de text pentru autorii greci și latini constituie un domeniu în care cercetătorii noștri n-au excelat niciodată până acum. Cât de important ar fi ca un cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon în colecții celebre de texte clasice, cum sunt Teubner, Oxford, Guillaume Bude! La fel de
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Dar nu numai asemenea chestiuni. Am dat acest exemplu, deoarece probleme de critică de text pentru autorii greci și latini constituie un domeniu în care cercetătorii noștri n-au excelat niciodată până acum. Cât de important ar fi ca un cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon în colecții celebre de texte clasice, cum sunt Teubner, Oxford, Guillaume Bude! La fel de bine pot fi, mai bine spus trebuie publicate interpretările filozofice ale exegeților români la textele
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
cât mai mulți oameni de cultură de la noi vor fi prezenți în ele, cu atât vom fi mai europeni și din acest punct de vedere. Andrei Cornea se plânge, cu bună dreptate, de dificultățile de documentare pe care le întâmpină cercetătorii români: bibliotecile noastre sunt foarte sărace în comparație cu cele de care beneficiază colegii noștri occidentali și, în mod evident autoritatea publică trebuie să găsească soluții pentru ameliorarea situației. Dar, faptul că avem un handicap serios în această privință nu trebuie să
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
mare, tinzând spre maldărul de informații adunate sârguincios, cu atât profilul istoricului pare mai prăfuit, fără aderență la realitatea înconjurătoare și la spiritul viu al literaturii. Erudit la modul inutil și doct până la plictis: așa ne apare, multora dintre noi, cercetătorul bibliotecilor și arhivelor, condamnat parcă la abundența detaliilor într-o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
și doct până la plictis: așa ne apare, multora dintre noi, cercetătorul bibliotecilor și arhivelor, condamnat parcă la abundența detaliilor într-o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de sarea și piperul domeniului investigat. Totuși, portretul adevărat al istoricului literar este altul. Lecturile întinse și minuțioasa documentare sunt numai primul nivel al muncii sale, pragul de la care viziunea sintetică
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
extreme. Aveam să mă conving de acest lucru imediat dupa angajarea mea la compania petrolieră unde aveam să încep o altfel de viață, învățând cum se trăiește în aceste locuri sterpe, alături de alți geologi, ingineri de foraj, chimiști, constructori, proiectanți, cercetători, mecanici cu diverse specializări sau lucrători în mentenanță, personal auxiliar, bucătari, medici și lista poate continua. Cu toții însă aveam ceva în comun: lăsăm acasă familiile, prietenii, pe cei dragi , pentru a lucra în Prudhoe Bay Alaska, într-un timp în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94295_a_95587]
-
dirijoral, ne propune pentru joi, 2 aprilie 2015, un concert vocal-simfonic care conține Concertul pentru pian și orchestră în re minor de Johann Sebastian Bach și Paukenmesse în do major pentru soliști, cor și orchestră de Joseph Haydn. Doi dintre cercetătorii creației lui Bach presupun că acest concert ar fi fost inițial compus pentru vioară și orchestră. Totuși, muzicologii Spitta și Schweitzer nu au reușit să găsească atare versiune a lucrării. Noi o cunoaștem pe aceea pentru clavecin, iar începând cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști, pescari, marinari, îndrăgostiți, ziariști și căutători de obiecte rare. Totul se petrece ca-ntr-o poveste cu mulți, foarte mulți eroi. Și doar unul singur semnifică binele - arheologul și cercetătorul științific, Petre Diaconu. Iar noi, în acea zi, n-am făcut altceva decât să ne adăugăm miilor de personaje, care se perindă pe aici, cărând zeloși fragmente de amintiri dintr-o istorie neelucidată în totalitate. Căci ce altceva aș putea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
spațiul limitat al unei nave spațiale?”, ne explică profesoara Cătălina Stanca. Autorii proiectului „Viața pe ISS” sunt elevii Ana Maria Micu, Gabriel Moise și Simona Stratulat, clasa a XII-a la CN „Al. I. Cuza”. Ce au constatat micii noștri cercetători? „Echipa de lucru a propus să folosim metoda de măsurare a masei corpului pe baza determinării perioadei de oscilație a corpului prins între două resorturi. În acest scop, am folosit senzorii de mișcare și o placă de achiziții a datelor
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituții occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced Cultural and Social Study (Germania), Law, Economics and Political Sciences’ School of Athens (Grecia), Central European University (Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
înainte ca ele să apară Ce ne rezervă ziua de mâine: Predicția: „Cu 10-15 ani înainte de apariția simptomelor fizice, scanările cerebrale îi pot avertiza pe medici dacă un pacient va suferi de Alzheimer, demență, Lou Gehrig sau alte boli cerebrale. Cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis învață acum să identifice diferiți biomarkeri chimici în corpul și funcțiile cerebrale ale pacientului. Apoi, medicii vor putea să încetinească ritmul de dezvoltare a bolii prin administrarea tratamentelor de prevenție”. Extras
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]