304,830 matches
-
Zamfir Bălan Sub egida Universității "Al. I. Cuza" din Iași și a Centrului Național de Studii "Mihai Eminescu" de la Ipotești, a apărut de curînd prima parte a celei mai importante lucrări din domeniul cercetării științifice a operei lui Mihai Eminescu. Dicționarul limbajului poetic eminescian este un proiect amplu, cu două componente: Concordanțele poeziei eminesciene (structurate pe distincția dintre antume și postume) și Dicționar de semne și sensuri poetice (organizat pe cîmpuri semantice). Realizarea sa
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
din cultura italiană (Concordanza di tutte le poesie di Eugenio Montale, Concordanza dei "Canti" din Giacomo Leopardi - sub coordonarea lui Giuseppe Savoca), Dicționarul... are în cultura română un singur precedent: Concordanța poeziilor lui B. Fundoianu (coordonator Marian Papahagi). În spațiul cercetării științifice a limbajului poetic eminescian, demersul grupului de cercetători, foarte restrîns (Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Minodora Donisă-Besson, Mioara Săcrieru și Mihaela Anițului), coordonat de Dumitru Irimia, este singular. O eventuală apropiere de Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu - inițiat de Tudor Vianu
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
lui Perpessicius. Addenda cuprinde o listă a lemelor în ordine alfabetică, o listă a lemelor organizate în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul este dat de frecvența cuvîntului) și o listă în care lemele sînt organizate în funcție de clasele lexico-gramaticale. Necesitatea desăvîrșirii cercetării limbajului poetic eminescian, semnalată de Tudor Vianu (" Niciodată însă problema limbii lui Eminescu n-a fost pusă în toată întinderea ei, cu metode capabile să o rezolve în întregime.") se împlinește, cu o înaltă rigoare științifică, acum, după un deziderat
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
teorii ale conspirației. Lecturile adânci din Alcibiade, combinate cu experiența de "lucrător" în justiția lui Ceaușescu, i-au conferit o inflexibilitate de macara și-un ton ce face glasul câinelui din Baskerville să sune duios. Membră în subcomisia parlamentară pentru cercetarea "groaznicelor fapte" de la CNSAS (adică neobrăzarea unei părți a conducerii de a publica lista securiștilor care au făcut poliție politică), doamna peremistă și-a început atacul în stilul binecunoscut al gazetei de partid cam în felul următor: "gruparea DPP" (Dinescu
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
o accept drept utopică - ar putea continua. Sunt uluită că nimeni nu ține cont de cuantumul infim, raportat la sfidătoarea risipă pseudoculturală din jur, de fonduri necesare "recrutării" anual a doi-trei filologi de înaltă ținută. Nimeni, nici Ministerul Educației și Cercetării, nici Ministerul Culturii, nici Universitatea, nici Academia, nici Uniunea Scriitorilor, nici vreunul dintre trusturile editoriale, vreo fundație națională, vreun Mecena particular, în sfârșit, nimeni. Ba încă, în ultimul timp, s-a ajuns la aberația ca sponsorizările din bugetul de stat
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
în hermeneutica sa Hans-Georg-Gadamer, dar și de scepticismul hermeneuticii filosofice contemporane a lui Stanley Cavell. În concepția lui Cavell, a înțelege hermeneutic o piesă shakespeareană înseamnă nu atît a-ți propune să cunoști și să explici un impersonal obiect de cercetare, cît a te confrunta cu un Celălalt al ficțiunii reale, cu o altă persoană autonomă". Însă punctul de plecare al ideii e mult mai vechi: îl reprezintă concepția aristotelică. În temeiul său, Ionesco cultivă calitatea de "adevăr" a imaginii literare
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
este indicată o singură variantă corectă de pronunțare: cea în hiat (i-u, i-e, i-a...). De multe ori se afirmă clar că rostirea în diftong a respectivelor secvențe (iu, ie, ia...) este greșită. Cred că ar trebui organizate cercetări fonetice riguroase și aprofundate, în urma cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile de tempo ale vorbirii. Asemenea cercetări ne-ar permite să stabilim în ce măsură pronunțarea recomandată ca singura corectă se folosește cu adevărat: unde, cînd, de către cine. Și totuși, chiar pînă la realizarea unui mare proiect, cred că putem aminti sau presupune cîteva lucruri simple. În primul rînd
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității "Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în AUF. Ziua a doua va antama o temă
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
Institutului de Istoria Artei pentru a mă lua pe lângă el. Profesorul Oprescu era hirsut, sever, dar demn, om de bun gust, pe nedrept luat în tărbacă de unii contemporani. Mi-a spus că vrea să înființeze o revistă -" Studii și cercetări de istorie a artei" și m-a întrebat dacă mă încumet să fiu redactorul acestui periodic. Zămislirea primului număr nu numai din punctul de vedere al aspectului și al structurii definitive a fost destul de anevoioasă fiindcă aproape toți eminenții colaboratori
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Ion Stendl au construit la galeria Apollo o lume unitară și perfect coerentă. Indiferent dacă inventarul preliminar înregistrează pictură, grafică, obiecte textile sau colecții inepuizabile de materiale, sonorități și forme de-a gata, același duh neliniștit și aceeași voluptate a cercetării și a edificării le străbat pe toate. La intersecția existenței inocente cu scepticismul lucid și cu stările de melancolie crepusculară, acolo unde viața încremenește în tipare culturale spre a se revărsa apoi în infinite ceremonialuri ludice, Teodora și Ion Stendl
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
fi onestă, descriu câte unei tinere, în culori ușor îndulcite, e adevărat, această perspectivă a absolventului de muzicologie, adăugând un "însă": cei mai buni își găsesc totuși de cele mai multe ori un loc potrivit (fie el și datorat vreunei burse de cercetare în S.U.A.). Și continui să cred că muzicienii au încă nevoie de cercetare, de analiză, de istorie, precum și de cronicari muzicali educați. Mai descopăr încă fete (în ultima vreme, muzicologia pare a fi devenit o disciplină ocolită de băieți) care
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
perspectivă a absolventului de muzicologie, adăugând un "însă": cei mai buni își găsesc totuși de cele mai multe ori un loc potrivit (fie el și datorat vreunei burse de cercetare în S.U.A.). Și continui să cred că muzicienii au încă nevoie de cercetare, de analiză, de istorie, precum și de cronicari muzicali educați. Mai descopăr încă fete (în ultima vreme, muzicologia pare a fi devenit o disciplină ocolită de băieți) care simt nevoia să aprofundeze contactul cu partitura sau cu viața muzicală, fără a
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
pe de alta, modificarea esențială a metodologiei, ca o consecință necesară a spiritului contemporan și a vastei bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de istorie a muzicii reprezintă doar primul instrument în cercetarea muzicologică, la fel ca și enciclopediile muzicale importante. Mai departe, demersurile specializate în analiză, estetică, semiotică, stilistică muzicală (ș.a.m.d.) se lasă (și ele) încă așteptate, poate nu din vreo lipsă a potențialului creator, cât mai ales din nesiguranța
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
unul din cei mai temeinici muzicologi din România, Francisc László. Interviul în sine, apărut recent și la Cluj și în București, constituie o raritate publicistică prin tematica sa, axată tocmai pe confesiunea unui muzicolog care a știut mereu să echilibreze cercetarea istoriei cu cea sistematică, critica muzicală cu inițierea entuziastă de proiecte manageriale. Francisc László spune: "Muzicologul ar trebui să fie de toate, filolog și arhivar, estetician și istoric, psiholog și sociolog, hermeneut și informatician. Ceea ce, omenește, nu este posibil." (...) "Individul
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
Este afirmația, în deplină cunoștință de cauză, a Dorinei Grăsoiu, autoarea cărții cu totul speciale, Caragiale în presa vremii, în perfect acord cu oricine a încercat experiența unei asemenea lecturi, individuale și colective. Colective, cât privește organizarea în cadrul activității de cercetare a Institutului "G. Călinescu", la sugestia istoricului și criticului literar Marin Bucur, a unei bibliografii, restrânse la ecoul prezenței lui I. L. Caragiale, om și operă, în publicistica din timpul vieții sale. Era propunere venită din partea cercetătorului care experimentase pe cont
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
cercetătorului care experimentase pe cont propriu asemenea curajoasă lansare aproape în necunoscut, trăgând învățăminte din gândul la ce ar putea duce solidaritatea colectivă în asemenea direcție. Solidaritate deja experimentată de colectivul de literatură universală și comparată al aceleiași unități de cercetare, materializată în Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, în două etape mari, 1859-1918 și 1919-1944. Primită inițial cu destulă răceală, atitudine cu nimic diferită de aceea a colegilor, ajunși acum în conștientă deprindere cu parcurgerea insistentă a
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității „Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în AUF. Ziua a doua va antama o temă
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
în premiere legate de anii 1986 (Zorile portului), 1987 (Probele acuză), 1988 (Vârsta primului zbor și Fagure cu inimă) . Lucrarea este constituită din două părți distincte. Un punct de vedere referitor la pseudonimele lui Panait Istrati, în care se împletește cercetarea publicației "România Muncitoare", însumând treisprezece pseudonime folosite în 1906 când, prin P. Istrate, este semnalată prima intrare a lui Panait Istrati în publicistică prin Regina Hotel, cu altele, cu mai mică frecvență a colaborării. "Adevărul" și "Dimineața", la aceasta din
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
mică frecvență a colaborării. "Adevărul" și "Dimineața", la aceasta din urmă, fiind angajat de Const. Mille în calitate de corespondent al ziarului la Brăila, "Viața Socială" și "Calendarul Muncei". Am ocolit până acum citarea publicației "Tribuna Transporturilor", pentru a apăsa pe tenacitatea cercetării efectuate de Ion Ursulescu. Lipsind publicația din Biblioteca Academiei, Ion Ursulescu se adresează revistelor "Orizont" din Timișoara și "Familia" din Oradea, pentru că paginile lor reproduc în 14 decembrie 1972 și, respectiv, 1 aprilie 1971, textele numărului comemorativ al "Tribunei Transporturilor
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
și, respectiv, 1 aprilie 1971, textele numărului comemorativ al "Tribunei Transporturilor" din 6 martie 1915. Adică textele despre Ștefan Gheorghiu, existente și în ediția îngrijită de Al. Talex, Panait Istrati, Amintiri, evocări, confesiuni (1985). De aceeași tenacitate, esențială în fertilitatea cercetării, dă dovadă Ion Ursulescu atunci când, deși un text din revista geneveză, "La Feuille" este considerat pierdut, și doar amintit în unele bibliografii, fotocopiat după ziarul elvețian, este descoperit și pus la dispoziția sa de către fostul președinte al Asociației "Les Amis
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
ca de exemplu Un om, nemenționat de alți cercetători, detectat în "România Muncitoare" din 1909, Pribeagul și RM, din aceeași publicație și același an, 1909. Ion Ursulescu trimite mereu, ca puncte de referință, la edițiile datorate lui Alexandru Talex, la cercetările în materie de jurnalistică ale lui Mircea Iorgulescu, la cronologia stabilită de Aurelia Batali, față de care nu își reprimă dezaprobarea, când îi descoperă abateri de la realitatea faptelor. Pierde însă din vedere, cel puțin așa presupun după confruntarea datelor, Dicționarul de
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
muncitorească socialistă din România, II, 1966; Octavian Grigorescu: Panait Istrati, Brăila, 1936; Al. Oprea, Panait Istrati, București, 1964; S. Semilian, Istoricul presei brăilene, Brăila, 1927; S. Semilian, Panait Istrati la "România Muncitoare", Brăila, 1936. Avansul în credibilitate îl deține totuși cercetarea directă a periodicelor, efectuată de Ion Ursulescu în ediția Publicistica de tinerețe (1906-1916) și Publicistica de maturitate, în curs de apariție. Un tablou sprijinit pe ceea ce Ion Ursulescu intitulează Grupaj selectiv de pseudonime corelate cu scrierile respective și Cronologia articolelor
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
protocronismului ori optzecismului există. Nu și unele care să le integreze în ansamblul literaturii din comunism. În parte, de întîrzierea istoriilor literare se face vinovată relativa sărăcie documentară. Revizuirile critice, despre care am mai vorbit, n-au adesea la bază cercetări ale arhivelor și, uneori, nici ale bibliotecilor. Interesul este că, dintre toate sintezele, cele mai serios documentate aparțin unor comentatoare din străinătate: Literatura și politica de Anneli Ute Gabanyi și Compromis și rezistență de Katherine Verdery. Aș menționa și cele
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
cărei structură de ștafetă permite detectarea unor simptome ale fenomenului la care ne referim. Lăsăm cititorului să aprecieze în ce măsură considerațiile de față rămân plauzibile dincolo de hotarele științei. În ce constă structura de ștafetă a literaturii științifice? În faptul că fiecare cercetare pleacă de la anumite rezultate anterioare și de la o anumită întrebare pe care ele o generează, la care se caută și se propune un răspuns. Autorul preia deci o ștafetă transmisă de cercetări anterioare și, prin rezultatul nou obținut, transmite ștafeta
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]