KorAP: Find »[drukola/base=cercetare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...11399 >

284,964 matches

Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762

August 2012; la ENSIETA (Școală Națională Superioară de Ingineri), Brest, Franța, 15 Mai - 22 Iulie 2010; și două luni, Iunie-Iulie 2009, la Air Force Research Laboratory în Rome, NY, SUA (sub egida State University of New York Institute of Technology). DOMENII DE CERCETARE 3.1. Matematici Definiție: O geometrie Smarandache este o geometrie care conține cel putin o axioma negata smarandache (1969). „O axioma este numită negata smarandache dacă în același spațiu axioma se comportă diferit (adică, validată și invalidata; sau numai invalidata

Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
astfel ... între dualitatea existenței vs. nimicnicie (antiexistență) trebuie să fie “inexistentă” (sau pură unitate)” (R. Davic, 2005, Smarandache, 2005). 3.3 Neutrosofie În filozofie a introdus conceptul de „neutrosofie”, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care stă la baza cercetărilor sale în matematică și economie, precum “logică neutrosofică”, “mulțime neutrosofică”, “probabilitate neutrosofică”, “statistică neutrosofică”. Profesorul Florentin Smarandache a generalizat conceptul fuzzy, intuitiv, paraconsistent, multi-valent, logica dialetistica în “logică neutrosofică”, în mod similar, a generalizat fuzzy mulțimile în “mulțimile neutrosofice” (și

Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543

Drobeta Tr Severin, 2012, 230 p. Deși aflat într-un amplu proces de reabilitare a clădirii ce vă adăposti sediul principal și sălile de expoziție ale Muzeul Regiunii Porțile de Fier, colectivul Secției de Artă Populară, a continuat muncă de cercetare etnografica a județului Mehedinți sau a Olteniei, a patrimoniului muzeal în vederea unei noi valorificări în Expoziția de bază ce urmează a fi organizată după terminarea lucrărilor de reabilitare. Schimbul de experiență muzeologica, de idei cu muzeografi din județele limitrofe sau

RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
din județele limitrofe sau din București, în cadrul Simpozionului secției de Artă Populară organizat anual și acum s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor

RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte plastic, distribuitor de bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor istoriografice și etnografice de Lucian Robu, aduce în actualitate cercetările pe această temă efectuate de înantași iluștri precum Ioan Maiorescu, Teodor Burada, Leca Morariu, Emil Riegler, Traian Cantemir, subliniind dinamismul demersurilor științifice de investigare a istroromanilor, cât și complexitatea acestora care indică un crescendo al interesului pentru această ramură de

RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
prezintăRăpotinul testelor, în Oltenia, povestea unei sărbători cu caracter feminin, uitată în mare parte, cu referiri la Cleanov(Dj.), Cujmir (Mh.). Marius Arbănași propune un repertoriu al Ocupațiilor din Podișul Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927

RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
Corola-blog/BlogPost/94132_a_95424

poate pune la punct fără un master-plan împreună cu Guvernul României, pornind de la inițiativele locale de dezvoltare a bazelor sportive moderne, atragerea tineretului spre sportul de performanță și încurajarea practicarii sportului la nivel local. În parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice trebuie realizată și urmărită dezvoltarea urgență a infrastructurii școlare și, nu în ultimul rând, reinventarea orei de sport, inclusiv prin cluburile sportive școlare. Totodată, trebuie reconsiderat rolul educației fizice în învățământul oreuniversitar și universitar. La preșcolari poate fi abordat

Secvente din strategia Gabrielei Szabo pentru candidatura la presedintia COSR (1) by http://uzp.org.ro/secvente-din-strategia-gabrielei-szabo-pentru-candidatura-la-presedintia-cosr-1/ [Corola-blog/BlogPost/94132_a_95424]
Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720

și-a ales ca primi colaboratori trei foști studenți, șefi de promoție, absolvenți la distanță de patru ani unul de celălalt: Ion Frunzetti, Mircea Popescu și, ultimul, Sorin Ullea. Și-a dorit să creeze un institut de înaltă specializare în cercetarea istoriei artei, să închege o școală, N-a reușit din cauza comunismului care așa cum bine știm punea preț pe „originea sănătoasă” nu pe erudiție, pe elite. Pentru a putea sprijini totuși elitele - Sorin Ullea pentru Orientul creștin (nepotul mareșalului Palatului, Octav

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
XVIII- XIX (fiu de colonel cu moșie, arestat pentru simpatizarea cu grupul Noica) și Theodor Enescu pentru secolul XX (doar mic burghez, dar tot fără dosar „sănătos”) - a fost nevoit să accepte oameni de partid care nu aveau legătură cu cercetarea, cu cultura, dar care, ocrotiți și impuși de Partid, mimau specializarea. Arta populară, foarte dragă profesorului Oprescu, era reprezentată de Paul Petrescu care, întocmai ca Sorin Ullea, de cum venea vremea favorabilă se „muta” pe teren. Și astfel, datorită nucleului de

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
profesorului a urmat inevitabila destrămare treptată a institutului. Susținerea de care s-au bucurat cercetătorii serioși, pasionați, din Institut din partea profesorului Oprescu a fost continuu, el insistând și obținând aprobarea deplasării lor în străinătate, deplasări absolut necesare completării planului de cercetare al fiecărui specialist sau participarea la congresele importante, întâlniri cu somitățile care ne vizitau țara. *** Emilia ȚUȚUIANU: Practic, viața dumneavoastră și a profesorului Ullea s-au împletit pe o perioadă de peste 50 de ani. Cum v-ați cunoscut? Simona IOANOVICI

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
mult de 100 de ani: „30.I. 1965. București. Lui Sorin Tr. Ulea - distins descendent al autorului acestei valoroase opere, de rară existență, păstrată în biblioteca lui T.T. Burada. Cu drag și cu urări de prosperitate în domeniul fructuoaselor sale cercetări științifice. Al.T. Burada” Una din fetele lui Dumitru Stoika - Iulia - s-a căsătorit cu Dumitru Ullea, șef de gară la Ungheni, fiul postelnicului Ullea, și au avut trei băieți și trei fete. Unul din fii, Traian, cavalerist, colonel, apoi

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
îndată muzicalitatea specifică fiecăreia. Din cele 11 limbi, învățate fără profesor, engleza a dobândit-o de la BBC lipindu-și urechea de difuzor pentru a prinde respirația vorbitorului, cum am spus mai sus. Limbile slave au fost instrumentele obligatorii muncii de cercetare. „Manualul” pentru limba rusă, prima limbă slavă învățată, a fost Istoria artei bizantine a savantului V.N. Lazarev. Susținea, pe bună dreptate, că nu poți face cercetare autentică folosind cărțile de specialitate în traducere pentru că ele nu întotdeauna exprimă cu fidelitate

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
vorbitorului, cum am spus mai sus. Limbile slave au fost instrumentele obligatorii muncii de cercetare. „Manualul” pentru limba rusă, prima limbă slavă învățată, a fost Istoria artei bizantine a savantului V.N. Lazarev. Susținea, pe bună dreptate, că nu poți face cercetare autentică folosind cărțile de specialitate în traducere pentru că ele nu întotdeauna exprimă cu fidelitate textul originar. Dotat cu mare putere de muncă, dusă până la exces dar perfect organizată, a dobândit o remarcabilă erudiție; mare contemplativ, dublat de o la fel de mare

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
exprimă cu fidelitate textul originar. Dotat cu mare putere de muncă, dusă până la exces dar perfect organizată, a dobândit o remarcabilă erudiție; mare contemplativ, dublat de o la fel de mare imaginație, a ajuns la conexiuni și rezultate neașteptate în munca de cercetare. Profund cinstit și neiertător cu minciuna și incompetența dădea replici usturătoare care supărau. Mare povestitor, dublat de mare humor și talent de actor, cucerea asistența. Foarte punctual. Încă de la prima oră cu studenții, după ce a așteptat, mut, aproape o jumătate

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
la Athos, a putut cerceta și fotografia. La biblioteci și la fonduri mai speciale unde sunt multe odoare românești, a ajuns, cu toată recomandarea patriarhală de la Constantinopol, cu oarecare greutate. În schimb la mănăstirea Iviron s-a bucurat de o cercetare neîngrădită deoarece starețul și secretarul erau macedoneni, aromâni. Athosul e condus de Sfânta Comunitate alcătuită din patru stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091

zise: l-ai văzut pe amantul, criminal? Despre ce, despre cine vorbiți, o întrebă Doina? Despre bărbatul de la pădure care ți-a dat lemnele. Acela este cel care l-a omorât pe Stoican, tot satul știe, doar cei ce fac cercetări, nu spun nimic. Ei, n-o fi chiar așa, nu se poate ascunde atât de ușor o crimă! Lăsați, știu cei a căror meserie este investigarea, știu ei ce au de făcut. Doina, supărată de bârfe, intră în casă. Ce

NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396

Autorului Cu un aer de prospețime și cu o voință auctorială greu de depășit, Olguța Luncașu Trifan bate la porțile literaturii cu câteva cărți, asaltând genuri și specii literare diferite, adică își susține ideile în varii domenii: poezie, proză și cercetare monografică. Ambițioasele proiecte au prins viață prin cărțile recente: "43" (2014), "În mâna destinului" (2015), "Împlinire prin iubire" (2015) și "Pădureni - vatră de istorie și cultură" (2015). Implicându-se recent și într-o lăudabilă acțiune „caritabilă” a colectării de cărți

LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
Corola-blog/BlogPost/346111_a_347440

a cuprins în brațe omul. Și de sub razele de soare Din aerul acesta plin de ozon Am bătut a „Păcii transversală” Până dincolo de-al șaselea filon. Nu am dat din întâmplare Peste bogății ascunse în pământ, Ci prin atentă cercetare Am găsit atâta aur în adânc. Și-n zgomotul simfonic, săltăreț De sute de perforatoare, Pentru un țel nobil și măreț Am trecut la exploatare. 1963 Referință Bibliografică: MINUNI ? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 902, Anul III

MINUNI ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Minuni_mihai_leonte_1371714624.html [Corola-blog/BlogPost/346111_a_347440]
Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576

Frankfurt am Main, Goethe Institut: decembrie 1994 - iunie 1995. 4) SALZBURG SEMINAR Sesiunea 342: 9-16 noiembrie 1996. 5) EMINESCU TRUST: Oxford, Oriel College: septembrie 1999; London School of Economics, iulie 2000. 6) Mellon fellowship la Wissenscaftskolleg la Berlin: 2006. ABILITĂȚI • CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: Optică (lasere), Fizica stării solide (creșterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurități) • PREDARE: Fizică generală, Fizica stării solide, Filozofia și istoria fizicii, Istoria ideilor • SCRIERI LITERARE LIMBI STRĂINE • Franceza, Engleza (vorbit, scris) • Germana, Italiana (citit) EXPERIENȚĂ 1. Președinte al Institutului Cultural

„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
INSTITUTUL LUDWIG VON MISES - România • GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL (GDS) • COLEGIUL NOUA EUROPĂ (NEC) • SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ (SAR) • UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA (US) • PEN Club (Secțiunea de limbă română) • LIGA ROMÂNĂ DE PRESĂ (LRP: The Romanian Press League) • INSTITUTUL DE CERCETĂRI INTERDISCIPLINARE ROMÂNO-GERMANE (ICIRG: Deutsch-Rumänisches Interdisziplinäres Forschungsinstitut) • FUNDAȚIA CULTURA EUROPEANĂ (EKS: Europäische Kulturstiftung) • Membru de onoare al “Societății Timișoara” CĂRȚI PUBLICATE 1. Cerul văzut prin lentilă, București, Editura Nemira, 1995. 2. Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării, București, Editura Humanitas

„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765

noului regim, n-are nimic comun cu exploatarea și asuprirea maselor populare. Noii conducători ai puterii locale îi confiscă averea, în mod abuziv, în numele unor reglementări guvernamentale și-i dau pe mâna securității, numită eufemistic: organ de „reeducare”. La o cercetare ulterioară, Toni constată că totul n-a fost decât un exces de zel al organelor locale. Nimic din ceea ce au făcut ei n-a avut o temeinică acoperire legală. Exmatriculările lui repetate, din toate școlile statului, aveau la bază, doar

„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162

se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și

PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_adrian_fageteanu_.html [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
Corola-blog/BlogPost/349094_a_350423

continuă să creadă că cei doi frați din Federația Rusă, care au oripilat planetă în 15 aprilie la Boston, sunt Est Europeni! Un site specializat în pamflete “The Onion” a publicat, în aceiași zi, 19 aprilie, comentariul Dr. Tim Kinane: "Cercetările noastre arată că mulți americani ar dori să discute despre aceste două persoane, bazat exclusiv pe identitatea lor etnică, dar acest proces este imposibil pentru că 9 din 10 americani nu știu aproape nimic despre Cecenia, inclusiv cele mai simple detalii

BOMBELE DE LA BOSTON, VIZELE ROMÂNILOR ŞI DISCREDITAREA EUROPEI DE EST de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Bombele_de_la_boston_vizele_r_simona_botezan_1366977665.html [Corola-blog/BlogPost/349094_a_350423]
Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038

iunie, ora 20.00 - Cinemateca Eforie București, Str. Eforie, Nr. 2 Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă Și cultura filmului în perioada de dinainte Și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât Și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr

EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_avangarda_revizi_igor_mocanu_1371520886.html [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]
Nikolai Batalov, Liudmila Semionova, Leonid Iureniov, Vladimir Foghel, Elena Sokolova, Maria Iarotkaia ------------------------------------------------ [1] Avangarda revizitată. Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României - este un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de până la și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Filme anterioare: Sesiunea I-a: „BARISNEA

EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_avangarda_revizi_igor_mocanu_1371520886.html [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]