451 matches
-
parțial compensată sau înaintea producerii decompensării, pot fi prezente și alte semne (mai puțin frecvente și cu semnificație mai redusă): - pareze de nervi oculomotori (oculomotorul extern) cu diplopie intermitentă sau permanentă; - semne de iritație meningiană (evocatoare pentru posibilatatea de angajare cerebeloasă în absența hemoragiei subarahnoidiene); - tulburări endocrine prin compresiune directă bazal-lichidiană și expansiune intraselară datorită HIC și cu aspect secundar de șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată mai precoce prin creșterea presiunii intracraniene); - tulburări acustico vestibulare - vertij, nistagmus etc., care par dependente de localizarea tumorală în fosa cerebeloasă. Tabloul clinic poate fi complet sau cel mai frecvent predomină un simptom. Debutul poate fi rapid, cu apariția majorității simptomelor într-un interval scurt de timp, sau progresiv cu instalarea lentă a simptomatologiei. În raport cu vârsta simptomatologia prezintă câteva particularități care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR-ului. Apariția sindromului de hipertensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Infarctul ischemic extins al arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei sylviene datorită mortalității crescute, de până la 80% din cazuri, în ciuda mijloacelor terapeutice folosite. Infarctul ischemic cerebelos masiv poate produce colabarea ventriculului al IV-lea cu apariția unei hidrocefalii obstructive acute și sindrom acut de HIC și are efect compresiv direct asupra trunchiului cerebral cu apariția tulburărilor vegetative (fig. 4.268). În cazul stroke-ului ischemic emisferic cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tratează patogenic edemul cerebral cu diuretice osmotice (manitol), hiperventilație dacă există iminența dcompensării hipertensiunii intracraniene și producerea de hernie cerebrală etc. S-a încercat efectuarea unei intervenții chirurgicale: - craniectomie decompresivă de fosă cerebrală posterioară și de evacuare a unui infarct cerebelos cu efect compresiv asupra trunchiului cerebral, eventual drenaj ventricular, - craniectomie decompresivă și evacuarea unui infarct masiv emisferic cerebral, ceea ce poate diminua hipertensiunea intracraniană, dar pacienții pot rămâne cu deficite neurologice majore. Tratamentul hipertensiunii intracraniene Tratamentul hipertensiunii intracraniene depinde de tipul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
2 cm de vîrf. În urmă deschiderii cutiei craniene se constată prezența unui hematom occipitoparietal stâng supradural, care se Întinde intern pînă la sinusul longitudinal superior, posterior pînă la sinusul lateral stâng, iar extern până la baza apofizei mastoide. În fosa cerebeloasa stânga se descrie un alt hematom. La nivelul lobului frontal drept se observă o hemoragie difuza, Însoțită de congestie, care corespunde unei contuzii cerebrale grave. La nivelul circumvoluțiunii olfactive a lobului frontal se constată dilacerarea substanței nervoase. Examenul anatomopatologic pune
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
un susținător al activității neurochirurgicale a serviciului de la Spitalul Socola. Profesorul Amza Jianu (1881-1962) În anul 1910 publică lucrarea „Craniectomia decompresivă” În revistă „Deutsche Zeitschrift für Chirurgie”. În anul 1915 publică În „Revista de chirurgie” două cazuri de tumori ponto cerebeloase operate În doi timpi după procedeul lui F. Krause utilizând anestezia cu cloroform. Evoluția post-operatorie a fost bună. 3. Spitalul de Neuropsihiatrie Socola inaugurat În 1896 Bogată experiență neuropsihiatrică a condus la crearea Clinicii de Neuropsihiatrie a Facultății de Medicină
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
colestatice prelungite și nu trebuie uitată corectarea acestuia mai ales înaintea manevrelor diagnostice sau terapeutice invazive; se poate observa o tendință crescută la sângerare (echimoze, hematoame); - deficitul de vitamină E este simptomatic mai ales la copii prin slăbiciune musculară, ataxie cerebeloasă, neuropatie; - deficitul de vitamină D conduce la osteodistrofie hepatică (osteomalacie, osteoporoză), manifestată prin dureri osoase, fracturi, colabarea vertebrelor, pierdere în înălțime, osteoartropatie dureroasă localizată la glezne și pumni. - Modificări în metabolismul cuprului: cuprul este eliminat prin bilă în proporție de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cisternal și segmentul plexal. - Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
diverse structuri anatomice cum ar fi arborele vascular cerebral. Achiziția de volum se realizează sub un unghi paralel cu linia bazală superioară orbitomeatală, cu limita inferioară la suprafața superioară a arcului posterior al vertebrei C1 (pentru a include și arterele cerebeloase posteroinferioare) și limita superioară imediat deasupra arterelor pericaloase. Protocolul de achiziție de imagini presupune setarea anumitor parametrii radiologici: intensitate curent în tub, amplitudine semnal, câmp vizual, colimație, interval intercalare. Un total de 200 ml de substanță de contrast de (300
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vărsături și apoi alterarea stării de conștiență. Diagnosticul inițial este pus pe baza simptomelor clinice și examinarea CT fără contrast. Volumul hematomului este corelat cu creșterea morbidității și a mortalității [1,5]. Tratamentul chirurgical este indicat doar pentru unele hematoame cerebeloase și cazuri selectate de hematoame supratentoriale la care hematomul este de dimensiuni foarte mari, cu deplasarea liniei mediene și localizat lobar (la cel mult 1 cm de la suprafața cortexului). ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC Este produs în: 1. 80% din cazuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cm de cortex la pacienții cu status neurologic bun (fig. 5.34); - eșecul tratamentului medicamentos de a scădea presiunea intracraniană; - deteriorarea neurologică rapidă indiferent de localizarea leziunii (mai ales pacienți tineri cu hemoragie lobară moderată sau mare); - pacienți cu hemoragie cerebeloasă mai mare de 3 cm diametru, cu compresiunea trunchiului cerebral și hidrocefalie care se deteriorează rapid sau cei cu malformații arterio-venoase sau tumori accesibile chirurgical (fig. 5.35) [3,5,6,12-14]. Un studiu retrospectiv efectuat în Clinica de Neurochirurgie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
craniotomia datorate localizării, însă sunt unele descrieri cu privire la evacuarea stereotactică sau endoscopică însă fără rezultate clare pe studii randomizate [6,14]. Experiența noastră a demonstrat în cazuri selecționate rezultate favorabile (fig. 5.36). Craniectomia suboccipitală este recomandată pentru evacuarea hematoamelor cerebeloase. Poate fi mediană sau unilaterală în funcție de localizarea hematomului. Tratamentul pentru hematomul intraparenchimatos fiind o provocare, se încearcă alte tehnici chirurgicale cum ar fi administrarea stereotactic de agent trombolitic direct în hematom prin cateter și evacuarea acestuia sub control endoscopic [5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
craniotomia datorate localizării, însă sunt unele descrieri cu privire la evacuarea stereotactică sau endoscopică însă fără rezultate clare pe studii randomizate [6,14]. Experiența noastră a demonstrat în cazuri selecționate rezultate favorabile (fig. 5.36). Craniectomia suboccipitală este recomandată pentru evacuarea hematoamelor cerebeloase. Poate fi mediană sau unilaterală în funcție de localizarea hematomului. Tratamentul pentru hematomul intraparenchimatos fiind o provocare, se încearcă alte tehnici chirurgicale cum ar fi administrarea stereotactic de agent trombolitic direct în hematom prin cateter și evacuarea acestuia sub control endoscopic [5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
acestui capitol, deci îndrumăm cititorul către literatura disponibilă pe această temă [1]. Rolul tehnicilor neurochirurgicale în managementul ischemiei cerebrale rămâne punctual, dar aportul lor poate fi esențial pentru determinarea prognosticului pacientului în câteva situații bine precizate: AVC silvian malign, AVC cerebelos, tromboza venoasă cerebrală și revascularizarea cerebrală. AVC-UL SILVIAN MALIGN Cunoscut și ca infarctul malign de arteră cerebrală mijlocie, survine în 1-10% din cazurile de AVC și se definește ca o agravare neurologică precoce după o ischemie silviană totală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
amănunțită a rezultatelor funcționale așteptate precum și a riscului vital major în cazul abstinenței chirurgicale este necesară între membrii echipei neurologice-neurochirurgicale precum și cu pacientul sau cu familia acestuia în cazul existenței unor tulburări cognitive împiedicând o comunicare adecvată. AVC-UL ISCHEMIC CEREBELOS Ischemiile cerebeloase reprezintă 1,5-4,2% din totalul AVC-urilor ischemice și se pot complica cu fenomene de compresiune a trunchiului cerebral și a ventriculului IV în 17-54% din cazuri [17]. Mecanismele agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
rezultatelor funcționale așteptate precum și a riscului vital major în cazul abstinenței chirurgicale este necesară între membrii echipei neurologice-neurochirurgicale precum și cu pacientul sau cu familia acestuia în cazul existenței unor tulburări cognitive împiedicând o comunicare adecvată. AVC-UL ISCHEMIC CEREBELOS Ischemiile cerebeloase reprezintă 1,5-4,2% din totalul AVC-urilor ischemice și se pot complica cu fenomene de compresiune a trunchiului cerebral și a ventriculului IV în 17-54% din cazuri [17]. Mecanismele agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului cerebral, hidrocefalia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
2% din totalul AVC-urilor ischemice și se pot complica cu fenomene de compresiune a trunchiului cerebral și a ventriculului IV în 17-54% din cazuri [17]. Mecanismele agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului cerebral, hidrocefalia obstructivă, angajarea culmenului cerebelos și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
IV în 17-54% din cazuri [17]. Mecanismele agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului cerebral, hidrocefalia obstructivă, angajarea culmenului cerebelos și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor cranieni. Apariția tulburărilor de conștiență și vegetative poate semnala o compresiune de trunchi cerebral, o hidrocefalie sau iminența angajării cerebeloase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
trunchiului cerebral, hidrocefalia obstructivă, angajarea culmenului cerebelos și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor cranieni. Apariția tulburărilor de conștiență și vegetative poate semnala o compresiune de trunchi cerebral, o hidrocefalie sau iminența angajării cerebeloase. Agravarea neurologică poate surveni brutal în orice moment în primele zece zile dar este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor cranieni. Apariția tulburărilor de conștiență și vegetative poate semnala o compresiune de trunchi cerebral, o hidrocefalie sau iminența angajării cerebeloase. Agravarea neurologică poate surveni brutal în orice moment în primele zece zile dar este mai frecventă între ziua a doua și a patra cu un maxim de frecvență în ziua a treia [19]. Din acest motiv, supravegherea prelungită într-un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ziua a doua și a patra cu un maxim de frecvență în ziua a treia [19]. Din acest motiv, supravegherea prelungită într-un serviciu de terapie intensivă specializat în tratamentului ischemiei cerebrale este absolut necesară. O evoluție peiorativă a ischemiei cerebeloase poate fi identificată în prezența unor criterii clinice și radiologice: apariția tulburărilor de conștiență, hipodensitate cerebeloasă mai mare de două treimi de emisfer cerebelos la CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Din acest motiv, supravegherea prelungită într-un serviciu de terapie intensivă specializat în tratamentului ischemiei cerebrale este absolut necesară. O evoluție peiorativă a ischemiei cerebeloase poate fi identificată în prezența unor criterii clinice și radiologice: apariția tulburărilor de conștiență, hipodensitate cerebeloasă mai mare de două treimi de emisfer cerebelos la CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]