425 matches
-
pierderea reflexelor de deglutiție și tuse. Alte complicații care pot apărea: hidrocefalie acută postoperatorie prin edemațiere cerebeloasă sau obstrucția căilor fiziologice de scurgere ale LCR prin produși sanguini sau reziduu tumoral, pseudomeningocel cu sau fără fistulă LCR la exterior, semne cerebeloase, prin manopere chirurgicale agresive, infecții locale, meningite,respectiv mutism cerebelos care se manifestă în mod tipic între zilele 1-4 la pacienți care imediat postoperator nu prezentau nici o deficiență de vorbire [1]. Prognostic. Durata medie de supraviețuire în glioamele difuze la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apărea: hidrocefalie acută postoperatorie prin edemațiere cerebeloasă sau obstrucția căilor fiziologice de scurgere ale LCR prin produși sanguini sau reziduu tumoral, pseudomeningocel cu sau fără fistulă LCR la exterior, semne cerebeloase, prin manopere chirurgicale agresive, infecții locale, meningite,respectiv mutism cerebelos care se manifestă în mod tipic între zilele 1-4 la pacienți care imediat postoperator nu prezentau nici o deficiență de vorbire [1]. Prognostic. Durata medie de supraviețuire în glioamele difuze la copil este de un an. Prognosticul este influențat favorabil de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este legat de localizarea predominantă a tumorii și în consecință a structurilor nervoase comprimate. Dacă tumora este localizată predominant intracranian ea va afecta mai mult nervii cranieni inferiori dând disartrie, disfagie, semne de afectare a trunchiului cerebral și ocazional simptome cerebeloase. Durerea este prezentă la 70% din pacienți fiind amplificată de mișcările gâtului sau capului. Rar apar deficite motorii spastice la nivelul extremităților, rar paralizie cruciată. Dacă tumora este localizată mai mult în segmentul cervical ea va produce mielopatie, afectarea nervului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apariției fistulei sau a pseudomeningocelului. Multe din tumorile de fosă posterioară la copil se pot exterioriza la nivelul foramenului magnum (ependimom, meduloblastom), altele pot avea originea la nivelul joncțiunii cranio-spinale (tumorile cervico-medulare) sau prin volumul lor pot determina coborârea amigdalelor cerebeloase până la nivelul C1-C2. În aceste cazuri, pe lângă o deschidere largă a cisternei magnum este necesară și rezecția arcului C1, rareori a arcului C2. Strategia pe care o recomandăm este de a efectua scheletizarea scuamei și a arcului posterior C1 cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Dacă imagistica RMN demonstreză o coborâre a tumorii sau amigdalelor până la C1, noi efectuăm rezecția jumătății superioarea a arcului C1. De cele mai multe ori cei câțiva mm suplimentari obținuți astfel sunt suficienți pentru a evacua fragmentul tumoral sau a decomprima amigdalele cerebeloase (fig. 4.251). Arcul C1 îl rezecăm doar în condițiile în care prin tehnica prezentată anterior nu obțienm suficient spațiu. În rarele cazuri în care este necesar un spațiu suplimentar caudal, vom recurge la deperiostarea parțială a musculaturii de pe arcul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazuri. ASTROCITOAMELE Reprezintă cele mai frecvente tumori apărute la vârsta pediatrică (45% în statistica noastră). La copil localizările predilecte ale acestui tip de tumoră este în fosa posterioară, de cele mai multe ori la nivelul vermisului, cu extensie spre unul din emisferele cerebeloase, dar și în trunchiul cerebral. A doua localizare ca frecvență este la nivelul chiasmei optice și diencefalului (gliom opto-diencefalic). Astrocitomul pilocitic (60% din cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
extensie spre unul din emisferele cerebeloase, dar și în trunchiul cerebral. A doua localizare ca frecvență este la nivelul chiasmei optice și diencefalului (gliom opto-diencefalic). Astrocitomul pilocitic (60% din cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată, translucidă, frecvent cu o componentă chistică. Astrocitomul difuz (24%) are o delimitare mai puțin precisă față de parenchimul cerebelos și mai rar are componentă chistică (la nivelul cerebelului). Localizarea predilectă este la nivelul trunchiului cerebral, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
gliom opto-diencefalic). Astrocitomul pilocitic (60% din cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată, translucidă, frecvent cu o componentă chistică. Astrocitomul difuz (24%) are o delimitare mai puțin precisă față de parenchimul cerebelos și mai rar are componentă chistică (la nivelul cerebelului). Localizarea predilectă este la nivelul trunchiului cerebral, în cazuistica noastră am întâlnit însă si numeroase cazuri cu localizare lobară (fig. 4.252). Astrocitomul anaplazic și glioblastomul multiform se întâlnesc mult mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fosă posterioară la copilul de până la un an [32], fapt confirmat și de statistica noastră. Histopatologie. Această tumoră se localizează cel mai frecvent la nivelul vermisului inferior, cu extensie în ventriculul IV, dar este posibilă și localizarea la nivelul emisferelor cerebeloase sau în unghiul ponto-cerebelos [16]. Macroscopic se prezintă ca o formațiune tumorală cenușiu-roșietică, de consistență moale sau granulară, bine delimitată, dar este posibilă și invazia cerebelului, a pedunculilor cerebeloși sau a trun337 chiului cerebral. Ocazional poate avea consistență fermă, ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în ventriculul IV, dar este posibilă și localizarea la nivelul emisferelor cerebeloase sau în unghiul ponto-cerebelos [16]. Macroscopic se prezintă ca o formațiune tumorală cenușiu-roșietică, de consistență moale sau granulară, bine delimitată, dar este posibilă și invazia cerebelului, a pedunculilor cerebeloși sau a trun337 chiului cerebral. Ocazional poate avea consistență fermă, ca urmare a prezenței țesutului conjunctiv în cantitate mare. Microscopic este alcătuită din celule izomorfe, alungite, cu dispunere densă, care ocazional pot forma pseudorozete, cu citoplasma redusă cantitativ și nucleu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
asociază cu un prognostic mai bun. Din punct de vedere histologic se descriu trei variante de meduloblastom: clasic, desmoplastic și multinodular. Meduloblastomul desmoplastic are o incidență mai mare la pacienți mai în vârstă, cu localizare mai frecventă la nivelul emisferelor cerebeloase și are o evoluție mai puțin agresivă. Varianta multinodulară este întâlnită la copii de vârstă mai mică și are de asemenea un prognostic mai favorabil. De obicei, meduloblastomul se comportă asemenea unei tumori cu malignitate crescută, decesul pacientului survenind în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
clinică. Triada cefalee - vărsături - ataxie; cefaleea și vărsăturile sunt cele mai timpurii semne și cel mai adesea neglijate sau confundate cu altă patologie a copilului ducând la întârzierea diagnosticului; tardiv apar tulburări de mers sau ataxia trunchiului determinate de compresiunea cerebeloasă dar și în cadrul hidrocefaliei, sindromul neocerebelos fiind rareori prezent; tulburările vizuale sunt determinate de edemul papilar putând evolua până la amauroză. La sugar și copilul mic se pot observa macrocefalia progresivă și oprirea sau regresia dezvoltării psihomotorii, iar la sugari sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sugar și copilul mic se pot observa macrocefalia progresivă și oprirea sau regresia dezvoltării psihomotorii, iar la sugari sunt prezente vărsături și iritabilitate. Durata evoluției simptomatologiei este scurtă, astfel încât la 1/2 din cazuri durata este sub 1 lună; crizele cerebeloase caracterizate prin opistotonus, postură de decerebrare și comă reprezintă o urgență neurochirurgicală [16]. Diagnostic neuroimagistic La examinarea CT nativ, meduloblastomul apare ca un proces expansiv izo-hiperdens, cu rare zone de necroză sau calcifieri intralezionale. Captarea substanței de contrast este intensă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
parțial compensată sau înaintea producerii decompensării, pot fi prezente și alte semne (mai puțin frecvente și cu semnificație mai redusă): - pareze de nervi oculomotori (oculomotorul extern) cu diplopie intermitentă sau permanentă; - semne de iritație meningiană (evocatoare pentru posibilatatea de angajare cerebeloasă în absența hemoragiei subarahnoidiene); - tulburări endocrine prin compresiune directă bazal-lichidiană și expansiune intraselară datorită HIC și cu aspect secundar de șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată mai precoce prin creșterea presiunii intracraniene); - tulburări acustico vestibulare - vertij, nistagmus etc., care par dependente de localizarea tumorală în fosa cerebeloasă. Tabloul clinic poate fi complet sau cel mai frecvent predomină un simptom. Debutul poate fi rapid, cu apariția majorității simptomelor într-un interval scurt de timp, sau progresiv cu instalarea lentă a simptomatologiei. În raport cu vârsta simptomatologia prezintă câteva particularități care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR-ului. Apariția sindromului de hipertensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Infarctul ischemic extins al arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei sylviene datorită mortalității crescute, de până la 80% din cazuri, în ciuda mijloacelor terapeutice folosite. Infarctul ischemic cerebelos masiv poate produce colabarea ventriculului al IV-lea cu apariția unei hidrocefalii obstructive acute și sindrom acut de HIC și are efect compresiv direct asupra trunchiului cerebral cu apariția tulburărilor vegetative (fig. 4.268). În cazul stroke-ului ischemic emisferic cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tratează patogenic edemul cerebral cu diuretice osmotice (manitol), hiperventilație dacă există iminența dcompensării hipertensiunii intracraniene și producerea de hernie cerebrală etc. S-a încercat efectuarea unei intervenții chirurgicale: - craniectomie decompresivă de fosă cerebrală posterioară și de evacuare a unui infarct cerebelos cu efect compresiv asupra trunchiului cerebral, eventual drenaj ventricular, - craniectomie decompresivă și evacuarea unui infarct masiv emisferic cerebral, ceea ce poate diminua hipertensiunea intracraniană, dar pacienții pot rămâne cu deficite neurologice majore. Tratamentul hipertensiunii intracraniene Tratamentul hipertensiunii intracraniene depinde de tipul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rece” (în infecții cu bacili tuberculoși) în interiorul unui țesut sau într-un organ intern. După Rusu (1983), abcesul poate fi: a) alveolar, situat într-o alveolă dentară; b) artrifluent, abces rece de origine tuberculoasă, cu punct de plecare osteoarticular; c) cerebelos și cerebral, situat la nivelul cerebelului și, respectiv, al creierului; d) abces cald, care este însoțit de semne inflamatorii: căldură locală, înroșire, congestie, durere; e) abces rece, colecție purulentă fără semne acute, care se formează lent și insidios într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mers, partea superioară a corpului rămâne în urmă și nu urmează pașii; b) proba aplecării pe spate: pentru a executa „podul”, este necesar să se flecteze genunchii pentru a menține echilibrul și pentru a nu cădea pe spate: la un cerebelos, flexia genunchilor este imposibil de executat, ceea ce determină căderea bolnavului; c) din decubit dorsal bolnavul nu se poate ridica în poziția așezat cu brațele încrucișate, întrucât bolnavul aruncă picioarele în diferite direcții, în loc să se ajute de ele. ASISTENȚA PERSOANELOR CU
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tulburări de mers manifestate prin dezechilibrare, datorate unei capacități reduse a creierului de a menține postura și de a asigura forța necesară pentru mișcările segmentelor și menținerea ortostatismului. Cauza acestei tulburări poate fi afectarea nervilor senzitivi sau a cerebelului. Ataxia cerebeloasă se manifestă prin balansarea trunchiului în timpul deplasării, prin dificultăți de pronunțare a cuvintelor. Ataxia Friedreich este de natură ereditară și se manifestă la adolescență, având caracteristicile ataxiei cerebeloase, în sensul că la ambele forme este prezentă spasticitatea membrelor. Boala începe
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Cauza acestei tulburări poate fi afectarea nervilor senzitivi sau a cerebelului. Ataxia cerebeloasă se manifestă prin balansarea trunchiului în timpul deplasării, prin dificultăți de pronunțare a cuvintelor. Ataxia Friedreich este de natură ereditară și se manifestă la adolescență, având caracteristicile ataxiei cerebeloase, în sensul că la ambele forme este prezentă spasticitatea membrelor. Boala începe cu tulburări ale mersului și tendința de cădere; se dezvoltă o ataxie spinală prin mers nesigur, tabetic, la care se adaugă și simptome cerebeloase (dismetrie și tremurături intenționale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
adolescență, având caracteristicile ataxiei cerebeloase, în sensul că la ambele forme este prezentă spasticitatea membrelor. Boala începe cu tulburări ale mersului și tendința de cădere; se dezvoltă o ataxie spinală prin mers nesigur, tabetic, la care se adaugă și simptome cerebeloase (dismetrie și tremurături intenționale, asinergie, adiadocokinezie; vorbirea poate fi lentă, sacadată și cu un debit inegal). Dezechilibrul se agravează când bolnavul închide ochii (semnul Romberg). Diagnosticul pozitiv se bazează pe caracterul familial, pe asocierea tulburărilor neurologice fundamentale cu piciorul scobit
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
handicapului motor prezintă - după Robănescu (2001) - trei grupe esențiale: a) spasticitate - sindrom piramidal caracterizat prin exagararea reflexului de întindere (miotatic) în mușchi; b) diskinezie - sindrom extrapiramidal manifestat în forme variate: atetoză, dar și tremor, distonie, rigiditate etc.; c) ataxie - sindrom cerebelos, rezultat prin leziunea cerebelului sau a legăturilor sale și caracterizat prin tulburări de coordonare și de postură. Un exemplu reprezentativ este Clasificarea Internațională a Funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), care cuprinde lista cu cele mai cunoscute afecțiuni, boli și sindroame
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se asigură un nivel ridicat al coordonării, mai ales în condițiile formării deprinderilor motrice care au la bază engramele motoare (Sbenghe, 1987). Tulburările de coordonare au la origine tulburările de sensibilitate superficiale și profunde, inconștiente sau conștiente, tulburările vestibulare sau cerebeloase, precum și tulburările psihologice sau afective, în sensul că pacientul nu se poate concentra asupra acțiunilor sale, este anxios și nesigur. Semnele subiective ale tulburărilor de coordonare, mai ales la copii, se manifestă prin gesturi dizarmonice, neîndemânare în utilizarea obiectelor, îmbrăcare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]