250 matches
-
despre cucerirea provinciei Mino, Hideyoshi stătu tăcut, pe cel din urmă loc, În tot timpul dezbaterilor. Când i se ceru părerea, răspunse: Cred că, poate, Încă nu e momentul. Acest răspuns Îi displăcu extrem de mult lui Nobunaga, care Întrebă, aproape certăreț: — Nu tu ai spus că dacă Tigrul din Unuma Îi aduce de partea noastră pe cei Trei Bărbați, Mino se va nărui de la sine, fără ca noi să părăsim castelul? — Vă cer iertare, stăpâne, dar Mino are o putere și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
câteva decenii. 5.2.4. Evoluția muumin-ului Muumin-ul își face apariția în anul 1943 neavând de la început trăsăturile de acum: "avea un bot îngust și o gură mică, o coadă lungă, iar urechile lui aduceau a coarne. Era mânios și certăreț din fire.[...] În prima carte publicată din seria Muumini-lor, în 1945, cu titlul Muuminii și valul devastator, personajul muumin apare schimbat, devenind mai binevoitor și mai blând. În perioada 1945- 1970 au apărut 9 cărți din seria destinată familiei Muumin
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fibrele țesutului”136), care îi chinuia pe vopsitorii occidentali, atunci când schimbau culoarea unor postavuri de lux, nu se punea, probabil, în spațiul românesc. Nu sunt știri care să ne convingă că meseria de boiangiu nici nu era una „reprobată”, boiangii „certăreți” („artizani misterioși și îngrijorători”, „turbulenți, sfadalagii, chițibușuri, și secreți”137) fiind marginalizați, fiindcă „manipulează niște substanțe periculoase, strică aerul, murdăresc apa râurilor, sunt mârșavi, poartă straie pătate, au unghiile, fața și părul maculate 138. Boiangii din București - aflați nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu însușirile ei, este o nerozie"6. Deja discursul "politicaly corecteness"-ului e zgâlțâit din toate încheieturile. Dacă mai oferim și câteva pasaje prin care Steinhardt conturează imaginea țiganului, atunci deja putem cataloga discursul ca fiind rasist: "Sunt mai ales certăreți, rostul vieții lor e gâlceava... fără de larmă și tărăboi se asfixiază și pier... au un dar neîntrecut de a terfeli totul: mincinoși... Leneși, urăsc pe cine le cere un efort... Spurcăciunea. Dracul sordid... Cărora Coșbuc le-a găsit nume atât
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
publicat pe site-ul Universității „LUISS” din Roma, unde predă în prezent, Antiseri scrie despre sine: „Sunt catolic dar nu „tomist”, ci mai degrabă „pascalian”; liberal dar nu libertar; laic dar nu laicist; polemic în ceea ce privește logica problemelor, dar nu un certăreț, ci mai degrabă „o persoană de o incomoditate cordială”. Dario Antiseri și-a început formarea filosofică în cadrul Universității din Perugia, avându-i coordonatori pe filosofii Pietro Prini și Armando Rigobello, ambii promotori ai existențialismului creștin pe linia lui Antonio Rosmini
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
necontenite și fără obiect, injuriile grobiene și incontinența verbală agresivă - mediatizate din plin de o presă și o televiziune ce-și fac o datorie de onoare din vulgaritate și un țel din nesimțire - induc străinătății imaginea unui român isteroid: ființă certăreață, greu de mulțumit, primitivă, violentă, cu care mai bine să n-ai de-a face. E suficient să urmărești tertipurile, amânările, amenințările voalate prin care reprezentanții Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Monetare amenință că nu vin în România! Sau
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
SUA - premieră (17, 19); prețul unui bilet: 5 lei (zilnic, primul spectacol și luni, tarif redus: 3,5 lei); joi, închis. Zathura, o aventură spațială, producție SUA, 2005. Regia: Jon Favreau. Cu: Jonah Bobo, Josh Hutcherson. Povestea a doi frați certăreți, Danny, de 6 ani, și Walter (Josh Hutcherson), de 10 ani. Ei au fost împinși în cel mai îndepărtat și întunecat loc din spațiul cosmic, în timp ce jucau un joc misterios, pe care îl descoperiseră în pivnița casei. Jocul, vechi, din
Agenda2006-07-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284757_a_286086]
-
Dezbrăcată, întoarsă ca o plăcintă pe toate fețele, Joe asistă la ciondăneala dintre cei doi bărbați de culoare, goi pușcă, părând să se dueleze nu doar verbal, ci și cu membrele în erecție. Nebăgată în seamă de cei doi masculi certăreți, femeia se strecoară afară din camera de hotel lăsându-i să-și dispute întâietatea după reguli tribale, ancestrale sau conjuncturale asupra corpului său. Cum spuneam, comicul sexual împins ușor spre burlesc pe linia Kundera- Gombrowicz se evaporă în considerații filosofice
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
negrotei din tramvai. Mă nimerisem în busculadă, printre vociferări. Fusesem împins afară pe refugiu împreună cu ceilalți de altă culoare, expulzați cu forța. Rămăsesem acolo, între țiganii buimăciți, privind în urmă tramvaiul care se ducea încă mai răsunând de glasurile albilor certăreți. Țiganii tăceau, încă aiuriți. Și, la un moment dat, aflîndu-mă încă printre ei, mă gândeam ce-o să zică ei în cele din urmă; ...ce vorbă, ce înjurătură urâtă, cum au ei, puteau să arunce, cine știe ce blestem înfricoșător; și, cum ne
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
cel al Roxanei și al meu - devenise fără obiect... Ultima e frumoasă, toată lumea remarcă asta, dar nu în genul de bibelou răsfățat, ci de prezență serioasă și statornică. Ceea ce n-o împiedică să aibă humor, și chiar o ușoară înclinare certăreață, compensată de un surplus de tandrețe. Sâmbătă, 12 mai Iată-mă căsătorit pentru a treia oară. Ceremonia a avut loc ieri, la orele 10. I-am șoptit Ultimei : "Vezi, m-am ținut de cuvânt, te-am adus în fața sfântului primar
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
însă, întâlnind pe gâza mai mare, o amenință, cu antenele ei războinice, că va trebui să-și mute locuința de acolo: Sunt doar întinderile mele, și pentru ele eu hotărăsc oricum vreau. Ba să mă ierți d-tale, bâzdâganie 6 certăreață, adăogă întâia gâză, eu n-am să plec de dragul unei dorinți nesăbuite ca aceea ce mi-o spui acum, și cu asta îi întoarse curând spatele. Zile de-a rândul s-a gândit gângania mâhnită ce va avea să facă
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
fără leac, gestul lui de mare sfios, vorba lui molatecă șoptită." Trecem, la sărbătorirea de 75 a lui Bacovia, la Uniunea Scriitorilor din RPR, peste slava vremii cînd "artistul e prețuit cum se cuvine"... Mai rețin un portret paradoxal al certărețului Camil, pe care Peltz îl descrie, ca să vezi, drept un om cu vocația prieteniei. Totuși, răfuielile lui cu actorii, ca dramaturg care ținea la text, nu scapă neamendate, în episodul despre o "înfruntare" cu Lucia Sturdza-Bulandra. În rest, conflicte multe
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
vedere mușchii care susțin în măruntaiele lui stive înalte și șiruri lungi de cutii de chibrituri la primele ore ale dimineții blocatarii schimbă cutiile lor pe cutii mai mari de serviciu și tot restul zilei numai soarele mai scapără scântei certărețe prin bloc când soarele apune depozitul de oameni se umple la loc și lustra mi se zgâlțâie iar sub crăcana vieții la bloc Prima iubire cu o cască în urechea lui și cu cealaltă în urechea ei prima iubire își
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
ocazii, pentru priceperea lui și pentru că se ținea de cuvânt, fusese chemat să facă lucrări mărunte de tâmplărie. Însă nu s-a simțit niciodată la largul lui printre bogătași. Obișnuia să se gândească la ei, la nevestele lor urâte și certărețe, la îngrozitoarele lor operații de chirurgie, cu un veșnic sentiment de milă. Când intra în casele lor nu se putea mișca fără să-și târșâie picioarele. - E acasă Pepe?, întrebă. Pusese colivia pe masa din sufragerie. - E la școală, spuse
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
cristal, porțelan, eben, marochinărie... Toate sau majoritatea serviseră în timpul campaniilor... Ulm, Austerlitz, Iena, Eilau, Friedland, lăsate moștenire fiului său, înainte de a pleca spre Insula Elba, primul exil... * Pe colina Panteonului, sus, ajungând în fața Liceului Henry IV, individul meu interior, secret, certăreț, instigatorul ocult, mă îndeamnă, nu fără ironia lui vulgară, ...și nu te mai ține, domnule, de fleacuri și prostii, ci dă și dumneata ocol celui mai vechi liceu din... ce Europa, ...dân lume!... Școală purtând numele regelui care spunea că
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Conform unui studiu citat de Daily Mail, copiii care au între cinci și 17 ani crescuți de părinți homosexuali sunt în general mai sănătoși și, în plus, mai puțin certăreți. Familiile de acest gen sunt mai unite. Una dintre explicații ar putea fi aceea că într-un astfel de mediu, discuțiile despre discriminare și intimidare sunt frecvente. Autor: Larisa Cobuz Cercetătorii Universității Melbourne din Australia au studiat 500 de copii
Copiii cuplurilor homosexuale sunt mai sănătoşi by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64124_a_65449]
-
cum Kogălniceanu e considerat un tiran nerușinat, dornic să umilească subalternii și avid de a se înconjura numai de nulități, nu ai cum să nu resimți antipatia pe care grecul o pune în cuvinte. Iată portretul lui Kogălniceanu: „chițibușar, nerușinat, certăreț în afaceri, șarlatan politic și posedă un fond de răutate care îl îndeamnă să se distingă prin înclinația de a face rău de dragul de a-l face.“ (p. 316) La o asemenea șarjă de epitete ucigătoare, orice încercare de a
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
o școală obișnuită, și tocilara Hermione, premianta de la academia de magicieni, trăiesc de fapt pe același pămînt. Vrăjitori înveșmîntați în mantii colorate și bărbați în costum și cu servietă pășesc pe aceleași străzi; bufnițe-postași, profesoare deghizate în pisici și cucoane certărețe trec zilnic una pe lîngă cealaltă. Dacă nu bagi bine de seamă, te poți nimeri în trenul care duce la Hogwarts, școala de scamatorii, în loc să ajungi la Manchester. Fantasticul, o spune Rowling, pe-nțelesul tuturor, dar mai întîi de toate
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
capitala României, incontestabilul oraș balcanic al petrecerilor" , scrie dailymail.co.uk. Furatul miresei este un obicei obișnuit în țările fostei Uniuni Sovietice. Distracția de care au parte cu acest prilej este pentru românii sătui de măsuri de austeritate și politicieni certăreți un mod de a se descărca, mai spun jurnaliștii străini.În fotografie sunt ilustrate mai multe mirese care s-au întâlnit la Arcul de Triumf, dansând și distrându-se cu lautari și pozând provocator. După ce fostul portar Bogdan Stelea a
"Furatul miresei" la români în presa internațională () [Corola-journal/Journalistic/65890_a_67215]
-
balcanică organizată la Godot Café - Teatru în Capitală, pe 8 și 9 aprilie. Elementele care îi leagă pe acești artiști sunt muzica și arta lor, "care respiră patima și înțelesurile profunde ale spiritului balcanic. (...) Balcanicii sunt renumiți pentru că sunt leneși, certăreți, rareori se țin de cuvânt, însă știu să se distreze și să se bucure de viață", se arată îtr-un comunicat al organizatorilor, citat de . Muzică și pictură, dans și băutură și o petrecere de două zile - sunt elementele care definesc
Petrecerea Balkanik Twist, pe 8 şi 9 aprilie, în Capitală. Vezi artiştii care participă () [Corola-journal/Journalistic/70490_a_71815]
-
traducătorul, editorul, profesorul Marin Mincu merită din plin să-i fie arătată prețuirea confraților. Și cu atât mai mult merită cu cât a fost o vreme când i se arăta mai degrabă antipatie. Era și din vina lui. Firea-i certăreață, îngâmfarea, reală sau aparentă, nu prea te lăsau să-l simpatizezi. Ceva s-a schimbat însă în atitudinea contemporanilor față de Marin Mincu. Sunt tot mai mulți aceia care-i spun fără ocol că-l admiră, o spun și chiar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
sărit să o apere pe fata care era cu ei, iar Mitea s-a repezit în apărarea Andreei. S-au împărțit pumni, cuvinte jignitoare și picioare, fiecare pe unde a putut. Fotbalistul a ajuns pe gazon, împins de unul dintre certăreți, dar s-a ridicat imediat și s-a aruncat în fața iubitei sale, punându-se între ea și bărbații care erau furioși. Am fost și noi în parc, ca toată lumea, să ne relaxăm și să ne plimbăm și ce să vezi
Mitea, pus la pământ după ce a sărit la bătaie pentru Tonciu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71330_a_72655]
-
roman Tacitus descria poporul molvanian astfel: Sunt scunzi și oacheși la înfățișare, și nu au aplecare către munca grea și către gândirea creatoare. Ar trebui să bați cale lungă ca să găsești în imperiu un trib de vânători și culegători mai certăreț, mai destrăbălat și mai needucat. Chiar și astăzi, molvanienii sunt adesea prezentați pe nedrept ca fiind morocănoși, arțăgoși și violenți, dar desigur că acest portret este adevărat doar în parte. În fond, poporul molvanian adoră să se distreze și are
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
explice foarte clar. De când merge la grădiniță, de vreo doi ani, și-a dat seama că se înțelege mai bine cu băieții. Nu sunt supărăcioși și plângăcioși ca fetițele, organizează jocuri la care ei îi place să participe, nu-s certăreți și, în caz de nevoie, te apără. Își amintește o întâmplare de când era în grupa mică. La o plimbare în parc i-a apărut în cale o gânganie mare, neagră, cu coarne, de care s-a speriat tare și a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu mîini cornoase. — O să mă gîndesc, spuse Lanark. Fu împiedicat să mai adauge ceva de mișcarea mîinii, care îi duse cana de ceai la buze și o ținu acolo. Uneori, copiii se jucau în cameră, pe podea. îi plăcea. Erau certăreți, dar nu explicau ce-i viața și nu încercau să-l convingă să facă un anume lucru, iar egoismul lor nu-l făcea să se simtă o persoană rea. Atunci îi era rușine de brațul lui mare și-l ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]