244 matches
-
publicat pe site-ul Universității „LUISS” din Roma, unde predă în prezent, Antiseri scrie despre sine: „Sunt catolic dar nu „tomist”, ci mai degrabă „pascalian”; liberal dar nu libertar; laic dar nu laicist; polemic în ceea ce privește logica problemelor, dar nu un certăreț, ci mai degrabă „o persoană de o incomoditate cordială”. Dario Antiseri și-a început formarea filosofică în cadrul Universității din Perugia, avându-i coordonatori pe filosofii Pietro Prini și Armando Rigobello, ambii promotori ai existențialismului creștin pe linia lui Antonio Rosmini
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
se împotrivească chiar și cu dovezi grăitoare, toată dragostea s-ar fi prefăcut numaidecât în mânie și mânia în omor. Cine erau acești străini? Așadar mai avea o dovadă că zeii erau născociri omenești, căci erau închipuiți ca niște ființe certărețe și pizmașe, clocotind întruna de mânie și de trufii. Îl trezi din gânduri o întrebare a cîrmaciului: - Îți pare rău că nu ne-am bătut?... Spune-ne încotro e muntele. Auta îl privi încurcat. - De aici nu știu cum să-ți arăt
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu palma peste piept În timp ce tușea. În tot acest răstimp, am stat proțăpit În mijlocul camerei, cu pălăria dată pe cap și cu mâinile În buzunare. Am Întrebat-o ce fel de cuplu fuseseră familia Pfarr. — Vreau să zic, erau fericiți? Certăreți? Ea dădu din cap la ambele Întrebări. — La Început, când m-am dus să lucrez acolo, se iubeau foarte mult, Îmi spuse. Dar la scurt timp după aceea, ea și-a pierdut slujba de profesoară. Era foarte supărată pe din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lumină, culoare, neprevăzut, zgomot. Inducerea în eroare este mai mult decât o tehnică de magie; este deopotrivă un aspect al vieții. Suntem cu toții atât de atrași de tot ce înseamnă strălucire și de tot ce nu înseamnă plictiseală, rutină, familii certărețe, ore fierbinți în mijlocul deșertului sau adolescenți batjocoritori care nu te lasă în pace doar pentru că ești slăbănog și retras și ai căror pumni sunt la fel de tari precum carapacele scorpionilor... „Strip” era refugiul său, alături de celelalte magazine de articole de magie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
știu care sunt traseele cele mai bune pe străzile lăturalnice... — Dar conduce sigur și e de Încredere, spuse Emma. — M-am săturat de drumurile până În oraș și Înapoi În tărăboanța asta veche și friguroasă! izbucni Du Maurier pe un ton certăreț. Ar trebui să ne mutăm În oraș - vreau să spun definitiv, nu pentru câteva luni În fiecare an. Acum ne-o putem permite, la urma urmelor. Era tipic pentru Du Maurier faptul că putea accepta cu mai mare ușurință o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
însă, minerii își prelungeau cearta din timpul penelor de curent, o ceartă în care eu, sătul de repetiții, nu voiam să mă amestec. Apartenența mea de odinioară la tinerii naziști părea consumată temeinic. Cu acest trecut care se tot lungea, certăreț, nu voiam să am nimic de a face. Nici una dintre ideile alea stătute nu reușea să mă atragă, chiar dacă acum se căsca o falie acolo unde, odinioară, singura idee valabilă unise toate lucrurile între ele. Dar cu ce anume să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
înmulțită. Cu siguranță era o partidă bună. Rentabilă mai cu seamă pentru niște pierde-vară veniți din Germania... E posibil ca o doză de gelozie mascată prin ironie să fi dat culoare și greutate acestei hârjoane verbale - în ipostaza de pereche certăreață, Rosmarie și cum mine ne-am fi istovit, pe cât de voluptuos, pe atât de repede -, în vreme ce eu, sigur pe îndelung exersata mea incapacitate de a mă lega de cineva, fumam destins țigări care se numeau Parisienne și care îmi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mâna ei mică vârâtă în mâna lui Mortimer, Rebecca se pomeni în fața unei încăperi ticsite cu rude ale soțului ei. Nu erau mai mult de doisprezece, dar ei i se părea o imensă mulțime de oameni nenumărați, ale căror glasuri certărețe și mieunătoare se adunau într-o unică rumoare neinteligibilă. În câteva secunde, ea și soțul ei au fost îmbrânciți, despărțiți, înghițiți în mulțime, mângâiați, atinși și sărutați, salutați și felicitați, îmbiați cu băuturi, întrebați de noutățile din viața lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
oameni obișnuiți luaseră Radio Times și Îl deschiseseră la poza Juliei și-și ziseseră nepăsători și admirativ: „Ce femeie frumoasă!“; și-i imagină ca pe o multitudine de degete josnice, frecînd imaginea de pe o monedă, sau ca pe niște păsări certărețe, care ciuguleau din Julia, luînd-o fărîmă cu fărîmă... Se bucurase În secret cînd numărul acela se Învechise și fusese Înlocuit cu altul. Acum, Însă, se uita la revistă - la poza Juliei, la numele Ursulei Waring - și toată vechea ei neliniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să recunoască — Opt lire! strigă Mickey. Te-ai țicnit? — Dar gîndește-te cît de fericită o să fie Helen! Nici pe jumătate pe cît i-ai făcut tu pe speculanții ăia. — Ei, și ce! zise Kay, simțind brusc efectul ginului și devenind certăreață. Totu-i cinstit În dragoste și-n război, nu-i așa? În special În războiul ăsta, și, pe deasupra, Înntr-o dragoste ca a noastră, zise ea coborîndu-și vocea. Isuse! mi-am făcut numărul, nu-i așa? Și nici măcar c-o pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
decât prezența mamei, însuși eșecul... Nu numai opera marilor oameni constituie pentru noi un stâlp de susținere, ci și întreaga lor viață, și mai ales atunci când această viață nu e fadă sau exemplară. Socrate a avut parte de o Xantipa, certăreață femeie de talie, cu umoare neagră, care a intrat în istorie. Victor Hugo și-a trăit copilăria numai cu maică-sa. Tatăl său, funcționar superior, era departe, o vreme în Spania, ca diplomat, apoi s-a stabilit undeva în sudul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astfel de inscripții, dar mult mai rele, pentru cel ce în viață fusese iubitor al paharului, care n-avea să mai bea acum decât apă de ploaie, curvar, să mai iubească acum și el pe vecina de mormânt, palavragiu sau certăreț, să se certe de-aici înainte cu viermii, mâncău, acum avea să-l mănânce și pe el pământul, să-i intre în gură. Se spunea că aceste inscripții individul le compunea amatorilor pe când aceștia mai trăiau și râdeau auzindu-și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
această trebșoară și ar fi păcat ca acum, la spartul târgului, să nu se facă atâta bunătate măcar pentru onor. C. A. Rosetti. A fost, nu e vorba, nițică ceartă ieri în Cameră apropos de această răscumpărare, dar dragostea-i certăreță de felul ei și e destul un vot pentru ca lucrurile să se împace. O ridicare din mâni și nimic mai mult. Așadar mînile-n sus și noroc să dea Dumnezeu, ca să poată bea actualul ministru de interne aldămașul acestei răscumpărări. Se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și poetice înainte de Eliad. Oricât de lumeț ar fi fost cuprinsul prozei sau versului, stilul avea ceva oncțios, ceva oriental, deși limba e {EminescuOpXII 414} îndealmintrelea foarte frumoasă. Scrierile lui Petru Maior și ale lui Șincai au tonul academic sau certăreț, de predică; cei mai mulți dintre cei vechi modulau fraza după cea latină sau greacă. Cum deschidem Gramatica românească de d. I. Eliad (1828) dăm cu totul de alt ton, mai firesc: Ei! Dar ce fel de carte e asta? Uite-te
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
abia de câteva zile eroul național al românilor, Ștefan cel Mare, cu conștiința de biruință a unei bătălii câștigate, ar trimite mesajul său vrunui mic stat învecinat; dincolo mesajul e lipsit de obicinuita demnitate regală și se servă, în ton certăreț, de întorsături polemice pe cari le evită chiar o putere mare în notele ei, când ar face remon strări unui mic stat învecinat pentru înfrîngerea unui tratat sau pentru cutezanță. Deși ispita e foarte ademenitoare de-a da ministeriului Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înalți, cît de arătoși etc.; nu putem controla nici circumstanțele exterioare care ne influențează existența. Cu toate acestea, singurul lucru asupra căruia deținem controlul absolut este atitudinea noastră. Sîntem capabili să alegem dacă să fim drăguți sau răutăcioși, împăciuitori sau certăreți, nervoși sau agreabili. O atitudine pozitivă influențează atît performanțele personale, cît și pe cele ale întregii echipe. Cu toții am fost martorii unor situații în care negativismul unei persoane a tras în jos pe toți cei din jur. Persoanele negative sînt
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să meargă și nici sa vorbească până la vârsta de trei ani. Educat de mic să fie conștient de poziția pe care o deținea, când a devenit adult avea un comportament mai mult decât dificil: prea puțin timid, era încăpățânat, egocentric, certăreț. Credea că este o persoană mult prea importantă și că nu trebuie să se justifice pentru faptele sale. A rămas celebru în istorie pentru afirmația: „Regii nu sunt obligați să dea socoteală pentru faptele lor decât lui Dumnezeu. “ (trad. n.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
explice foarte clar. De când merge la grădiniță, de vreo doi ani, și-a dat seama că se înțelege mai bine cu băieții. Nu sunt supărăcioși și plângăcioși ca fetițele, organizează jocuri la care ei îi place să participe, nu-s certăreți și, în caz de nevoie, te apără. Își amintește o întâmplare de când era în grupa mică. La o plimbare în parc i-a apărut în cale o gânganie mare, neagră, cu coarne, de care s-a speriat tare și a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
1.Tendința de a nu se supune autorităților. 2. Indiferența la convențiile obișnuite. 3. Respinge dominarea de către alții. 4. Nemulțumit de faptul că ceilalți nu țin ritmul cu el. 5. Este posibil sa nu respecte un program strict 6. Rebel, certăreț, sarcastic. 7. Nu este interesat de detalii. 8. Capricios 9. Emotiv, rezervat, necomunicativ. 10.Distrat și uituc. B. Motivația Reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivația alimentează și susține efortul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
tendințele de a pune sub semnul întrebării legile, regulile, autoritatea în general. indiferența la convențiile obișnuite și la curtoazie. îndărătnic, necooperant, respinge dominarea de către alții. reproșează celorlalți că nu țin pasul. este posibil să nu participe la lecții în clasă. certăreț, cinic, sarcastic, rebel. revendicativ, insistent, autocratic. slab interes pentru detalii. bleg, fără grijă și dezorganizat în materiile fără importanță. centrat asupra lui însuși, intolerant, fără tact. capricios. posac. emotiv, închis în sine, rezervat, necomunicativ. uituc, distrat, cu gândurile aiurea, cu
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
blazate, supra analitice) c) manifestări ostile (persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care tărăgănează lucrurile, prefăcute, sarcastice, perfide, mincinoase, sabotoare, bârfitoare, care dau vina pe alții, care nu greșesc, care se consideră unice, care critică nefondat, amenințătoare, dominatoare, autoritare, certărețe, care întrerup, prea ocupate, insistente, impulsive, grăbite). Concentrarea asupra personalității trebuie să țină seama și de faptul că aceeași persoană poate avea manifestări diferite iar cuprinderea într-un singur tipar al personalității este dificil de realizat deoarece identitatea este suma
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
umbriți de sprâncene mari și negre; cu vene subțiri de un roșu sângeriu; nas gros, cu nări mari rotunjite; buze groase; tari în mâini, dar slabi în picioare. Temperament agreabil, caracter bun, pioși, drepți, rustici, binevoitori, lucrători de la 12 ani, certăreți, leneși. Au stomacul mic și se satură repede. Reflectează mult, sunt prudenți, economi pentru ei, dar largi pentru alții. Pe de altă parte sunt supărăcioși. Nu țin la prietenie; serviabili din rațiune, nefericiți." După cum observăm, autorul (Hippolyt Ref. Laer) amestecă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
serviabili din rațiune, nefericiți." După cum observăm, autorul (Hippolyt Ref. Laer) amestecă analogii astrologice (brațe tari și picioare slabe - deoarece constelația taurului este figurată pe cer numai cu partea anterioară a corpului) cu abilități și contraziceri calculate de om prudent: agreabili, certăreți, muncitori de mici, leneși... Un reziduu al acestor credințe s-a transmis culturii și mentalității moderne. Oricine afirmă astăzi: este un tip jovial; are o înfățișare marțială; pare glacial; este un lunatic; are un temperament veneric, nu se gândește la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
1.Tendința de a nu se supune autorităților. 2.Indiferența la convențiile obișnuite. 3. Respinge dominarea de către alții. 4. Nemulțumit de faptul că ceilalți nu țin ritmul cu el. 5. Este posibil sa nu respecte un program strict 6. Rebel, certăreț, sarcastic. 7. Nu este interesat de detalii. 8. Capricios 9. Emotiv, rezervat, necomunicativ. 10.Distrat și uituc. B. Motivația Reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivația alimentează și susține efortul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
reintrodus un „supliment caracterologic” în tipologia stilurilor de conducere (vezi Bales, 1965, p. 277). Interesant este și faptul că s‑au propus și tipologii ale non‑liderilor. Astfel, Dalena și Henderson (1976) stabilesc următoarea clasificare a non‑liderilor: nemulțumitul (guraliv, certăreț, subiectiv în aprecieri, cu tendința de a subevalua munca și rezultatele subordonaților); arogantul (infatuat, critic, inspiră teamă subordonaților); infidelul (incapabil să se atașeze de ceva sau de cineva, inconstant); fricosul/temătorul (copleșit și descurajat de complexitatea și dificultatea sarcinilor). Tipologiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]