2,563 matches
-
prin orașele cele mai mici ale Germaniei. Într-o asemenea stare de lucruri, dacă sânt studenți puțini, nu c de mirare, căci studenții cei mulți văzând că în țara nu pot învăța mai nimic, se duc în străinătate. Într-adevăr cestiunea stă așa - ceea ce contestăm însă e că d. Chițu ar fi înțeles-o vreodată. D. chițu, ca și "Romînul" si ca toți roșii în genere, pun mâna pe idei emise de alții, pentru a abuza de ele nepricepîndu-le pe deplin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deosebită aptitudine personală, și la facultăți. {EminescuOpX 144} Căci migrațiunea tinerilor pentru științele istorice și cele exacte nu e atât de mare precum [î]și închipuie "Romînul". Din contra. Cei mai mulți tineri cari se duc in străinătate sânt dresați a aporta cestiunile codului civil francez, se fac juriști. Deci tocmai în privirea facultăților de drept ar trebui o radicală prefacere si lărgire a învățămîntului superior. Aci e singurul teren în care s-ar putea specializa munca, s-ar putea crea catedre nouă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naturale și-și lărgește din ce în ce cercul său de activitate individuală și atunci abia începe pentru el viața într-adevăr omenească, viața liberă. Dar totuși în lărgirea individualității sale omul poate atinge o margine în care pune în cestiune individualitatea și libertatea semenilor săi și în cele mai multe cazuri a semenilor acelora cari sânt mai buni, mai capabili, mai de inimă. Astfel s-ar putea spune că întreaga luptă între taberele opuse, numite una liberală, care ajunge la comunism, alta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
4. Ortografia cu semne este neasemănat mai precisă, prin urmare și mai simplă și mai ușoară. Însuși d. Bariț, etimologist pronunțat, recunoaște că "pentru începători este greu a ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). Odată acest adevăr recunoscut, pentru noi cestiunea ortografică este definitiv decisă; căci doară nu vom introduce, ca vechii egipteni, trei moduri de scriere, unul pentru începători și popor, altul pentru învăți și al treile pentru monumente? Iacă motivele pentru care am primit noi ortografia cu semne! Sumarul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
superioară constituțională ar fi trebuit s-o facă să se risipească de mult, ca scânteile de zgură când faurul bate cu ciocanul în nicovală. De mult adunarea din Dealul Mitropoliei și emanațiunea ei, ministeriul, sânt neadevăruri întrupate. Camera a hotărât cestiuni asupra cărora nația n-a fost consultată nicicând, precum cestiunea Basarabiei și încorporarea Dobrogei, ea se pregătește a anticipa judecata nației și asupra cestiunii a treia, a evreilor. Rațiunea de-a fi a acestei Camere a încetat din ziua când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
risipească de mult, ca scânteile de zgură când faurul bate cu ciocanul în nicovală. De mult adunarea din Dealul Mitropoliei și emanațiunea ei, ministeriul, sânt neadevăruri întrupate. Camera a hotărât cestiuni asupra cărora nația n-a fost consultată nicicând, precum cestiunea Basarabiei și încorporarea Dobrogei, ea se pregătește a anticipa judecata nației și asupra cestiunii a treia, a evreilor. Rațiunea de-a fi a acestei Camere a încetat din ziua când s-a prezintat cestiuni asupra cărora nația trebuia consultată din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De mult adunarea din Dealul Mitropoliei și emanațiunea ei, ministeriul, sânt neadevăruri întrupate. Camera a hotărât cestiuni asupra cărora nația n-a fost consultată nicicând, precum cestiunea Basarabiei și încorporarea Dobrogei, ea se pregătește a anticipa judecata nației și asupra cestiunii a treia, a evreilor. Rațiunea de-a fi a acestei Camere a încetat din ziua când s-a prezintat cestiuni asupra cărora nația trebuia consultată din nou și neapărat. Ba, ce e mai mult, Senatul a recunoscut-o aceasta, puind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-a fost consultată nicicând, precum cestiunea Basarabiei și încorporarea Dobrogei, ea se pregătește a anticipa judecata nației și asupra cestiunii a treia, a evreilor. Rațiunea de-a fi a acestei Camere a încetat din ziua când s-a prezintat cestiuni asupra cărora nația trebuia consultată din nou și neapărat. Ba, ce e mai mult, Senatul a recunoscut-o aceasta, puind un termin de trei luni pentru convocarea unei Adunări de revizuire, ministeriul a recunoscut-o aceasta, admițând moțiunea din senat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta, puind un termin de trei luni pentru convocarea unei Adunări de revizuire, ministeriul a recunoscut-o aceasta, admițând moțiunea din senat, coroana a recunoscut-o, rostind în mesagiul de deschidere necesitatea convocării unei asemenea Adunări. Si, deși de la rezolvarea cestiunii a treia atârnă recunoașterea definitivă a neatârnării noastre, deși orice întîrziere e prejudițioasă poziției noastre internaționale, deși Camera aceasta însăși a recunoscut că nu e-n drept a rezolva cestiunea, ea totuși stă la un loc primindu-și consistența de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deschidere necesitatea convocării unei asemenea Adunări. Si, deși de la rezolvarea cestiunii a treia atârnă recunoașterea definitivă a neatârnării noastre, deși orice întîrziere e prejudițioasă poziției noastre internaționale, deși Camera aceasta însăși a recunoscut că nu e-n drept a rezolva cestiunea, ea totuși stă la un loc primindu-și consistența de la un ce necunoscut, cu toate că sânt o mulțime de cuvinte constituționale contra ei. Ce să fie acel ce necunoscut? Ministeriul e cuprins de friguri perpetue și criza nu e rezolvată. Se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
libertăți. D. D. Giani ar fi făcut mai bine să consulte pentru darea sa de seamă dezbaterile Reichsratului din Viena și a Dietei galițiene asupra legei cametelor, precum și escelena scriere a d-rului Platter asupra Cametei în Bucovina. Cel puțin în cestiuni practice am trebui să renunțăm de la fraze ieftene, care aleargă ulițele rostite de toți și nepricepute pe deplin de nimenea. [5 decembrie 1878] DEPUTATUL AVRAM BURĂH Cine este cel mai fierbinte apărător al romanismului? - Jupân Avram sin Moișe. Cine este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ei, dar n-ar fi cauza adevărată a răului. Existând cauza socială, efectul trebuia să vie de sine încît e cu desăvârșire indiferent numele individual care ar fi ieșit deasupra pentru a cristaliza în el soiul de mizerie socială în cestiune. Cauza proprie a relelor noastre însă e lipsa de cultură adevărată, și sub cultura adevărată înțelegem pe cea productivă. Exceptând câteva centre din țară, tinerimea română nu se mai ocupă cu nici o ramură a producției naționale; ea emigrează cu miile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a acoperi cu neagra lor mulțime tendențele Rusiei, iar Franța orientală acopereau cu vitezele lor regimente o poartă mare, pe care cineva se-ncerca sa intre. E ciudat cum o poartă mare poate deveni o cheie pentru dezlegarea interesantelor cestiuni... din Asia centrală. Dar Afganistanul s-a cam învechit... precum e în genere greu de-a vorbi mult timp într-aiurea, chiar când ești advocat. O formă mai poetică se puse la dispoziție pentru urmărirea aceleiași porți mari și acea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-nii Cairoli și Depretis, decât că unul reprezintă foasta stângă a unei provincii, iar altul foasta stângă a altei provincii, din cele acum întrunite în o singură Italie. Deosebirea dintre acești domni, precum trebuie s-o fi știind "Presa", e cestiunea drumurilor de fier - din Italia se-nțelege. Iar nuanțele din Spania sânt pentru publicul nostru tot atât de interesante ca și nuanțele de partid din Afganistan și, fiind noi oameni buni, nu voim a ocupa până și această branșă a istoriei contimporane
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să facă baratce, să fi deschis în câteva locuri brutării și debite de carne, astăzi trupele noastre n-ar sta sub corturi în luna lui decembre și împiegații n-ar umbla rătăcind din loc în loc, flămânzi și lipsiți de locuință. Cestiunea este serioasă și guvernul, fără o oră de întîrziare, trebuie să se pună îndată pe lucru spre a remedia lucrul, că ne compromitem de tot. Fiecine-și aduce aminte starea îngrozitoare în care s-au întors soldații noștri din campania trecuta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cuvinte. Repetăm din nou cererea ca guvernul să dea publicului lămuriri asupra neajunsurilor ce le întîmpină și să nu ne lase sub sarcina de-a ne-nchipui răul și mai rău decum e. În cât despre misionarul apostolic, d. Pseudo-Urechia, cestiunea e atât de interesantă încît promitem a ne întoarce asupră-i și a descrie pe acest domn cu toate calitățile sale care-l fac propriu și bun pentru-o asemenea însărcinare. [16 decembrie 1878] ["AFLĂM CĂ ACTUALUL MINISTRU... "] Aflăm că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și creșterea copiilor, ca și când copiii de creștin ar fi animale ce trebuiesc dresate pentru a sări peste bețe și a aporta, căci tot un fel de dresură li se dă copiilor în institutul său; se deprind a aporta răspunsurile la cestiunile de bacalaureat în mod mecanic, fără a fi temeinic preparați. De ar fi să pomenim toate din trecutul d-sale, ușor ne-ar fi a dovedi că d-sa e acela care a corupt învățămîntul public în România. Poate că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căci veniturile Rumeliei răsăritene s-au dovedit că nu pot rezista picturii, mai ales când această artă e-n alianță cu doi ochi pe care civilizatorul Bulgariei i-a iubit în a sa viață. {EminescuOpX 164} Iată dar iarăși o cestiune care se putea lămuri într-un mod mai pozitiv: întrucît statul român e angajat prin gestiunea financiară a diferiților Marechali și Donducofi cari s-au strecurat după (vremuri) [venituri] în anii din urmă și prin Dobrogea. [22 decembrie 1878 ] ["MINISTERIUL
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se poate numi aceasta. [18 ianuarie 1879] {EminescuOpX 175} ["ESTE MIȘCAREA DIN MOLDOVA FACTICE... "] Este mișcarea din Moldova factice și o operă a d-lui Cogălniceanu, precum zice "Romînul", sau este un sâmbure real în ea - iată întrebarea. Văzând că cestiunea servă ca argument pro si contra unui om, am fi într-adevăr ademeniți a crede că mișcarea e factice, ca multe lucruri de la noi din țară; dar din nenorocire d. Cogălniceanu nu este inspiratorul nemulțămirilor generale din Moldova, ci d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Moldovei decât chiar "Romînia liberă". Se înțelege că prin asta noi nu ne facem câtuși de puțin apărătorii d-lui Cogălniceanu. Constatăm numai, în interesul adevărului, că acum ca totdeauna "Romînul" caută a da lucrurilor un caracter neadevărat, prefăcând cestiuni într-adevăr grele în cestiuni de coterie și de persoane. [20 ianuarie 1879] CIUMA Profesorul dr. A. Drasche din Viena publică amănunte asupra ciumei, din care estragem următoarele. [2După]2 Croniști vrednici de crezare, spun, că ciuma s-ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liberă". Se înțelege că prin asta noi nu ne facem câtuși de puțin apărătorii d-lui Cogălniceanu. Constatăm numai, în interesul adevărului, că acum ca totdeauna "Romînul" caută a da lucrurilor un caracter neadevărat, prefăcând cestiuni într-adevăr grele în cestiuni de coterie și de persoane. [20 ianuarie 1879] CIUMA Profesorul dr. A. Drasche din Viena publică amănunte asupra ciumei, din care estragem următoarele. [2După]2 Croniști vrednici de crezare, spun, că ciuma s-ar fi ivit înaintea erei creștine încă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-a fost decât intrarea sa în minister, oare acest rezultat n-a fost cumva scopul interpelării? Acum să venim la Moldova. Vorbele "Romînului" despre durerea mare ce o are pentru pierderea Basarabiei, despre adânca îngrijire ce-l preocupă în cestiunea evreilor, sânt și acum, ca totdeauna, mofturi. Basarabia e din zestrea și teritoriul străvechi al Moldovei, deci fiecare moldovean simte mult mai adânc acea pierdere. Dacă în Moldova va arde un sat, desigur că vor compătimi și alți români d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moldovean simte mult mai adânc acea pierdere. Dacă în Moldova va arde un sat, desigur că vor compătimi și alți români d-această întîmplare, însă cei cărora le-au ars satul vor avea durerea imediată. Tot așa e și cu cestiunea evreilor, care e mult mai gingașă, mai primejdioasă si mai imediată în Moldova decât în Muntenia. C-un cuvânt d. Cogălniceanu are dreptate când apasă asupra acelor stări de lucruri, dar - care va fi rezultatul practic al acestei înduioșări? Intrarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la Congresul de la Berlin, atunci d. C. A. Rosetti declama în Cameră că ministrul de externe e sublim; astăzi știți ce zice "Romînul"? Vom răspunde astăzi printr-un simplu avertisment la această necalifîcabilă exploatare a celei mai delicate și periculoase cestiuni ( a evreilor). {EminescuOpX 178} După cât știm este în dosarele ministerului de externe o oarecare hârtie - considerată un moment ca dispărută - de natură a arăta lămurit țării cine o poate servi cu credință și patriotism în cestiunea curcilor și cine și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai delicate și periculoase cestiuni ( a evreilor). {EminescuOpX 178} După cât știm este în dosarele ministerului de externe o oarecare hârtie - considerată un moment ca dispărută - de natură a arăta lămurit țării cine o poate servi cu credință și patriotism în cestiunea curcilor și cine și în ce scopuri este capabil de a o compromite. Va să zică, din sublim, d. Cogălniceanu a devenit un om ce nu poate servi cu credință și patriotism interesele țării, a devenit... trădător. Duobus litigantibus tertius gaudet. Nouă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]