159,180 matches
-
alții se abat de la rolul de mediator doar cînd pot salva vieți omenești. Este cazul Custodelui, tutore al fiului unor victime ale dictaturii din Argentina, pe care l-a luat de mic în Orientul Mijlociu. Ulterior, acesta, înrolat în armată ca cetățean israelian ne-mozaic, se sustrage rolului de persecutor. Va plăti cu viața pentru convingerile sale pacifiste, ca și femeia lui, fiica unuia din șefii Mossadului, care va rămîne pe lume doar cu copilul tinerei perechi. Este cazul lui don Matteo
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
ce nu poate rade guvernul lichidează parlamentul. Răsfoiți "Monitorul Oficial" din ultimii doi ani și veți fi șocați de nebunia de legi și hotărâri ieșite din mințile unor revenanți comuniști ce toacă fără nici o remușcare milioane și miliarde din bugetul cetățeanului (și nu ai statului, ficțiunea represivă îndărătul căreia se ascund profitorii dintotdeauna; nu de alta, dar nu statul transpiră să facă bani, statul doar stă și taie hălci din agoniseala nefericitului cu botnița pusă). Veți spune că nimeni nu ține
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
necesari. Nu vreau să spun că artiștii și poeții resimt faptul că nu ei au eliberat Ungaria. A doua concluzie: ideea romantică (modernă) că arta trebuie creată de și despre tineri revoltați și tragici. Cum Dumnezeu să faci artă despre cetățeni solizi, interese de afaceri, burghezie pioasă și politicieni abili care au înfăptuit ceea ce poeții nu au putut? Renașterea Americană din timpul Războiului Civil și nu a Revoluției din 1776 are, poate, o rațiune similară: era prea târziu pentru a invoca
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
să meargă la vot l-ar alege tot pe Ion Iliescu președinte. Atît doar că mai mult de 50% dintre români nu mai au chef să voteze, tendință scoasă în evidență chiar pe prima pagină a ziarelor, atît pentru uzul cetățenilor obișnuiți, cît și pentru cel al cetățenilor politicieni de toate culorile. De cînd a devenit chestor, șeful Poliției din România, mai cunoscut ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov. îl cadorisește pe chestor cu o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
tot pe Ion Iliescu președinte. Atît doar că mai mult de 50% dintre români nu mai au chef să voteze, tendință scoasă în evidență chiar pe prima pagină a ziarelor, atît pentru uzul cetățenilor obișnuiți, cît și pentru cel al cetățenilor politicieni de toate culorile. De cînd a devenit chestor, șeful Poliției din România, mai cunoscut ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov. îl cadorisește pe chestor cu o poză uriașă în pagina întîi pentru curajul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
asupra culturii românești. Autorul nu este un opozant deschis, un răzvrătit. Face chiar încercări de adaptare la "lumea nouă" (înscrierea în PCR, cîteva texte pe temele impuse, singurele pe atunci publicabile), dar totul are o limită. Buna sa credință de cetățean corect intră în impact cu împrejurări insuportabile. Din cauza activității literare mai vechi, a unei adeziuni liberale și a unor articole antisovietice din timpul războiului, devine un indezirabil, un "epurat". Nu e acceptat nici în partid, nici în Uniunea Scriitorilor, unde
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
la fel ca și În cazul lui Ion Antonescu. În urma acelor procese mascaradă, au fost asasinate două mituri. Cu comportări bune și rele. Ordinea și disciplina acelor ani au dispărut brusc, odată cu rafalele execuțiilor similare. Începând cu anul 1990, siguranța cetățeanului a luat sfârșit. În locul rânduielii a apărut anarhia. Aleșii neamului au prins gustul adulterului politic. Toată suflarea spera Într-un reviriment așteptat. Dar nu a fost așa. A Început prădarea agoniselii ultimelor decenii. Am obținut dreptul la libera exprimare, dar
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
pentru a schimba situația de fapt. "Ce câștig eu dacă se publică numele torționarilor?" - iată întrebarea-tip a românului "care se mulțumește cu puțin". Dacă în legea deconspirării Securității s-ar fi menționat că la fiecare bestie dată în vileag cetățeanul ar primi o juma' de votcă, fiți siguri că n-ar fi rămas filă neparcursă din kilometrii de dosare mult iubite de SRI-iști. Dar pentru că efectul operației este pur moral, nea Gheorghe și nea Mitică nu-și dau osteneala
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
de la putere (dar nu numai). Acuze pe cât de grosolane, pe atât de bine ambalate în țipla patriotismului de monedă forte și a deșănțării semantice. Spectacolul e, într-adevăr, uluitor: un mic grup de inteligențe pure asediate de hoarda murdară a cetățeanului defectiv de dorințe. Șansele de victorie sunt nule, pentru că înfruntarea nu respectă regulile, iar arbitrul e surd și orb. Dar el nu e și mut, astfel încât deciziile lui nu fac decât să reia, în Braille-ul nesimțirii, deșănțării și impertinenței securiste
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
egală măsură un oraș viu și un muzeu în care edificiile, particulare sau publice, trebuie conservate și întreținute cu sfințenie. Se fură și acolo din banul public, am fost asigurat consolator, dar nu scandalos și nu sistematic. În orice caz, cetățenii nu văd cu ochii lor consecințele și nu înjură primăria în gura mare, ca la noi. După cum nu par să se înjure nici între ei, cu voluptatea pe care o au bucureștenii de a se disprețui unii pe alții. Praghezii
Modelul praghez by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14664_a_15989]
-
mai mari peste fotbalul românesc se află indivizi a căror competență e cu asupra de măsură dovedită de rezultatele obținute de echipele de club și de națională, ne binemerităm soarta de microbiști, așa cum ne-o binemerităm și pe aceea de cetățeni cu drept iresponsabil de vot. În ciuda familiarității afișate până la îngrețoșare, acești indivizi se urăsc de moarte. E ceva scabros și nenatural în relația meșter-calfă izvorâtă nu din reala apropiere, ci dintr-un fel de îmbrățișare premergătoare sufocării. Membri ai aceleiași
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
următoarea: "Am putea crede că mizele externe cu mize cu greutate i-au amețit pe oamenii puterii în așa hal încît nu le mai pasă de ce se întîmplă acasă. Politica social-democrată merge bine la export și gîfîie rău pentru propriii cetățeni ș...ț" Ceva nu merge pe undeva! Pe la încheieturile sistemului! l ADEV|RUL povestește, din surse, cum e privită la Cotroceni vizita pe care ar urma să o facă președintele Iliescu în China, în Săptămîna Patimilor. Problema nu e Săptămîna
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
Palatul Mutualité din Paris în 1935 ca să apere cultura, mai toți vajnici pacifiști nelipsiți de la congresele puse la cale de Moscova, erau destui care vizitaseră URSS. Dar nici unul nu s-a ridicat să spună ce se petrecea în realitate cu cetățenii sovietici dincolo de cortina de fier. Cum sînt ei deportați, condamnați sau uciși. Tot așa cum nici un pacifist contemporan nu pare să vrea să știe cîte vieți de cetățeni ai Irakului ar putea fi salvate de un război care ar pune capăt
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
nici unul nu s-a ridicat să spună ce se petrecea în realitate cu cetățenii sovietici dincolo de cortina de fier. Cum sînt ei deportați, condamnați sau uciși. Tot așa cum nici un pacifist contemporan nu pare să vrea să știe cîte vieți de cetățeni ai Irakului ar putea fi salvate de un război care ar pune capăt crimelor regimului lui Saddam Hussein.
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
lucru ori altul; ci doar, ușurel, să te declari numai în disensiune. Eventual cu o persoană șubrezită nu numai de atâtea experiențe contrare, de atâtea belele ori contradicții trăite ori rostite, el fiind de fapt un ins cinstit, un simplu cetățean, cum zice în vorbirea sa veșnic dată la rindea străvechiul dialectician Ion Iliescu...
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
volumului intitulat jucăuș ("ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor 71 de grupuri etnice de origine europeană, recunoscute oficial. Atracția conaționalilor noștri către mirifica Americă e suficient de veche. La
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
a libertății. Doar propaganda comunistă îi lega, într-o manieră feudală, pe români de pământul natal, stigmatizîndu-i pe cei dornici "a-și croi o altă soartă" cu etichete precum renegați, apatrizi, trădători de neam. "Lumea liberă" i-a primit pe cetățenii oprimați la ei acasă, indiferent de capacitatea lor, mai mare ori mai redusă, de adaptare la mediul străin, în virtutea unui principiu democratic: "Este inuman să nu lași pe fiecare să decidă în cunoștință de cauză unde crede că e mai
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
Ei știu că, vrând, nevrând, cu timpul, gunoaiele vor fi măturate din curtea societăților democratice și lupta lor, chiar și pentru o glorie antumă, se va încheia într-o pubelă nevinovată. Căcărăzile lor ademenitoare, cosmetizate, oferite gratuit vulgului nedevenit încă cetățean, vor fi înghițite instinctual, fără grimase. Dintotdeauna mârâiala patriotardă, apelul la urletul folcloristo-mârlănesc își va găsi adepți, iar jogodiile se vor prinde de aceste proteze emoționale descărnându-le până la os și servindu-le "publicului" cu satisfacția împlinită. Vulgul își va
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească în mod liber. Lucru petrecut tot în Anglia, întregind astfel Magna Carta Apud Domine 1215. În această vreme, Spiritul latin, pătruns de morbul perfecțiunii formale avea să se remarce prin vestitul
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
grădină, cînd nu-s la grădină, sînt pi drum la Tulcea să aduc și de acolo legume... Tot pi drum, tot cu treaba, n-am timp nici să mor...". Așa că nici de Caragiale n-a avut timp să audă. Un cetățean turmentat de la Terasa Paharnicului: "Caragiale? Hai că ești simpatic! E scriitor, nene. Dai o vodcă, îți spun și cum se ducea la Veronica..." În fine, un june corupt de munca în Italia: "Poa' să fie și anu' mamei lu' Caragiale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
conducere a lui Onișoru etc.) avea toate șansele să fie un eșec. Românul de azi nu prea mai are nimic în comun cu cel de-acum doisprezece-treisprezece ani, cel gata să iasă în stradă la orice strănut al puterii neocomuniste. Cetățeanul anului 2003 nu mai crede decât în economatul de la colț. Simbol al coborârii creierului în burtă, aceste magazine ale foamei arată care sunt veritabilele valori pe care mizează românul. Inaugurarea fiecărui nou "punct alimentar" pentru săraci - semn clar al eșecului
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
astfel de inițiativă ar fi scos în stradă în orice altă țară post-comunistă - dar acolo așa ceva e de neimaginat, pentru că lucrurile s-au rezolvat firesc, prin legi limpezi și eficiente - nu câteva mii, ci zeci sau sute de mii de cetățeni. La noi, cu chiu cu vai, vreo două mii de disperați s-au gândit că vor putea forma simbolicul lanț al bunului-simț în jurul nesimțirii cvasi-generalizate, reprezentată de adunătura iresponsabilă din Casa Poporului. Deși sindicatele au promis că vor face și vor
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
adresat Forumului Constituțional, celor două comisii de cultură din Parlamentul României, Ministerului Culturii și Cultelor, precum și partidelor politice parlamentare, cu propunerea ca textul constituțional actual să fie completat cu prevederi de natură a ocroti interesele culturii naționale, interesele culturale ale cetățenilor și interesele speciale ale artiștilor. Propunerile au fost acceptate de Comisia de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților care, cu unanimitate de voturi, a decis să le susțină și să le înainteze Comisiei parlamentare constituită
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
o parte din articolele cuprinse în Titlul I și aproape toate cele 43 de articole ale Titlului II, adică mai bine de o treime din cele 152 de articole ale Constituției, au fost rezervate drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor. Printre acestea, un loc important îl ocupă textele rezervate dreptului la identitate, libertății conștiinței, libertății de exprimare, dreptului la informație, dreptului la învățătură, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la protecția socială a muncii etc. Dacă facem însă abstracție de art.
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
de cultură și să aibă acces la valorile culturale. Fiecare are responsabilitatea de a se îngriji de conservarea moștenirii culturale și de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]