799 matches
-
cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru seminariile teologice sau pentru învățământul laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot o carte didactică este și traducerea din franceză, intitulată Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti (1858). Pentru educația morală a învățăceilor, el alcătuiește Principii generale de înțelepciune și datoriile tinerilor (1871). Un manual de omiletică
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot o carte didactică este și traducerea din franceză, intitulată Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti (1858). Pentru educația morală a învățăceilor, el alcătuiește Principii generale de înțelepciune și datoriile tinerilor (1871). Un manual de omiletică poate fi considerată lucrarea sa teoretică Principii de retorica și elocuința amvonului (I-II, 1859). Mare predicator al vremii - avea
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
Iași, 1859; Chateaubriand, Geniul hristianismului, I-II, București, 1850-1851; Din confesiile Sfântului Augustin, I, București, 1851; Din meditațiile Sfântului Augustin, I-III, București, 1851; Proverbele lui Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău. 1859-1873, București, 1898; Iorga, Ist. bis., II, 271-272; Onisifor Ghibu, Ziaristica
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
fost tipărit, dar cu foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc și mult osibit de limba cea de acum obicinuită, și mai ales de graiul și stilul cel din cărțile besericești, care în toate besearicile românești se cetesc [...] Afară de aceasta, aceale vechi Biblii atâta s-au împuținat, cât foarte rar, să nu zic bun credincios creștin, ci preot easte la carele să află, și nici cu foarte mare preț, făr’ de mare trapăd și osteneală nu să află
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
DILETANT[UL] Mă iertați, am bătut în ușă dar nu m-ați auzit. Bună seara! Nu vă numiți Histrio? HISTR[IO] Așa-mi zic. Cu ce vă pot servi? DILETANT[UL] Aș vrea să învăț de la d-ta artea dramatică. Cetii azi că căutați elevi. HISTR[IO] Așa e, însă v-aș ruga de-a-mi spune cu cine am onoarea... DILET[ANTUL] Sunt fiul cel mai mic al comerciantului Horvald. HIST[RIO] (apart) N-o fi și ăsta vreunu care vrea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nostru spaniol, trămise însă cu toate astea vița de păr, cu toate că mă ruga de-a nu juca în fiitori, neci pe lucruri mai prețioase decât lanțul, pe vițele de păr ale soției mele. I-arătai lui don Caldero scrisoarea, el ceti și păru a păli. - Scrisoarea ei seamănă cu aceea maicei sale, zise el și puse epistola pe masă. Să continuăm. Noi jucarăm, însă în curând mă văzui împresorat de figurele sale; neliniștea mea internă creștea, era ca și când îmi spânzura o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceri pe pământ cu o femeie, ține-te acuma de credința unei vieți eterne!...... dacă o poți aceasta, atuncea ești într-adevăr nerod. Eu m-am reîntors la ideea mea cea veche. Pământul rămâne pământ și nemica alta. Când veți ceti-o aceasta, eu voi fi mort... rece... înmormîntat. Dacă însă am un suflet nemuritori, atunci vei ști cuprinsul acestei epistole înainte de a-ți sosi. De n-ai fi presimțit-o aceasta, atunci crede că am fost numai o machină orologică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din zi în zi. Eu ședeam mai neîntrerupt lângă patul nefericitului, căci așteptam un moment de lumină ca să pot vărsa mângâiere în anima sa. Într-o seară, după ce astă stare durase patrusprezece zile fără întrerumpere, eu ședeam la masă și ceteam cu spatele întors spre conte, atunci auzii un șoptet lin... ascultai... era o rugățiune călduroasă și din animă pentru pace și repaus în moarte, pentru iertarea păcatelor. Eu îl lăsai să-și zică ruga până-n sfârșit. - Cine e aici, întrebă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
taină! Juana se trase după ce primi de la stăpînă-sa cei patruzeci de galbeni hotărâți pentru Beppo. După ce se duse camerista, Henrietta se căi pentru că a amăgit-o pe dânsa care o crescuse cu toată dragostea unei mume; pe urmă, mai cetind biletul ce îi adusese pescarul din partea lui podesta de Sorrenta, începu a zice: - Bietul Pergoleze! El, atât de bun, atât de generos, atât de smerit și atât de curat și călduros, să sufere singur, părăsit, necunoscut, uitat poate, când eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înainte de amiazi; suferii pe când mâncam mecanicește și fără gust; suferii și mă văierai și bombănii toată seara; mă pusei în pat și mă învîrtii și mă sucii și bodrogănii mereu, mereu înainte; la miezul nopții mă sculai și încerc a ceti, dar pe pagina care se confunda în ochii mei nu era nimic de văzut, decît: "Clanț! făcând perforatorul, face gaură în bilet". {EminescuOpVIII 598} Două zile după aceea, sâmbătă dimineața, mă sculai ca o ruină clătinătoare și mă dusei, conform
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să aducă înapoi lemnele, o regăsim și în legendele românești ale potopului : „Să te duci [i-a spus Dumnezeu lui Noe] la copacul din care ai tăiat cel dintâi lemn, să cazi în genunchi acolo, să te închini și să cetești rugăciuni până la sfârșit. Noe merse la copacul știut și într-atât se rugă încât [...] Dracul se înspăimântă de atâtea rugăciuni, că făcu corabia la loc, întocmai cum fusese la început” (3, p. 126). c) Un alt motiv comun celor două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mijloace magice, dar și de cele războinice. „Când vreau să porniască în văzduh, [solomonarii] stau la marginea iezerului cu o carte în mână, din carea citesc, apoi cu un cârlig [= bâtă încovoiată] și cu un frâu. Dacă a gătat de cetit, dă cu cârligul în apă și iasă bălaurul. Atunci îi aruncă frâul în cap și se înalță cu el în aier” (8, pp. 137 și 146) ; sau „în vremea cât se roagă [= citește din carte] îngheață apa din iezer și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de la Govora (1640), Șapte taine a bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le ceti direptu credincioșii hristiani (1667-1669), Așezământurile Vlădicăi Sava pentru folosul preoților, a beserecilor și a creștinilor (1675), Mărgăritare, adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Ioan a lui Zlatoust (Pentru mincinoșii prooroci și cei fără Dumnezeu eretici) (1691) etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reiese, de exemplu, din felul în care a tradus/redactat un alt canon (al Sinodului al V-lea ecumenic, an 553), prevedere sinodală care înfiera pe preoții care descântau de Samcă : „Se cuvine a se caterisi și preoții acei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghélei [în original Ghilló - n. A.O.], precum în limba noastră Samcă” (52, p. 168). Pe de altă parte, înlocuirea de care vorbeam (a expresiei „izgonitori de nori” cu cea de „solomonari”) nu ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un șolomonar mai bătrân fură băieți de pe pământ și îi duce la școala de șolomonărit, unde îi ține închiși 7 ani” (8, p. 146). „Acolo [șolomonarii] învață din cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti : învață cum să călărească pe balauri, cum să îi cheme, cum să poarte vremurile..., [învață] farmece de-a lega și dezlega ploile” (8, p. 145). Iată și o credință similară, culeasă din zona Munților Apuseni : „După ce au gătat de învățat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dracul a încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”. În „odaia a douăsprezecea din fundul cerului”, „pe o masă”, Dracul „găsi el o carte mare în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Văzând această carte, Dracul se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”. În „odaia a douăsprezecea din fundul cerului”, „pe o masă”, Dracul „găsi el o carte mare în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Văzând această carte, Dracul se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el alungă pe Dracul din cer” (47, p. 65). Acest motiv mitic a penetrat și în basme. Proporțiile elementelor epice se reduc, în acest caz, la scară umană. Cosmosul (cerul, raiul) devine un palat, Cosmocratorul e înlocuit cu un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid, Orationes, 41 ; cf. 64, p. 67). în primele secole ale erei noastre, canoanele stabilite de sinoadele ecumenice bizantine înfierau pe „cei ce confecționează amulete”, pe „cei ce poartă baiere” și pe „cei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghelei” (al V-lea Sinod ecumenic, anul 553) (51). Am motive să cred că astfel de prevederi sinodale se refereau și la populația pontico-danubiană, având în vedere, printre altele, faptul că (în secolele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Caracteristici similare posedă și „Cartea solomonarilor” din tradiția mito-folclorică românească. Credințele populare le subliniază în mod expres : șolomonarii învață în „școala de șolomonărie” să citească „șolomonește” (99) „din cărți pe cari alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti” (8, p. 145). Sau „învăț cât e lumea - declară un șolomonar - din cărți mari, din care nime[ni] nu știe ceti, afară de mine” (8, p. 142). Desigur, principalul motiv al acestei situații este caracterul secret al actului inițiatic. Chiar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de șolomonărie” să citească „șolomonește” (99) „din cărți pe cari alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti” (8, p. 145). Sau „învăț cât e lumea - declară un șolomonar - din cărți mari, din care nime[ni] nu știe ceti, afară de mine” (8, p. 142). Desigur, principalul motiv al acestei situații este caracterul secret al actului inițiatic. Chiar și statutul de solomonar trebuie tăinuit : „Ei nicicând nu se dau de [= drept] șolomonari înaintea oamenilor...” (8, p. 142). Câteodată, interdicția este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dracul a încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”, în „odaia a două sprezecea din fundul cerului”, unde „pe o masă găsi el o carte mare, în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Dracul - continuă legenda - se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”, în „odaia a două sprezecea din fundul cerului”, unde „pe o masă găsi el o carte mare, în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Dracul - continuă legenda - se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el îl alungă pe Dracul din cer” (28). Legenda biblică a „păcatului originar” nu este decât formal diferită. După ce dobândesc cunoașterea, Adam și Eva sunt alungați din Paradis, interdicția fiind încălcată nu de un demon, ci la ispita unui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe d. ministru de interne asupra cazului acestuia, care, ca manoperă electorală, e desigur monstruoasă și unică în felul ei. [13 februarie 1883] REPUBLICANII FRANCEJI Cine sunt bărbații de stat în ale căror mâini se află astăzi încredințate destinele Franței? Cetind într-o foaie vieneză răspunsul la această întrebare, ne-am adus aminte fără voie de tagma demagogilor, anarhiștilor și cumularzilor noștri. Iată bunăoară ce ne spune foaia vieneză despre unele personaje din proaspătul cabinet francez: D. Ferry are un ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]