733 matches
-
poartă între personaj și iluzie, iar erosul straniu concretizează o stare psihică în spațiul edenic. „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea.Doar coamele dințate ale culmilor dadeau ocol lunii, din obișnuintă... Când m-am tezit patul avea miros de cetină...(...) - Unde era strada mea!? - Strada Florilor, vă rog, unde se află?” Și răspunsul vine ca un energetism atavic: „În secol trecut.” Potopul de seară este o povestire în redare epică de excepție atât ca decurgere structurală dar mai ales ca
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
care ni le arată și în ce măsură pune stăpânire pe noi.” (Elena Buică - Invidia și invidioșii”) „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea. Doar coamele dințate ale culmilor dădeau ocol lunii, din obișnuință... Când m-am trezit patul avea miros de cetină... Am întins mâna și am dat de un loc gol. Desculță am alergat la fereastră. Copacii nu mai sufereau. La infinit rămăseseră înnodate destrămatele vânturi... În jur, nimeni. Toate lucrurile mă sfidau în tăcere. Nici un ceas, nici un calendar”... (Elisabeta Iosif
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
că depărtarea și mie rana-mi face, Dar mint că-mi este bine, că nu am ce mă face ! Și o să vin Părinte de sărbători acasă, Colindul inca-l știu și fiul meu îl învăța. Și vom cânta împreună, sub cetina de brad Și vom uita cu toții de dor și de necaz. Camelia Cristea Referință Bibliografica: Răspuns la scrisoarea unui Părinte / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1062, Anul III, 27 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia
RASPUNS LA SCRISOAREA UNUI PARINTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344541_a_345870]
-
FIREA și durerea EI. E un cântec pe care-l spune pământul de veacuri, laolaltă cu viața de pe el. Și când se canta'n munți : "Du-te dor Pe cel pripor Și despica molidu Nu-mi despica sufletu Și despica cetina Nu-mi despica inima..." nu-i un cântec. E o țară. Aceasta-i și Țara Moților. I o n C h i ț i m i a Varșovia, Decembrie 1934 ACEST TEXT C R E D CĂ TREBUIE MULTIPLICAT ȘI
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
de Mircea Simionca, autorul piesei „Pușca și cureaua lată.” În fiecare an participă la Târgul Fetelor de la Gurghiu, în perioada mai-iunie. Cântecul „Bate vânt de către sară” prezintă dorul de satul natal și durerea pierderii părinților: „Bate vânt de către sară/Prin cetina brazilor/ Și-mi aduce dor în suflet/De casa părinților/ Și de dragi părinții mei,/Că de mult n-am fost la ei./ M-am pornit cu dor pe drumul/ Care duce în al meu sat/ Să văd locurile unde
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
spinarea-mi mai tare se-apleacă, Sunt tot mai subțire, curând fir de apă Am să fiu în pământul de trupuri sfințit. Nu plânge copile când vezi că apusul Întârzie seara la mine la streșini Când bradu-mi trimite mirosu-i de cetini Și-n brațe-mi adorm furca și fusul. E-un drum început ce se vrea terminat O altă viață-i pe cale să-nceapă, Cum dreaptă-i cărarea pe care-am călcat Eu știu că la capăt doar bine m- așteaptă
NU PLÂNGE COPILE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348082_a_349411]
-
nevoie decât de o nouă ascultare. În prima categorie aș include: neașteptata, dar plăcuta evoluție scenică a celor care au cântat melodii folk, pe versurile unor poeți mureșeni, precum Enea German și fiica lui, Smaranda; bombardamentul informațional al avocatului Dan Cetină, cel care a tradus în limba română cartea aflată la baza scenariului filmului „Oamenii monumentului”, regizat de George Clooney, dedicată recuperatorilor opertelor de artă furate de naziști; demonstrația de taekwondo a doi puști, plini de candoare, de la Clubul „Tornado”; debutul
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
era prin pădurea cea proaspăt încărcată cu multă zăpadă! Crengile brazilor și a molizilor gemeau de covoare albe de omăt! Soarele, când și când, răzbătea printre nori, făcând ca toate plăpumile de ninsoare să strălucească în lumina albă, făcând verdele cetinii brazilor să răzbească cu greu printre cojoacele de zăpadă pufoasă. Era bun cercetaș al urmelor jivinelor din sălbăticie. Ochii lui scrutau toate cotloanele pădurii, urmărind neobosite urmele de vietăți de prin zăpadă. Și nu erau puține. Mai mici, mai mari
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
gura vizuinii, sperând să se pricopsească cu jivina în sac, care, cum ar fi de așteptat, n-ar sta nicicum cuminte în sac, ar fi dat naștere la o bătălie în toată regulă. Umblă mult prin pădure, cu zăpada de pe cetini scuturându-se pe capul și pe umerii lui. Nu ar fi renunțat ușor, doară i-a promis copilului o bucurie de sărbători, și nu vroia s-o dezamăgească. De aceea cutreiera hăurile pădurii în căutarea celei mai râvnite vietăți pentru
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Doară erau vecini de cătun. Văzu că trupul celui căzut încă mai era cald. Nu stătu mult pe gânduri, dezbrăcă cojocul său cel gros și cald, înveli cu el pe cel înghețat, puse repede niște crengi pe sanie, așternu multă cetină de brad, apoi mână calul să urce cât putea de repede peste deal, spre casă. Nu trecu mult, și-au ajuns la casa lui Macovei. S-au speriat ai casei, adică nevasta lui Macovei și firava Măriuca. - Valelei! Vai de
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
și Pământ, Cântarea îngerilor, ce vestesc Lumina Lumii, se răsfrânge în colind ca o revărsare de har ce inundă întreg Universul. Freamătul din preajma Crăciunului, vremea colindelor, pregătirea bradului, animația de pe ulițele satului, glasurile vesele ale copiilor, mirosul cozonacilor și a cetinei de brad oferă inimii cele mai deosebite emoții ce-i înalță trăirile până la Cer. Uneori, ningea feeric, neaua cu scânteieri argintii, sporind atmosfera de sărbătoare întru iubire. Valoarea spirituală a Crăciunului este singura care contează în aceste zile. Crăciunul este
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
conferă accente de revoltă socială la vremurile tulburi, poezia sa este frumoasă, dulce, cu un ușor respirabil aer de munte, pe cărările versurilor sale regăsindu-se poieni cu soare pline de flori, râuri cu ape învolburate sau limpezi, iubiri sub cetină de brad verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate povești întrețesute cu migală, deosebită atenție la detaliu și perseverență. Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
și servituțile aferente pastoralului, au dat naștere unui anume tip de creație folclorică, dorința ciobanului de a rămâne în mijlocul naturii, o analogie cu subiectul literal al baladei „Miorița” în care ciobanul moare și nu mai aude vântul cum șuieră prin cetină, cum reiese din doina: 1. Marcela Bratiloveanu-Popilian, Plaiul Cloșanilor, Editura Sport-Turism, București, 1990, p.3-15și urm passim 2. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura Autograf, M.I.M., Craiova, 2009, p.190-207. 3
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
190-207. 3. Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p.46-48, 394-395. Ciobănaș de la miori Inf. Angelica Stoican, 59 ani, Prejna, 2010 Rubato Sus pe vârful muntelui De-ngropat și el s-o-ngropat măi De-asupra Hiatului Cetina când o picat măi. Lumina și el tot în jos măi Frunza când s-o scuturat măi. Soarele la răsărit măi Prin el vântu' șuiera. Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
care ni le arată și în ce măsură pune stăpânire pe noi.” (Elena Buică - Invidia și invidioșii”) „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea. Doar coamele dințate ale culmilor dădeau ocol lunii, din obișnuință ... Când m-am trezit patul avea miros de cetină ... Am întins mâna și am dat de un loc gol. Desculță am alergat la fereastră. Copacii nu mai sufereau. La infinit rămăseseră înnodate destrămatele vânturi ... În jur, nimeni. Toate lucrurile mă sfidau în tăcere.” Nici un ceas, nici un calendar ... (Elisabeta Iosif
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Acasa > Cultural > Traditii > LEGENDA MĂRȚIȘORULUI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Legenda mărțișorului Obosit de petrecerea dată în cinstea lui pe 24 februarie, Dragobete se odihnea pe un pat de cetină, aflat sub poala unui bătrân stejar. Dragobete, zis și Năvalnic, este zeul iubirii la români, o știe tot omul. Până și copiii o știu. Încă nu adormise, când a simțit că cineva îl bate pe umăr. Privind în spate, a
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
câte sufletu-ți dorește Iubire,fericire și noroc. Dar nu-s decât o simplă pământeana Și n-am să-ți dau decât un singur dar: Iubirea mea cea fără de prihana Să-ți odihnească sufletul hoinar. Să-ți fie că o cetină-nverzită Pe care să te ningi odihnitor Și-apoi,cu dorurile contopita Eu te aștept la mine în pridvor. Împodobită-n straie de matase Odaia-i primenita și e cald, Chiar de-s nămeții mai presus de case Miroase a
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. **** **** *** ... și am văzut lacrimi în ochii celor prezenți ... A consemnat, Floarea Cărbune Referință Bibliografică: 31 august-Ziua Limbii Române / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1345, Anul IV, 06 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
Autorului răspuns M-ai întrebat de câmp, de flori de iasomie și de lumina care se cernea în zori, de dansul ce plutea în poezie cuprins da vraja miilor de flori. M-ai întrebat și-am adăstat o clipă sub cetina bătrână, la izvor, apoi am scris pe-o floare de verbină cuvânt de patimă pulsând cu-aripi de dor, I-am dat apoi scrisoarea unei stele să ți-o aducă-n taina printre flori, ploua cu roua cald-a unui
RĂSPUNS de LEONID IACOB în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365021_a_366350]
-
deschidere infinită spre desăvârșire. Frumusețea nu trebuie să fie a disperării nimănui, nici a umflării în pene a cuiva, frumusețea trăiește pentru dreptul ochilor de a fi și a trăi, așa cum gladiola trăiește pentru floare, mărul pentru fructe, pinul pentru cetină, sâmburi și umbră... Pentru ce-ar mai fi televizoarele, dacă le-ar umple emisiuni înfrânte de vulgar, nerezonabil, inestetic, neinteresant...? Iar emisiunile, de ce ar fi, dacă nu ar exista pentru ele oamenii de televiziune corespunzători? Postul național de televiziune Antena
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
mireasma de cireș se suie în văzduh și-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la ele să simt al primenirii primăvăratec duh. E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
Greierii sorb din cupele de rouă povești nocturne. Cu aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe portativ de aur cântecul nopții. Soarele smulge ultimul petic din haina iernii. De pânza bărcii agățat, păianjenul aprinse luna. În primăvară, cetina țese covor pentru musafiri. Umbra plopului a aprins licuricii, umilind ziua. În dosul lunii și-a pitit turturica niște melodii. Gura râului privi fruntea muntelui c-un ochi de apă. Un soare cu dinți iese din cotul apei pe-un
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PALAT DE CETINI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Palat de cetini Strămoșului necunoscut care mi-a transmis pasiunea pentru vânătoare Răsună vesel corn de vânătoare: Vizează lupii, vulpile, mistreții: e-o hăuială
PALAT DE CETINI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366598_a_367927]