289 matches
-
nu-i lăsai pe țânci până nu pricepeau și cele mai mici amănunte dintr-o lecție. Îi fi făcut ce îi fi făcut, dar de scris nu te-ai lăsat. Întâi, la îndemnul lui Titu Maiorescu, ai scris „Povățuitorul la cetire prin scriere” și apoi poveștile nu-și dădeau rândul. Acum ai dat „la ivală” și pe „Moș Nichifor Coțcariul”, care a fost tipărit și în brășură. Umblând eu prin însemnările mele, am dat și peste câteva cuvinte din scrisoarea pe
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pe care i-am amintit, ați scos - așa cum singur o spui într-o scrisoare către Iacob Negruzzi din 24 febr. 1885: „... încă de pe la 1868, am început a scoate la lumină asemine cărticele și anume: 1 - Metoda nouă de scriere și cetire pentru clasa I-a primară, 2 - Învățătorul copiilor, carte de cetire pentru clasele primare, 3 - Geografia Județului Iași, 4 - Harta Județului Iași, 5 - Povățuitor la cetire prin scriere. Și al 6-lea Regulele limbii române de d-l T.Maiorescu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
într-o scrisoare către Iacob Negruzzi din 24 febr. 1885: „... încă de pe la 1868, am început a scoate la lumină asemine cărticele și anume: 1 - Metoda nouă de scriere și cetire pentru clasa I-a primară, 2 - Învățătorul copiilor, carte de cetire pentru clasele primare, 3 - Geografia Județului Iași, 4 - Harta Județului Iași, 5 - Povățuitor la cetire prin scriere. Și al 6-lea Regulele limbii române de d-l T.Maiorescu, pentru clasa a II-a primară, retipărite de mine cu învoirea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a scoate la lumină asemine cărticele și anume: 1 - Metoda nouă de scriere și cetire pentru clasa I-a primară, 2 - Învățătorul copiilor, carte de cetire pentru clasele primare, 3 - Geografia Județului Iași, 4 - Harta Județului Iași, 5 - Povățuitor la cetire prin scriere. Și al 6-lea Regulele limbii române de d-l T.Maiorescu, pentru clasa a II-a primară, retipărite de mine cu învoirea autorului.” Cine nu ar fi fost mândru dacă ar fi făcut doar atât. Pe când dumneata
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Racoviță. Cum se întâmplă însă că bețivului până și Dracul îi iese cu ulciorul plin, așa mi s-a întâmplat și mie...La o căsuță cu înfățișare de „bunicuță”, am întrebat stăpânii cam pe unde o fi fost „Casa de cetire” înființată de Nicolae Iorga în 1907. În loc de răspuns la întrebarea mea, am aflat că în față aveam casa în care trăise chiar cea de la care se trăgea numele străzii Mutu. Și afirmația era dovedită cu acte originale. Ascultă, dragul meu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lecturi o dată cu primirea direcției Bibliotecii centrale. Eminescu reprezintă o sinteză genială, rezultat al contopirii influențelor de tradiție autohtonă și a celor din cultura universală. Nu ne spune Nicolae Iorga că "evocările lui strălucite dintr-un trecut cunoscut adânc, intim, prin cetiri îndelungate în vechea noastră literatură", erau fericit combinate cu hrana extrasă din spiritele universale? În aceeași idee, să ne reamintim de începutul poeziei "Cărțile": "Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,/ Prieten blând al sufletului meu:/ Izvorul plin al cânturilor tale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
viitor. Nu sunt acestea vorbe mari, de laudă, cum se mai întâmplă uneori. Dragul nostru Iași, cufundat în toamne lungi, fie ele și bacoviene, are darul să-ți răvășească sufletul și să-ți pună mintea la încercare și prin îndemnul cetirii, fiindu-ne și sprijin moral. Cineva spunea: cartea este ca o fereastră pe care intră dar și iese lumina... Deschizând-o, crede că ceva se înveșnicește undeva, acolo Sus, un ceva transmisibil pe pământ, un ceva care revigorează binele, adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fără socoteală; apoi totuși unii îi țin de oameni luminați, și slăbiile streinilor le socotesc a fi mai prețuite decât modestia sau smerenia cea țărănească.“ (Ortografia sau dreapta scrisoare...) Pasajul a fost reprodus în Povățuitoriul tinerimei cătră adevărata și dreapta cetire (Buda, 1826), crezut mult timp al lui Gheorghe Lazăr, și s-a bucurat de o largă atenție. „Aici se vede foarte lămurit - remarcă G. Ibrăileanu - lupta contra formei fără fond“! Datoria lui Maiorescu față de precursori își descoperă astfel primul reper
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scrisorile către Boicescu, citite cum trebuie, putem vedea, dacă nu suntem robiți de prejudecăți, că dracul nu e totdeauna chiar așa de negru cum îl bănuiește lumea. Așadar nici mult hulitul Gorică Pirgu, sărmanul. Rugați-vă pentru el ! De la Matei cetire... (Patru note) 1. „...un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptuos și trist, aproape funebru. În legănarea lui molatecă, pâlpâia, nostalgică și sumbră fără sfârșit, o patimă așa sfâșietoare că însăși plăcerea de a-l
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se succed machete ori simple note anticipând Cazul Eugeniței Costea (1936), Valea Frumoasei (1938) și Ostrovul lupilor (1941). În 1944 Anii de ucenicie. VI Pe marginea romanului Șoimii (în fapt, un poem eroico-romantic), N. Iorga scria că autorului îi lipsește "cetirea trebuitoare"; altfel spus, perspectiva istorică a narațiunii din 1904 era precară. Imputare aplicabilă, de altfel, și istorisirii Vremuri de bejenie (1907), ca și romanului Neamul Șoimăreștilor (1915). La maturitate, un Sadoveanu atent apelează metodic la documente; cu cinci ani înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în particular. Câteodată meseria de femeie e destul de grea. Orice femeie se plictisește de la o vreme de virtute. Des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
funcția de Decan al Corpului diplomatic, și îl cunoscusem în calitatea mea de director la "Țări vestice". În ce împrejurare? În una comică. În primul rând, să explic modalitatea cum s-a ajuns ca România, țară ortodoxă de la Sfântul Andrei cetire, să aibă Decan al Corpului Diplomatic pe Nunțiul Papal. Prin 1997, decan, conform uzanțelor diplomatice, era ambasadorul cu cea mai mare vechime în post. La București, acesta era ambasadorul congolez, trimis pe vremea lui Gheorghiu-Dej sau Ceaușescu și "uitat" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Jurnale, care ca primejdiose seu însemnatu prin porunca bisericesca, seu episcopesca seu șî politica; a nu se întovarășî cu omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bisericesca, seu episcopesca seu șî politica; a nu se întovarășî cu omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci șî politicesci, pâna atunci sa se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci șî politicesci, pâna atunci sa se bucure de cinstea și folosulu Dregătoriei descalesci la Obscea mai susu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Junimii, totuși Maiorescu era recunoscut ca „spiritus rector”. Adunările Junimii se desfășurau după un anumit tipic: „...la opt oare sara se lua cunoștință de cele aduse pentru îmbogățirea Dosarului Junimii... apoi se comunica poșta redacțiunii, după aceasta se trecea la cetirea lucrărilor originale aduse de membrii Societății, începându-se cu poeziile și urmând cu proza. Acestea țineau obicinuit până între 10 și 11, când veneau ceaiul și cafeaua. Câteodată cetirea mai urma și după ceai până la miezul nopții, ora retragerii generale
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Junimii... apoi se comunica poșta redacțiunii, după aceasta se trecea la cetirea lucrărilor originale aduse de membrii Societății, începându-se cu poeziile și urmând cu proza. Acestea țineau obicinuit până între 10 și 11, când veneau ceaiul și cafeaua. Câteodată cetirea mai urma și după ceai până la miezul nopții, ora retragerii generale, dar cel mai des în acea vreme nu se mai cetea nimic, ci adunarea se încheia cu convorbiri relative la literatură sau la starea noastră socială sau povestiri de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
remarcă bucuria cu care autorul rememorează momentul căsătoriei sale sau nașterea copiilor. Învățătorul Gheorghe Rădășanu s-a implicat în viața educațională a epocii sale, atât înainte de primul război mondial, când participă, în 1908 la înființarea primei "Case de sfat și cetire" dar și la congresele învățătorilor din perioada interbelică. Pagini importante sunt dedicate și examenelor de perfecționare susținute cu succes la Iași, la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu țara noastră la un loc pomenește numai de trei. 1) De Neculai Stoleriu [39] învățător absolvent din 1898 de loc din satul Călinești comuna Bucecea, județul Botoșani, care umblă îmbrăcat național, și a înființat prima casă de sfat și cetire din România, ajutat de buni gospodari din Baea, ca Gheorghe Petrea Hlihor, de nepotul său Niculai Neculai Hlihor și de Ion Vasile Dediu. Și a fost învățător de mare și rară vrednicie. Și de Preotul fără pereche ce era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
I.Gh.Duca [57], cu care am venit în tren de la Botoșani și până la Dolhasca și am vorbit cu el. Stoleriu m-a luat și pe mine la treabă alături de el. S-a înființat în 1908 prima Casă de sfat și cetire din Tară. Și așa cum am fost și eu am luat parte la înființarea ei. El era învățător de elită din întreaga învățătorime din țară. Și trebuia ca macar cât de cât să mă țin de el. La serbarea de la Sf.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Maria și Neculai Stoleriu, cari erau învățători în Comuna Baea județul Suceava. Până a nu veni războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai Stoleriu, luând parte la toate trebile de samă: înființarea Casei de sfat și cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le duc la nașul N.Stoleriu. Și când dintr-o pricină oarecare nu puteam duce, apoi nu eram cruțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în lingvistica românească). Pasionat de problemele școlii, P. a avut și bogate preocupări didactice. A realizat o selecție de scrieri literare clasice și contemporane în Antologie română pentru uzul școalelor secundare (1885), împreună cu Ioan Paul a alcătuit o Carte de cetire (I-III, 1897), iar în 1887 a îngrijit o ediție a poeziilor lui Costache Conachi. SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Mircea Popa, Oradea, 1998. Culegeri: Balade populare române, Iași, 1870; Codreana Sănziana, Brașov, 1895; Literatură și limbă populară, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
Nicu Scheletti, Iacob și Leon Negruzzi se adunau regulat o dată pe săptămână sara, de obicei la d-nii Pogor sau Maiorescu, ceteau piese din Shakespeare, versuri din Goethe, Heine, Victor Hugo, Musset și alții, discutau chestiuni filosofice și științifice culese din cetirea lui Darwin, Kant, Schopenhauer, H. T. Buckle, Auguste Comte, discuțiuni interesante care la sfârșit erau regulat întrerupte prin un ceai întovărășit de un zdravăn cozonac. Începutul acestor întruniri a avut loc cam pe la anul 1863; însă Pogor, care a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
antică și modernă de d. P. Carp. 5. Încă o dată principii estetice și aplicări la arhitectură de d. T. Maiorescu. 6. Aplicări la tragedia "Moartea lui Wallenstein" cetită în traducere română de d. T. Maiorescu. 7. "Moartea lui Wallenstein", continuarea cetirei. 8. "Moartea lui Wallenstein", terminare. 9. Înrâurirea Revoluțiunei Franceze asupra ideilor moderne (I) de d. V. Pogor. 10. Individualitatea poporului și cosmopolitismul de d. T. Maiorescu. 11. Înrâurirea Revoluțiunei Franceze asupra ideilor moderne (II) de d. V. Pogor. 12. Socialismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fiu autor fără voie. Cu multă sfială și după mult îndemn, scosei, în sfârșit, teancul de hârtie din buzunar și îl pusei pe masă. Atunci deodată se auzi în sală glasul lui Pogor: Să ascultăm Sfânta Evanghelie a lui Neculai cetire. Apoi un al doilea glas din fundul sălei răspunse pe nas: Să luăm aminte! Era glasul lui Mihai Cornea. Doamne miluiește, mlește, mlește, mlește! îngână veselul Ianov. Pace vouă, tuturor! exclamă Leon Negruzzi pe un ton diaconesc. Poate să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]