289 matches
-
Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autori cari să deprindă pe școlari cu spiritul clasicității romane. Și, în adevăr, școlarul de abia în prima clasă de liceu, după proiectul d-lui Conta, sau în clasa a cincea, cum zicem noi încă astăzi, va începe să învețe cetirea alfabetului latin și declinarea lui mensa, mensae; în clasa a șasea va învăța sintaxa și va dobândi o idee de accusativus cum infinitivo (să nu se supere d. autor al scrisorilor din "Presa" de aceste cuvinte latine) și de oratio
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nimeni n-a tăgăduit că redactorul "Romînului" are numai patru clase ca învățătură și că nici d. C. A. Rosetti, vechiul redactor, n-a avut mai mult. Nițică franțuzească învățată de la vrun coiffeur sau de la vro guvernantă rătăcită prin București, cetirea de romanuri rele și de scrieri beletristice asupra statului, iată cultura oamenilor ce pretind a voi să discute cu noi probleme serioase de stat și de la cari am putea jura că n-am auzit nicicând un contraargument serios la vrouna
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Moisil, Nicolae Tanco, Z. Macrea, Ion Gheție ș.a. În ciuda accentuării regimului opresiv, spre sfârșitul secolului al XIX-lea societatea își revigorează activitatea în misiunea sa de „întregire a studiilor scolastice” ale elevilor. Pentru atingerea acestui scop se punea accent pe „cetirea jurnalelor literare, deprinderea în declamarea de poezii alese și opere atât originale, cât și traduceri”, îmbogățirea fondului bibliotecii cu reviste și cărți cu profil literar sau științific, în limba română sau în alte limbi. Alături de alte asociații și societăți de
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
clamă neîncetat; la care i-au adus, pe lângă sumuțarea făcută din partea unora, și scenele Întâmplate În vecinătate, cum sunt: execuția dusă În mai multe sate românești, de unguri; bătăile cele tiranice puse pe spatele țăranilor, banii storși cu puterea. Apoi, cetirea În Gazetă și jornale despre intenția ungurilor de-a magyariza armadia și a introduce limba lor Încă și În școalele elementare au pus capăt la toate și i-au adus la acea cugetare, poate dreaptă, cum că ei voiesc a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dăruire și pasiune, suplinește această carență”(<footnote Ibidem p.46 footnote>) Primul regulament al bibliotecii din Iași și totodată primul regulament de bibliotecă publică românească, „Regulamentul atingătoriu despre organizația unei biblioteci publice de ținere și condițiile intrării în sala de cetire” este conceput în ceea ce privește forma de folosire a cărților și colecțiilor după așa numitul sistem de consultare, introducând concepția: bibliotecarul este un „paznic de cărți”. „Regulamentul pentru reorganizarea instrucțiunii publice în principatul Moldovei”, tipărit la Iași în 1851 subliniază că toate
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Astfel a atins el (Bacovia I. I.) extraordinara performanță ca 98 de catrene eminesciene să fie concentrate în două!". Ei, bine. Chiar și ca metaforă critică (vorba lui Th. Codreanu), această constatare este, firește, o exagerare. Dar paradoxal! (de la Codreanu cetire) care nu supără. Lui Theodor Codreanu îi plac hiperbolele, abundența, megalos-ul... Dacă l-a uimit o floare de... siminoc, el îți va descrie toată câmpia unde crește floarea, cu arborii, păsările, gâzele din preajmă și-ți va demonstra regalitatea siminocului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
presocraticilor", recuperări din operele filosofice ale antichității grecești. Lamparia, personaj fictiv, existent în romanul Varvarienii, este o creație a prozatorului Theodor Codreanu, o substituție a eului său creator din adolescență, când umbla cu lampa lui Diogene, consumându-și nopțile întru cetire la lumina afumată a lămpilor de la țară. Dacă ar fi să circumscriem esența gândirii din această carte, nu l-am apropia nici de fragmentele presocraticilor, nici de pesimismul Ecleziastului, nici de rigoarea scepticilor, nici de savoarea savantă a lui Teofil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de lectură pentru clasea III primariă: Cuprindênd fabule cu morala lor, istorióre moralĭ și nationalĭ, igienă, poesiĭ. București: Imprimeria Statului. 1878. Ionescu, Vasile. Noul abecedar fonetic. Iași
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limbei romane. Bucuresci: Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ primare de ambele-sexe. Ploescĭ: Editura Librăriei George Carjean (Tipografia "Progresulŭ"). 1894. Petri, Vasile. Legendarŭ saŭ Carte de cetire: pentru scólele poporale. Partea I-ă: pentru alŭ 3-le și alŭ 4-le anŭ de scólă. Sibiu: Editura Autorului Vasile Petri. 1898. Odobescu, Alexandru I. și Borgovan, Vasile Grigore. Carte de citire: pentru divisia a II-a a școalei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Steinberg. 1903. Laurian, Demetriu August. Instrucțiune civică: Drept usual și economie politică: carte de șcólă: conformă cu programa claseĭ IV secundare. Bucurescĭ: Editura Tip. Gutenberg, Joseph Göbl. 1908. Coșbuc, G., Dima, G.A., Costescu, G.N., și Stoinescu, G. Carte de cetire: pentru divizia a III-a rurală: Anul al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Stoinescu, G. Carte de cetire: pentru divizia a III-a rurală: Anul al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iași. Aici erau expuse portretele lui Bodnărescu și Maiorescu, scrisori trimise criticului (atunci ministru), prin care Eminescu cerea aprobarea de a cumpăra manuscrise vechi, rapoarte și notații asupra școlilor și învățâmântului rural, recomandarea unei cărți (Metode nouă sau Carte de cetire) al cărei coautor era Creangă, prietenul nedespărțit din perioada ieșeană. Urma etapa anilor 1877-1883, ilustrând activitatea publicistului de la "Curierul de Iași" și apoi de la Timpul. În această încăpere mai erau expuse numere din Timpul, facsimile din Scrisori, portretul lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta nu-i destul poetului nostru, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lungul timpului (Vezi anexa 2), nu putem decât să observăm că va trebui, printr un efort de sinteză să reconstituim caracteristicile acestei programe, dar cunoașterea ei va rămâne fragmentară și indirectă. Iată de exemplu, atunci când autorul vorbește de „exercițiile de cetire școlară și extrașcolară”, consideră că cea extrașcolară trebuie strâns legată de cea școlară „prin autori: Odobescu, Ispirescu, Neculce, Frâncu și Candrea, S. Fl. Marian, Al. Donici, Bolintineanu, prin cantitate, prin conținut și prin genuri și specii: legende, basme, mituri și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1939: 12). IV. Competențele vizate prin studierea limbii române Am identificat titlul acestei linii de evoluție a didacticii limbii române sub ceea ce Papadopol numea drept „Mijloacele studiului de limbă maternă” (p. 26), întrucât ele sunt, în concepția autorului „exercițiile de cetire, exercițiile de vorbire, exercițiile de scriere și teoriea”. (Papadopol, 1925: 26), adică tocmai competențele vizate a fi achiziționate și întărite prin practicarea acestor activități la clasă. Importanța lor le desprinde ca linii de evoluție individuale și așa le vom discuta
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prin toate subdiviziunile lui, suntem obligați să ne variem cât mai mult lecțiea. însuși spiritul treptelor formale (de care suntem obligați să ne aducem aminte zi de zi) ne cere să înnaintăm varieat, dela exercițiile de elocuțiune, la cele de cetire, dela acestea, la noui exerciții de elocuțiune, de aici înfine la exerciții de scriere sau grammatical-teoretice, etc.” (Papadopol, 1925: 134). în afara faptului important că asistăm acum, prin scrierea lui Papadopol, la primele discuții privind predarea gramaticii ca subdiviziune autonomă, găsim
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și a lui Becker, ambele corespondente, din explicațiile pe care le dă autorul unei strategii deductive, care pleacă de la „definițiile goale” și de la „noțiuni” și „metoda analitică, a pedagogilor Jacotot și Disternveg, cari bazează învățământul grammaticii numai pe cartea de cetire”. (Papadopol, 1925: 153). Declarându-se adeptul celei de-a doua strategii, Papadopol își sprijină punctul de vedere pe ample citate și descrieri de abordare ale altor pedagogi, români și străini, pe parcursul a patru pagini din cartea sa (Papadopol, 1925: 153-156
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
proiectare didactică Puține sînt referirile la această activitate a profesorului la Papadopol, iar cele pe care le-am identificat se referă la pregătirea lecțiilor de literatură, prin planul de lecție și a activităților complementare momentului: „pregătirea va consta dintr-o cetire a bucății, o fixare a ideilor ei și a planului general, o corectarea a greșelilor menționate și nemenționate în erată, o însemnare a greutăților lexice, stilistice și gramaticale, o formulare a lecțiunilor și temelor ce vom face pe baza ei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bune. Iată la ce ne referim. Papadopol cere elevilor ca la literatură să aibă un „carnețel personal”, unde își vor nota „pasaje și expresii frumoase din cărțile citite”; recomandă sublinierile cu creion roșu sau albastru făcute chiar pe cartea de cetire, iar la dictare învață elevii să pună tocul jos, acesta fiind semnul că au terminat. încurajează colecta de la familiile înstărite pentru a cumpăra cărți și pentru elevii săraci. Toate reprezintă însă activități de management al clasei pe care Papadopol le
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]