260 matches
-
mângăierea că în timpul urcărei mele spre astrul arzător și al recăderei pe prozaicul pământ, voi fi avut momente de uitare a multor necazuri ce amărăsc zilnic viața omenească și aceste momente pentru mine tot sunt un câștig. ............................................................................................................................... Vezi așa, iubite cetitor, a fost povestea încuscrirei mele cu arta, acum 37 de ani!... ANEXE (Album realizat de Corneliu Grigoriu) Bustul lui Nicolae Gane, în Parcul Copou, Iași. Autor: R.P. Hette (1943, bronz) Scrisoare adresată de N. Gane redacției revistei Semănătorul. Scrisoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ei, revista a pus în circulație numele altora: Aureliu Cornea, Andrei Tudor, Mihai Moșandrei, Mircea Damian, Aurel Lambrino, Virgil Huzum, N. Crevedia ș.a. „Coloanele edificiului” sunt, pe rând, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și A. Bădăuță. În „Debutanți” și cetitori, scris la jubileul primului deceniu, Mircea Eliade opinează că unul din marile merite ale V.l. a fost încurajarea începătorilor: „Astăzi, după zece ani de apariție, «Viața literară» rămâne totuși cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și farmecul, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
spațiu și timp, cât infinit! Dac-aș putea și eu să mă pierd în infinitatea sufletului meu pîn-în aceea fază a emanațiunii lui care se numește epoca lui Alexandru cel Bun de esemplu... și cu toate acestea. Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat? prin mintea cărui muritor treceau acestea idei? Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a ceii noao. Învățatul ardelean răspundea, prin truda lui aproape monahală, unei nevoi de ordin religios în primul rând, dar îndeplinea și un serviciu de obște pentru toți românii, de oricare confesiune. Fiindcă, așa cum el însuși scria în Înștiințare cătră cetitor: „Scriptura Sfântă [...] românește tălmăcită la anul 1688 în București s-au fost tipărit, dar cu foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc și mult osibit de limba cea de acum obicinuită, și mai ales de graiul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
în manuscris, comentată favorabil de Petru Comarnescu în „Universul literar”. În 1946, publică, în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”, un ciclu de șapte poeme. Poemele sunt însoțite de o prezentare elogioasă făcută de Tudor Arghezi: „Asemăn poema Cetitorule cu o perlă care crește în straturi concentrice; dar cu cât se adaugă cuvinte mai depărtate în timp de cele care au tradus emoția generatoare, cu atât este mai puțin poemă. Ai gusta desigur textul nemijlocit, forma primă. Dar multora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
pe bună dreptate. Elaborarea textului este asemănătoare cu demersul esențial al științei, care consistă în a introduce înțelesuri în datele brute ale realității. Așa, eu întâi am copiat fluxul mental, apoi am încercat să leg imaginile între ele, prin sensuri. Cetitorule, vei continua cum îți place operațiunea aceasta: vei adăuga sensuri; vei adăuga mai ales vibrația emoțională specifică ție.” Peste un an, D. scoate primul volum, Euridice. 8 proze, consemnat de G. Călinescu în „Națiunea”: „nu-i lipsit de grația condeiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
scurt timp, Sally mai scrie un roman, Mariana, care însă nu a reușit să se ridice la nivelul celui dintâi 125. Din seria dedicată Finlandei face parte și articolul în care Horia Oprișan abordează din perspectivă socio-literară Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, propunându-și să analizeze măsura în care cartea ocupă un loc important în viața finlandezilor din perioada interbelică. Urmând această direcție, autorul mărturisește că lucrul de care va fi impresionat "cel care vizitează mai temeinic țările nordice, în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o manieră ușor tăioasă, acesta afirmă: "Ironici cum suntem și ne stă bine astfel, am putea spune că e ceva natural această frenezie a imprimeriei într-o țară în care hârtia e mai ieftină decât apa și unde scriitorul și cetitorul nu cer prea mult unul de la altul"127, explicând, în rândurile următoare, că finlandezii rezistă greu celor două tentații: alcoolul și hârtia. Dacă în primul caz statul a luat unele măsuri, în cel de-al doilea, l-a lăsat să
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
21 dec. 1943, p. 7. Oprișan, Horia, Literatura fineză, în "Vremea", an XV, nr. 727, 5 dec. 1943, p. 6. Oprișan, Horia, Johannes Linnankoski, în "Vremea", an. XV, nr. 727, 5 dec. 1943, p. 1. Oprișan, Horia, Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, în "Universul literar", nr. 15, 30 mai 1943, p. 5. Oprișan, Horia, Teatrul și viața teatrală în Finlanda, în "Universul literar", nr. 21, 30 iulie 1943, p. 2. Oprișan, Horia, Muzica și viața muzicală în Finlanda, în "Universul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Universul literar", nr. 35, 21 decembrie 1943, p. 7. 119 Laulu tulipunaisesta kukasta, în original. 120 Horia Oprișan, Siluete literare fino-suedeze, p. 7. 121 Ibidem. 122 Ibidem. 123 Ibidem. 124 Ibidem. 125 Cf. Ibidem. 126 Horia Oprișan, Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, în "Universul literar", nr. 15, 30 mai 1943, p. 5. 127 Ibidem. 128 Ibidem. 129 Ibidem. 130 Ibidem. 131 Ibidem. 132 Ibidem. 133 Ibidem. 134 Ibidem. 135 Cf. Ibidem. 136 În articol apare denumirea suedeză a orașului, Åbo
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cea științifică (în aprilie 1907 acesta, prezent de altfel mai mult nominal, se retrage, invocând disensiuni ideologice cu restul redacției, locul său fiind luat de Ion Cantacuzino, și el cu o contribuție redusă). Textul care deschide primul număr, intitulat Cătră cetitori și iscălit cu numele revistei, face cunoscut programul într-o manieră precaută, sacrificând într-o măsură claritatea și chiar logica, pentru a preveni pe cât posibil atacurile adversarilor. Astfel, se afirmă că V.r. „nu poate avea alt scop decât munca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
avangardei aflată în permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pământ virgin” ca emblemă a inovației absolute sunt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor încă în manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ era: „Cetitor deparazitează-ți creierul”; iar „deparazitarea” însemna radicala punere în chestiune a tuturor achizițiilor trecutului, în intimă relație cu promovarea noului; creație și invenție opuse imitației sterile a convențiilor (cu implicații mai generale, ținând de o estetică antimimetică), distanțare de „gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă în salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul ca un cerșetor, ca un rege”. Ceea ce contează este, iarăși și iarăși, tensiunea existențială, totala deschidere spre univers: „Nu mi-e străină nici o înfățișare-a
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
șerpii Cheamă de la miază-noapte pădurile de viscol ș...ț Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele înțelesului Care e rostul tău în temnița infinitului cetitorule, ș...ț Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie încuiată în lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentând astfel în favoarea unei „figuri” de relativă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sau Catavasier). Mărturisește însă că a început să se gândească și la altceva, la „câte o carte din cele politicești”, ca să-și umple timpul și să-și câștige existența. Cântărindu-și atent talentul, dar și pentru că știa aproape tot despre „cetitorul” mediu, în grațiile căruia era interesat să intre, P. își asumă rolul de receptacul al gusturilor literare și muzicale întâlnite în lumea urbană periferică, măruntă. Pentru „prenumeranții” lui, care se delectau citind un anume tip de literatură, se trudea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
și cititor. De fapt, rolul intertextului, în accepția lui Traian T. Coșovei (și, cam în aceeași perioadă, și a lui Mircea Cărtărescu), este acela de a pune în relație mai multe tipuri de sensibilități. Un exemplu, cred, grăitor: „mă iartă, cetitor cu ochii triști/ nici nu exist, nici nu exiști” (p. 76). Sunt versuri extrase din ultimul poem al cărții, devenite, între timp, celebre. Puțini mai știu, însă, astăzi (mă întreb câți vor fi știut atunci) că acest distih poate fi
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
cum vrea, unde vrea - este pentru că în oarecare măsură el exprimă sumar o sensibilitate publică". Și anume, exprimă "năduful" populației deziluzionate. Ceea ce omul de rînd exteriorizează printr-o înjurătură, omul cu revolverul exprimă cu arma: "Dumneata, necăjitul meu prieten și cetitor, înjuri. El trage. Dar amîndoi pentru același năduf". Mai mult, după ce "a tras astfel, cu egală pasiune, sub trei guverne", sub Duca e silit să se adapteze: "dacă lucrurile merg mai departe cu aceeași vervă, omul nostru va fi silit
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
22 iunie 1897, avînd ca subtitlu "ziar cotidian independent". (Pe atunci, primul epitet, pleonastic, părea necesar, el stabilind diferența față de ziarele ce apăreau de două, de trei ori sau de patru ori pe săptămînă.) Un prim "fond" (editorial), nesemnat, intitulat Cetitorului, preciza intențiile redacției. Ziarul urma să fie "independent", adică să nu fie "organul" vreunui partid, nici să "militeze" pentru o ideologie anume. Se voia în fapt asemenea "unei sumedenii de foi zilnice din străinătate" (de pildă, "Le Journal" și "L
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
o actualitate șocantă. Risipirea românilor în cele patru vânturi, revenirea și plecarea în numele unei neașezări fără leac constituie o descriere sfâșietoare a destinului pe care nici nu ni-l asumăm, nici nu-l putem respinge. Compus ca o replică adresată Cetitorului (adică Cenzorului din epoca comunistă), textul are gravitatea și patetismul autentic al unui discurs politic asumat: Peste locuri, peste personaje și peste esopicul limbaj ce le-a făcut posibile se așternea pulberea cenușie a unei presimțiri catastrofice. Ce jertfe va
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
repet, pentru că n-a avut la dispoziție destul spațiu cât să dezamăgească. Marele atu al lui Traian T. Coșovei stă în deconcertarea imaginației. Aici are și metodă, are și experiență. (Amintiți-vă numai de faimos contrariantele sale versuri: „mă iartă, cetitor cu ochii triști/ nici nu exist, nici nu exiști"!) Cu recentul Aerostate plângând, situația e cam aceeași. Căci nu e vorba, în titlul acesta fistichiu, nici de montgolfiere părăsite de iubită, nici de baloane cu heliu lăsate singure în aerul
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
asemenea scrieri, atât de păgubitoare reputației literaturii românești șîn paranteză fie spus, oricând se simte nevoia unor romane păgubitoare ca Maitreyi, Cartea nunții sau Patul lui Procust!-s.m.ț, izvorăște nu numai din gândul speculării setei de scandal a cetitorilor, ci din urmărirea sistematică a unui plan de zdruncinare, de fărâmițare a temeliilor pe care e clădită actuala alcătuire socială.” Încă un abuz al “incriminatorilor”: dacă analizăm lista autorilor în discuție, constatăm cu ușurință că cei de origine română sunt
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Gheorghiță Geană, care prefațează volumul Oameni de la munte (Edițe îngrijită de Costică Neagu , Editura Terra, Focșani, 2009). Cartea e dedicată de Soveja „Celor ce au luptat în Zboina și Richitaș, la Cocoșilă, Mărăști, Muncel și Oituz, pentru apărarea munților!” „Către cetitori”, cuvântul înainte al autorului, e datat 1 decembrie 1918. România încheia un timp rău, ieșea victorioasă din război, trebuia să-și omagieze eroii. Și trebuie să omagieze întregul românesc. Sau cum spune în prefață eminentul antropolog Gheorghiță Geană: „Precum Coșbuc
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
această ecuație a domesticirii / reeducării artistului: Singura condiție pe care metoda realismului socialist o pune scriitorilor în ceea ce privește forma operei de artă este caracterul democrat, popular. Asta înseamnă imagini, metafore limpezi, limbă clară, pe înțelesul maselor, singura capabilă de a transmite cetitorului și spectatorului emoții artistice, în așa fel încât conținutul ideologic al operei să obțină efect maxim. Metoda realismului socialist presupune și realizează unitatea fondului și a formei în opera de artă. Bogăția conținutului de idei cere un nivel artistic desăvârșit
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
întregi serii de scriitori, azi cu renume, care pe atunci erau lipsiți de mijloace și nu găseau editori în altă parte. Riscurile erau mari căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra cei mai mulți dintre ei erau poeți iar publicul cetitor nu avea gustul format pentru poezii. Gîndul însă că prin activitatea mea aveam să contribui la promovarea unor talente reale încurajînd mișcarea literară pornită din Ardeal de revistele Abecedar, Pagini literare, Gînd românesc, într-o epocă în care statul se
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
concept. Am lucrat în acești ani zi și noapte, făcînd singur corecturile ca și reviziile, stînd lîngă mașină pentru a potrivi bine cerneala pentru a nu fi nici prea tare nici prea slabă, să nu sufere sau să obosească ochii cetitorilor. Supraveghiam totul. Mă duceam la gară să primesc pe autori care trăgeau întodeauna la mine și cînd în sfîrșit lucrarea era gata mă înduioșam împreună cu ei la vederea ,operei" pe care o socoteam puțin și a mea. Am văzut ochii
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]