259 matches
-
alta și au început să ieie o atitudine violentă față cu Rusia; noi însă am rămas consecuenți, adică rezervați, plini de respect, dar demni si hotărâți. {EminescuOpX 82} "Romînul" dezmințea încă știrea despre cererea de retrocedare a Rusiei, predica încă cetitorilor săi încredere în generozitatea țarului, pe când, luând act despre zgomotul răspândit, noi puneam la îndoială temeinicia lui, dar în acea vreme declaram scurt, cuprinzător, cu demnitate și hotărît: Nu dăm nimic Rusiei si nu primim nimic de la Rusia. Voim să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îl duc ad absurdum, ci își mai dau silință de a încredința lumea că noi combatem acest program, în vreme ce nu combatem decât lipsa de capacitate a oamenilor ce vor să-l aplice. Astfel "Romînul", în numărul de la 27 aprilie, arată cetitorilor săi cari sânt faptele patriotice ale guvernului. După aceea întreabă: Ce făcură și ce fac în acest timp membrii și aderenții ministerului Catargi? Membrii ai ministerului Catargi nu sânt decât bărbații politici al căror organ e "Timpul", deoarece chiar o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când anume a rostit cuvinte din cari ar putea rezulta ceea ce zice organul sibariților? Nu se știe și nici nu-i nevoie să se știe: "Romînul" nu voiește să producă decât un efect trecător. Am dori însă ca în sufletul cetitorilor acest efect să fie temerea ca nu cumva "Romînul" să-și facă socoteală astfel: Dacă vom face ca mulțimea să crează că partidul conservator, fiind la putere, ar ceda Basarabia, ea va găsi că e mai bine să o cedăm
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se fac ciraci politici ai cutării sau cutării persoane, câștigă o importanță nemeritată de oameni de partid și deodată numai ce vezi răsărind cutare ori cutare reputație uzurpată, pe cari organele gaștei o laudă și o ridică in ceruri, iar cetitorii cred, reputația se întemeiază, până ce la urma urmelor avem leit-poleit înainte-ne pe candidatul la minister. Cazuri s-ar putea cita o mulțime, ba chiar ar fi practic de a se face o statistică, a putrejunii sociale, atât de numeroase
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-l D. Sturdza, căci cu dinadins omoară pe oamenii ce se amestecă în trebile lor și nu-i primesc decât spre a-i putea omorî. Ca dovadă că și această apucătură e una dintre tradițiunile lor istorice vom pune în vederea cetitorului o parte din istoria lui Matei Vodă Basarab. Matei Vodă Basarab, cel mai național și mai popular dintre toți Domnii Munteniei, acela care creă cea mai națională epocă în istoria noastră, întorcîndu-se de la Constantinopol fu primit, după cum ne spune un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe timpul lui Gurko și Radetzki, mii de nefericiți fără judecată și sentință spre Nordul îngrozitor, spre înghețurile Siberiei? Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către bolnavul și nenorocitul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
subtilitatea materiei e o greutate. Pe puține coloane trebuie să spunem mult într-o formă nu prea concisă, căci s-ar îngreuia înțelegerea. A doua greutate e recapitularea continuă. Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui, făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm, zicînd: operațiile de bancă se deosibesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
subtilitatea materiei e o greutate. Pe puține coloane trebuie să spunem mult, într-o formă nu prea concisă căci s-ar îngreuia înțelegerea. A doua greutate e recapitularea continuă. Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să 'nțeleagă tot ce-i spui făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm zicînd: operațiile de bursă se deosebesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avangardei aflată în permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pământ virgin” ca emblemă a inovației absolute sunt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor încă în manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ era: „Cetitor deparazitează-ți creierul”; iar „deparazitarea” însemna radicala punere în chestiune a tuturor achizițiilor trecutului, în intimă relație cu promovarea noului; creație și invenție opuse imitației sterile a convențiilor (cu implicații mai generale, ținând de o estetică antimimetică), distanțare de „gramatică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă în salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul ca un cerșetor, ca un rege”. Ceea ce contează este, iarăși și iarăși, tensiunea existențială, totala deschidere spre univers: „Nu mi-e străină nici o înfățișare-a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
șerpii Cheamă de la miază-noapte pădurile de viscol ș...ț Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele înțelesului Care e rostul tău în temnița infinitului cetitorule, ș...ț Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie încuiată în lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentând astfel în favoarea unei „figuri” de relativă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
, gazetă apărută la Chișinău, săptămânal, între 21 aprilie și 25 mai 1907, în versiuni paralele, cu caractere latine și chirilice, și cu diferențe de conținut. Director: Alexis Nour. În articolul-program, intitulat Din partea noastră către cetitori, se menționează că V.B. apare „cu scop de luminare a norodului [...], ca prin știință și credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile de cultură pe la sate
VIAŢA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
ei, revista a pus în circulație numele altora: Aureliu Cornea, Andrei Tudor, Mihai Moșandrei, Mircea Damian, Aurel Lambrino, Virgil Huzum, N. Crevedia ș.a. „Coloanele edificiului” sunt, pe rând, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și A. Bădăuță. În „Debutanți” și cetitori, scris la jubileul primului deceniu, Mircea Eliade opinează că unul din marile merite ale V.l. a fost încurajarea începătorilor: „Astăzi, după zece ani de apariție, «Viața literară» rămâne totuși cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și farmecul, și
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
dacă imaginea rămâne doar decorativă diminuează valoarea textului literar: Este desenul sau gravura din carte făcut pentru înțelegerea și completarea textului? Atunci declar insipid textul care poate fi explicat ca o scobitură de citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Benjamin Fundoianu consideră că prima ediție a unui text ar trebui să apară fără ilustrații, pentru a incita exclusiv lectura, în timp ce cartea ilustrată este dedicată unui cititor avizat care cunoaște deja textul: Cartea aceasta trebuie consacrată exclusiv textului pur și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
să apară fără ilustrații, pentru a incita exclusiv lectura, în timp ce cartea ilustrată este dedicată unui cititor avizat care cunoaște deja textul: Cartea aceasta trebuie consacrată exclusiv textului pur și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se poate amuza, o poate raporta la peisajul de unde a plecat și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cititor avizat care cunoaște deja textul: Cartea aceasta trebuie consacrată exclusiv textului pur și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se poate amuza, o poate raporta la peisajul de unde a plecat și poate intui locul unde se face sudura între arte, care e domeniul în care poate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o dată fals, dar mai cu seamă se face simțit un accentuat apetit pentru epicul senzațional. Poate că, în interpretarea dată de gazetar, acest gen de literatură - romanul popular - nici nu își propunea altceva decât o „conversare” pe teme morale cu „cetitorii” și „cetitoarele” care căutau o compensație în ficțiune. De o circulație incomparabil mai mare s-au bucurat piesele lui V., foarte multe la număr (între acestea și o traducere, Gramatica, după Eugène Labiche și François-Antoine Jolly), el fiind, după Alecsandri
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
cea științifică (în aprilie 1907 acesta, prezent de altfel mai mult nominal, se retrage, invocând disensiuni ideologice cu restul redacției, locul său fiind luat de Ion Cantacuzino, și el cu o contribuție redusă). Textul care deschide primul număr, intitulat Cătră cetitori și iscălit cu numele revistei, face cunoscut programul într-o manieră precaută, sacrificând într-o măsură claritatea și chiar logica, pentru a preveni pe cât posibil atacurile adversarilor. Astfel, se afirmă că V.r. „nu poate avea alt scop decât munca
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
a nu se interpreta psihanalitic), dacă nu cumva să zburăm pur și simplu, nu doar cu avionul, ci în felurite chipuri. Zborul cel mai deslușit și tainic-consistent pe care l-am întâlnit în literatura vieții mele a fost (poate că cetitorul se așteaptă deja la secvența cu pricina din parte-mi) acela al ravisantei Margarita Nikolaevna din romanul Maestrul și Margarita de Mihail Bulgakov. Vai de femeile îndrăgostite și nebune care devin vrăjitoare și care, cățărate pe o perie (și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
sexuală/orgolioasă între cei doi diariști. Partea diaristică este încadrată de o ramă teoretică/descriptivă ce amintește de celebra nuvelă a lui Cortázar în care personajul-cititor din fotoliu urmărește în carte scena care-l conține: „V-ați dat seama, iubiți cetitori, parantezele acestea nu au decât rolul de a ne face din când în când cu ochiul, într-o dulce familiaritate, prefăcându-ne concilianți și răbdători, așa cum ne stă mai bine, mai ales la începutul unei atât de dificile întreprinderi ș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
IV, 1, 1 februarie 1929), 17,5 x 13 cm (V, 1, 1934). Numărul de pagini variază, de asemenea: 24 de pagini (1924), 12 pagini (1929), 8 pagini (1934). Cel dintâi număr al acestei reviste se deschide cu editorialul Către cetitorii și sprijinitorii noștri, cuprinzând informații interesante privind mai ales apariția sa, programul și difuzarea. De aici aflăm că „revista [e] menită a face cunoscute talentele literare mai mult sau mai puțin dezvoltate ale elevilor, publicând micile lor opere originale, traduceri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Un oarecare N. Ținc scria, în 1875, că Eminescu și alții sunt autorii unor "versuri ciudate, în care regulile artei, ale limbei și prescrierile bunului gust sunt foarte călcate, ceea ce face ca poeziile sale să nu fie gustate și mulți cetitori să nu vază într-însele altă poezie decât pretenția de a le și numi așa." Am putea continua, citând opinii similare datorate altor condeieri ale căror nume astăzi nu ne mai spun nimic. Dar iată-l pe onorabilul Take Ionescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ce are fiecare soțietate, adică de religie, de politică și de buna-cuviință. Lucru mai nou totdeodată și mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați la o nație, care prin întîrzierea în cultura duhului putem să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
al meu! gătește-te a-ți vărsa toate simtimentele cele mulțămitoare înaintea preabunului nostru suveren și părinte FERDINAND I-lea. Oh dar, ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea ideilor la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]