389 matches
-
tu, nici nu e chiar atât de sensibilă și inteligentă. Schimbă, stimate cititor, cadrul de referință. Deplasează problema dintr-un loc întunecat, urât și deprimant într-unul mai senin și optimist. „Încadrarea” a fost invocată și ca strategie a liderului charismatic. Apare limpede cât de important este cadrul în care sunt prezentate o știre, un comunicat, un proiect de lege sau orice altă entitate comunicațională în sursele mediale, de la cadrul formal (sonor, decor, imagini etc.) până la cel ideatic (contextul de itemi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Paris, 1967) și Pierre Francastel (Art et technique aux XIXe et XXe, Minuit, Paris, 1956) asociază gândirea creației cu riscul (pozitiv) al unei dezordini care "sparge" ordinea socială, normele și constrângerile ei și, prin spontaneitate, transformă inventivitatea în act. "Harul" charismatic al creatorului se traduce prin gratuitatea gestului său și a operei pe care o realizează. Irupția creatorului înseamnă că progresul în artă este purtat de un spirit de avangardă, ca atonalismul în muzică din anii 1910 și 1920, cu Arnold
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contract prevede prezumția de cesiune a drepturilor". Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 254, 262, 267 și 273. Capitolul 8 Rutinizarea culturală În capitolul precedent, obiectivul era să arătăm că, printr-un fel de mișcare de sus în jos, legitimitatea charismatică bazată pe supunerea extraordinară față de valoarea exemplară a artistului creator se difuzează, prin capilaritate, în toate straturile profesiilor culturale. Prin comparație cu celelalte profesii și celelalte sfere sociale, această charismă le conferă specificitatea. Aici, inspirându-ne din sociologia religiilor a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este, la rândul ei, atinsă de "rutinizarea" celorlalte profesii culturale, din momentul în care se pune problema transmiterii sale, cât este vorba de instituționalizarea și permanența sa (Weber, 1992). Interpretată de Walter Benjamin (1991) ca o pierdere a "aurei", figura charismatică este afectată de "demistificarea" sa, de dispariția singularității și de depersonalizare. Aplicații ale conceptului de rutinizare Rutinizarea charismei religioase • Noțiunea de charismă Noțiunea de charismă provine din teologie. Ea semnifică posesia înnăscută a unei "grații", a unui "har", a unei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fixează prin propria-i autoritate, în virtutea a ceea ce crede el că este vocația sa; el își trage legitimitatea din propriul fond, independent de orice criteriu exterior [...]. Smulge oamenii din rutina și plictiseala vieții cotidiene exaltând aspectele iraționale ale vieții [...]. Noțiunea charismatică este, în fiecare clipă, propria-i "epifanie"". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, pp. 203-205. • Banalizarea charismei Sociologia religioasă a lui Weber descrie trecerea de la charisma magicienilor și profeților la funcțiile preoției. Această translație se desfășoară într-
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
asupra charismei. De unde întrebarea: ce căi urmează rutinizarea în domeniul profesiilor culturale specializate? Și în această privință trebuie să trimitem la Weber (1995, vol. I, pp. 332 și urm. și Weber, 1959, a doua conferință despre politică). În esență, dominația charismatică ajunge să-și schimbe caracterul. Fie se tradiționalizează, fie se raționalizează (sau se legalizează). Motivele acestei evoluții țin de interese identificate clar: interesul ideal sau material al direcției administrative de a continua relația pe un fundament durabil; interesul ideal sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
caracterul. Fie se tradiționalizează, fie se raționalizează (sau se legalizează). Motivele acestei evoluții țin de interese identificate clar: interesul ideal sau material al direcției administrative de a continua relația pe un fundament durabil; interesul ideal sau material al discipolilor personajului charismatic de a permanentiza comunitatea. Aceste interese devin presante atunci când dispariția purtătorului de charismă deschide problema succesiunii sale. De rezolvarea acesteia depinde natura relațiilor sociale viitoare. Diferite forme de rutinizare se prezintă atunci: introducerea unor norme de recrutare și educație, "norme
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1995). Încălcarea legilor de schimb, ignorarea conflictelor de interese și indiferența față de condițiile de existență a pieței structurează perfect reprezentarea pe care artistul și-o face despre sine și pe care și-o fac ceilalți despre el, după modelul conducătorului charismatic. Totuși, această figură nu scapă de imperiul calculului, nici de instituțiile însărcinate cu promovarea operei sale. • Carierele artistice Moulin și Menger au consacrat numeroase cercetări carierelor artiștilor, arătând că există avansări în carieră, reconversii materiale, interese economice. Potrivit lor, importul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dacă nu avantajoasă, măcar derogatorie, a statutului angajaților temporari instaurează un regim de șomaj pentru artiștii și tehnicienii din domeniul spectacolului. Ea este contestată de patroni și mai mult sau mai puțin apărată de oamenii politici, împărțiți între exigența legitimării charismatice (susținându-i pe artiști, se lustruiesc pe ei) și un lobbying presant al patronatului; introducerea unei asigurări sociale pentru artiști, din 1964; derogările fiscale multiple (pe taxele de ocupare a atelierelor, un TVA diminuat), care sunt semne incontestabile ale rutinizării
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
schimburi fraterne); regăsim aici ofranda, serviciul benevol și sacrificiul (Bourdieu, 1994). Religia este în același timp economică în scopuri și simbolică în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice și a raporturilor de dominare (legături afective, fraterne, charismatice), și asta prin jocul unui cuvânt care eufemizează sau maschează o realitate "obiectiv" fondată pe interes. El vorbește de o "alchimie simbolică". Adevărul acțiunii religioase este că are două adevăruri: adevărul economic și adevărul religios care îl neagă" (1994, capitolul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
centrele) de unde emană: exercitat de instituții cu caracter statal (tribunale, închisori, spitale psihiatrice etc.), de către diferite grupuri sociale (familie, școală, grup de vecinătate, asociații, organizații etc.) sau chiar de către anumiți indivizi învestiți cu diverse autorități (capul familiei, preotul, regele, liderul charismatic, șeful ierarhic, patronul ș.a.); b. după maniera (modalitatea) în care este exercitat: control social organizat sau formal (realizat de mecanisme sau instituții specializate) și control social spontan sau informal (realizat prin obiceiuri sau tradiții, prin interacțiunile reciproce între indivizi, prin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cum trebuie să fie o femeie implicată în politică, implicată în politica la vârf? a fost una dintre întrebări care a primit și răspunsuri surprinzătoare. Așadar: Să nu vă imaginați că primul criteriu a fost să fie inteligentă, să fie charismatică. Nu. Au spus că o femeie implicată în politică trebuie să fie foarte calmă, foarte elegantă. și a mai fost încă un lucru care iarăși m-a șocat: „să învețe” de la bărbați cum să se poarte în politică. Modelului masculin
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mult prea multe decenii de acum încolo. Subliniez: nu era președinte când am stat de vorbă, l-am filmat printr-o întâmplare căutând un ziarist român, Mihai Sultana Vicol expulzat mai apoi. Pentru noi ziariștii era un interlocutor plăcut și charismatic: Am ghi rom nou ade tele ma din afi Ro păr pas cit de pe ânism ! Față d ea să aibă eze totul Jonathan Sc atunci am gația UE - Jonathan chile lui m isseleff juc âniei la irect, la V ucurești
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ochelarilor mari care-i mascau defectul fizic. Și era obositor în expunere, cu logică avocățească. Cred că expresia "luminița de la capătul tunelului" la Moldosin sau IAMC a folosit-o prima dată. Știa că nu e prea simpatizat, că nu e charismatic, se credea deștept. Și era. Dar decât un car de minte mai degrabă un dram de noroc. Pe el norocul nu l-a servit. Visa Zona industrială Vaslui dezvoltată, cu export în Moldova și Rusia (vedeți ce mai este, nimic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
desigur contura variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate (2004, pp. 181-202) evidenția între ele: leadershipul previzional, cel strategic, cel dinamic, cel orientat spre obiective, cel acționând pe bază de excepții, cel promotor al inovării, cel bazat pe principii, cel charismatic, cel transformațional. Dar și ele sunt complementare, ca modalități concrete de rezolvare a diferitelor atribute ale conducerii reale și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și aplică prioritar normele acesteia, cu efecte nedorite. De aceea vom face apel și la cunoașterea altor tipuri de putere, la care profesorul o poate face apel și care decurg din sursele ei : puterea recompensei, puterea coercitivă, puterea expertă, puterea charismatică, puterea informațională (Antonesei, 2000). Procedurile specifice de influențare au fost tratate tradițional în pedagogie în cadrul educației morale, când se recurge firesc la: ► Sistemul metodelor de formare a conștiinței și conduitei morale: explicația, convorbirea, dialogul, dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, demonstrația
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relații funcționează în baza unor principii etice generale unanim acceptate și aplicate în cadrul comunității. În funcție de viziunea cu privire la importanța relației individuale/colective cu Dumnezeu, în comunitățile religioase există diferite roluri și statusuri adoptate de membri pe cale fie profesională, fie electivă, fie charismatică. Astfel, dintre liderii religioși, preoții sau pastorii sunt profesioniști, care pot accede la acest rol în urma finalizării studiilor. Fondatorii de noi religii, profeții, proorocii, magii, sfinții sunt lideri religioși care au charismă sau chemare, în timp ce diaconii, prezbiterii sau conducătorii de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
locație pentru competiții și strategii de a controla experiența religioasă a altora. Deoarece au potențialul unui instrument important de păstrare a iluziei omniprezenței și continuității, unele comunități virtuale religioase pot contribui la manipularea și controlul mediat al unor lideri religioși charismatici asupra celor neinițiați sau dispuși la a-și ceda responsabilitățile odată cu libertatea de gândire unor mentori necunoscuți și convingători. Libertatea de gândire și exprimare poate deveni o "marfă" oferită la schimb în locul confortului emoțional și spiritual. III.5. Cercetări cu privire la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
teologie pot juca un asemenea rol, fiind apreciați ca membri de valoare ai comunității, cu autoritate în discuțiile teologice și cu abilitatea de a oferi sfaturi de natură spirituală. Unele comunități virtuale religioase sunt construite în jurul unei astfel de persoane charismatice, cu autoritate religioasă. Arhitectura comunității virtuale este construită prin contribuția tuturor participanților, care pot propune, crea și dezvolta subiecte de discuție, elemente grafice (imagini, simboluri, emoticonuri), profiluri personale și ale diferitor grupuri din cadrul comunității, activități și proiecte comune. Modul în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
moldo-valah se centra pe Rusia ori pe Sublima Poartă, iar și mai înainte era legat de Polonia), au învățat și mai mult de la francezi, începând cu socialiștii utopici (Fourier), trecând prin catolicii mesianici de stânga (Chateaubriand, Lamennais) și ajungând la romanticii charismatici (Michelet). De aici și dificultățile lor de a înțelege revoluționarismul naționalist al ardelenilor: a se vedea întâlnirea ratată dintre Bălcescu și Avram Iancu. Aș adăuga la diagrama schițată mai sus polaritățile urban-rural, respectiv modern(ist)-tradițional(ist)/antimodern(ist). Iată
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
foarte interesante printre filozofii români interbelici: P.P. Negulescu, om extraordinar de serios, după mine mult mai serios și mai substanțial ca profesor decât Nae Ionescu, cât ar fi fost Nae Ionescu de animator și sunt convins că a fost... S. A.: ... charismatic etc. V. N.: Ai dreptate, dar mie P.P. Negulescu mi se pare mult mai solid, eu l-aș fi putut vedea într-o bună universitate europeană. Nu sunt sigur că pe Nae Ionescu l-aș imagina într-o bună universitate
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu atribuții de guvernare). 3) Forma de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu atribuții de guvernare). 3) Forma de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în evaluarea resurselor umane și, mai ales, în procedurile de selecție profesională. O direcție majoră în psihologia organizațională - stilul de conducere și competențele psihologice ale managerilor - și-a găsit expresia în mai multe lucrări prezentate în cadrul Conferinței. Conducerea transformațională sau charismatică se bucură de atenția cercetătorilor, evidențiindu-se factorii competenței profesionale a liderului militar care explică 76% din variația eficienței conducerii. Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor a fost analizată și s-a ajuns la concluzia că eficiența antrenării acestor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de bariere. Problematică leadership-ului și management-ului este și ea abordată. După o prealabilă delimitare conceptuală între leadership și management, lucrarea de față descrie forme de leadership, accentul fiind pus pe leadership-ul de tip A, J și Z, pe leadership-ul charismatic și transformațional. La fel, există o multitudine de forme de management, atenția fiind îndreptată, în mod special, asupra management-ului multiplicator și intuitiv. adeciziei. Capitolul debutează cu probleme general teoretice ale deciziei, autorul stăruind asupra complexității reale a fenomenului decizional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]