378 matches
-
numere, din Istoria naturală a lui Jules Renard, sunt prezenți cu transpuneri D. Caselli, Ștefan Demetrescu (din Maupassant), Elena Farago (din Verhaeren), Ion Ciorănescu (din Lamartine), C. Nedelescu-Zlotești (din Camões, Bernardin de Saint-Pierre), Ion N. Petrescu. Se traduce și din Chateaubriand, Hugo, Marcel Prévost, Alphonse Daudet, Pierre Loti, L.N. Tolstoi, H. Sienkiewicz. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
puse mai deoparte pentru sufletul parlagiilor din abator sau al măcelarilor mai avizați, bineînțeles, decât boierii ignoranți și mofturoși, amatori de mușchiuri fragede, dar fară gust, ser vite cu unt și pătrunjel, uneori cu un ou deasupra, În chip de „Chateaubriand“, după ce au putrezit o săptămână pe gheață, ca să se fezandeze. Printre aceste specialități, unele le găseai rar sau numai pe la anumite cârciumi mai de la margine, cum erau cele de la zahanaua din Colentina, abatorul primitiv unde se tăiau, cum vedeam În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trăit în zadar, lăsând în urmă, ca moștenire, câteva gânduri adunate în cuvinte, bucăți desprinse din sufletul meu, atât de mult legat de meleagurile natale. "Cea mai frumoasă cunună pentru un bătrân este părul alb și amintirea unei vieți cinstite" (Chateaubriand). Costișa se mândrește cu ei... Costișa, de-a lungul vremii, a dat o pleiada de oameni de seamă: Iojn Filipciuc (scriitor), Petru Paul Leșanu (inginer agronom), Laura Lavric (interpret de muzică pupulară), Vespazian Lungu (pictor), Ana Maria Pascari Lavric (jurnalist
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de aproape-l simt pe Frederic al II-lea de Hohenstaufen, în schimb călugării cistercieni trapiști (de care am auzit întâia oară dintr-un reportaj dedicat lor de revista L’Illustration) îmi stârnesc mereu invidia: La Vie de Rancé de Chateaubriand, citită abia spre bătrânețe, o trec printre marile mele trăiri literare. Ortodoxia nu mi-a spus niciodată nimic important (Filocalia am citit-o în limpede franceză), deși am putut face lectura lui Serghei Bulgakov și a lui Berdiaev curând, înainte de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
planul Parisului, albumul și am găsit primele case din Avenue de l’Opéra. E departe de Café de la Paix? Mai jos, în rue des Petits Champs, e restaurantul La Pomme de Pin al lui M-me Titine, unde mâncai „mazer böb“, Chateaubriand și Ananas aux Kirsch. Pe Bd. Hausmann, colț cu rue Helder, hotelul la care am tras, înainte de a găsi apartamentul din rue Pasquier. Locuești într’o pensiune? într’o familie? De la tenue, avant toute chose și fără prea mult zgomot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de reflecții ale altora, mereu deschis generalizărilor, decupează cu grijă, din cărți, producții de acest gen; carnetele sale din 1945 cumulează sute de sentenții și adagii: din Horațiu și Quintilian,din Montesquieu (L'Esprit des lois), din Voltaire și Rivarol, Chateaubriand, Hugo și Balzac, precum și din Thiers, din Renan și Joseph de Maistre,din istoricul Guizot, din Taine (din care, în 1910, tradusese două studii despre Artă), din Casanova, din contemporanul Bertrand Russel dar și din Biblie. Se adaugă acestora în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la care, rațiunea lui încetând să-l mai călăuzească, sau poate chiar încetând să i se mai pară necesară, s-a abandonat fără nici o reținere exagerărilor care au dezorganizat întreaga Franță și au sfârșit prin a-l duce la pierzanie. CHATEAUBRIAND 1768-1848 TALLEYRAND S-a pretins că politica lui a fost superioară celei a lui Napoleon. Trebuie să înțelegem bine din capul locului că, atunci când ții în mână dosarul unui cuceritor care, în fiecare dimineață, depune acolo buletinul unei victorii și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe el însuși. Totuși i se întâmpla să invite lume la cină; însă tuna și ful gera împotriva cafelei care, după părerea ei, nu-i plăcea nimănui și de care nu se foloseau decât pentru a prelungi mesele. Doamna de Chateaubriand a făcut o călătorie la Vichy împreună cu Doamna de Coislin și marchizul de Nesle; marchizul o lua mereu înainte și avea grijă să se pregătească cine excelente. Doamna de Coislin sosea mai târziu și nu cerea decât o jumătate de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Suard l-a trimis înapoi pe mesager cu următorul bilet: „Doamnă, am onoarea de a vă răspunde că n-o să pun să-i taie gâtul cocoșului meu.“ Aceasta a fost toată corespondența. Doamna de Coislin i-a spus Doamnei de Chateaubriand: „Vai, scumpa mea, în ce vremuri trăim! Este vorba totuși de fata lui Panckouke și este soția unui membru al Academiei, știai?“ Domnul Hennin, vechi funcționar la Ministerul de Externe și plicticos ca un formular, mâzgălea la niște romane nesfârșite
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nici o melodie.“ Doamna Victorine de Chastenay pretindea că avea aerul unui suflet care întâlnise din întâmplare un corp și care făcea și el ce putea: definiție fermecătoare și adevărată. Aș vrea de asemenea să vă spun câteva cuvinte despre sărmanul Chateaubriand. Este sigur că a încălcat în scrierea lui niște conveniențe importante, și că pe deasupra puțin îi pasă, crezând că, fără aceste constrângeri, talentul lui se manifestă mai deplin. Este sigur că preferă erorile adevărurilor de care cartea sa abundă, pentru că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dar nu și limba, la îndemâna celei mai frumoase cauze din lume. În sfârșit, chiar în efuziunile și aban donul unei companii intime, el nu-și contrazice prietenii decât cu o repulsie în care se simte rezistența unei deprinderi. Acesta este Chateaubriand în societate. Adăugați la acestea câteva manii de mare senior, atracția pentru ceea ce este scump, disprețul pentru economie, neatenția la cheltuieli, indiferența la suferința pe care ar putea-o aduce astfel, și chiar la cei pe care îi nefericește; incapacitatea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
i s-a devotat din prima zi, fără să-i spună vreodată. Încă un alt capitol ar pune în lumină relațiile ei mai puțin simple, mai puțin ușoare la început, dar până la urmă atât de bine statornicite cu Domnul de Chateaubriand. Doamna Récamier l-a văzut pentru prima oară la Doam na de Staël, în 1801; l-a revăzut în 1816 sau 1817, în apropierea morții Doamnei de Staël, și tot la ea. Dar acestea n-au fost decât niște simple
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în 1816 sau 1817, în apropierea morții Doamnei de Staël, și tot la ea. Dar acestea n-au fost decât niște simple întâlniri, iar ade vărata legătură nu s-a înfiripat decât târziu, la Abbaye-aux-Bois, în vremea când Domnul de Chateaubriand ieșise din guvern. Ar mai fi de scris un capitol despre legătura strânsă cu Benjamin Constant, care datează abia din 1814-1815. Scrisorile acestuia, adresate Doamnei Récamier, ar fi de mare ajutor; numai că ele ar fi destul de insuficiente, din punctul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
al Doamnei Récamier de a fi în același timp universală și extrem de particulară, de a nu exclude nimic, dar ce spun?, de a atrage totul și de a ști totuși să aleagă. Alegerea putea să pară chiar unică. Domnul de Chateaubriand a fost timp de douăzeci de ani, ultimii, centrul absolut al lumii ei, marele ei interes în viață, cel căruia n-aș zice că îi sacrifica pe toți ceilalți ăea nu se sacrifica niciodată decât pe sine), ci căruia îi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
douăzeci de ani, ultimii, centrul absolut al lumii ei, marele ei interes în viață, cel căruia n-aș zice că îi sacrifica pe toți ceilalți ăea nu se sacrifica niciodată decât pe sine), ci căruia îi subordona tot. Domnul de Chateaubriand avea antipatiile, aversiunile și chiar amărăciunile sale, pe care Memoriile de dincolo de mormânt le manifestă acum îndeajuns. Ea tempera și corecta toate acestea. Cum se pricepea să-l facă să vorbească atunci când tăcea, să-i atribuie vorbe binevoitoare față de alții
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
René o adusese din pântecele mamei sale și care, cu anii, sporea! Niciodată Doamna de Maintenon nu s-a străduit atât să-l scoată din plictis pe Ludovic al XIV-lea cât a făcut-o Doamna Récamier pentru Domnul de Chateaubriand. „Am remarcat întotdeauna - spunea Boileau întorcându-se de la Versailles - că, atunci când conversația nu se desfășura spre a-i aduce lui laude, regele se plictisea la început și era gata ori să caște, ori să plece.“ Orice mare poet pe cale să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe scurt, singurul lucru de care se temea era singurătatea, și pacostea vieții sale a fost plictisul. E uimitor cum geniile cele mai puternice pot cădea pradă urâtului și în ce măsură acesta le domină. Doamna de Staël, lordul Byron, Domnul de Chateaubriand sunt exem ple izbitoare, și mai ales pentru a scăpa de plictiseală și-au stricat viața și au vrut să răscolească lumea. DOAMNA DE CHEVREUSE Împăratul nu admitea nici o notabilitate care să nu emane de la el și, deși ducele de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
povestitor și poet. După absolvirea liceului „Ludovic cel Mare“, tatăl său, mare admirator al lui J.-J. Rousseau, îl obligă să facă ucenicie la un tipograf. Este închis împreună cu acest iacobin de poliția Restaurației și sunt eliberați la intervenția lui Chateaubriand. Urmează șapte ani de exil în Anglia. Revenit în Franța, publică versuri și proză, iar în 1828 împarte cu Saint Marc Girardin premiul Academiei pentru Tablou al progresului limbii și literaturii franceze de la începutul secolului al XVI-lea până la 1610
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Este nepotul contelui Adam Philippe de Custine, general în armata republicană, mort pe ghilotină în 1793, și fiul lui Armand de Custine, executat în 1794. Este crescut în exil de mama sa, Delphine de Sabran, legată pentru o vreme de Chateaubriand, care i-a dedicat un elogiu funebru în Memorii de dincolo de mormânt. Își petrece adolescența călătorind cu mama sa prin Europa, destinul tuturor familiilor certate cu Imperiul; în 1821 se căsătorește cu Léontine de Saint-Simon de Courtoiner, care moare în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sens al votului asupra Consulatului pe viață, diatribă antibonapartistă; deputat în 1816, la începutul Restaurației. A lăsat și un volum de Discursuri ă1818). -, -JOUBERT, JOSEPH ăMontignac, 1754-Villeneuve surYonne, 1824). Moralist și epistolograf. Consilier al Universității din Paris; prieten al lui Chateaubriand; este cunoscut mai ales pentru Cugetări, eseuri, maxime, publicate postum, în 1842. S-a păs trat de la el și un volum de corespondență, interesant ca mărturie de epocă. KRÜDENER, BARBARA JULIANE VON VIETINGHOFF, baroană de ăRiga, 1764-Karasubazar, Crimeea, 1824). Mistică
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pasională cu unul dintre secretarii de legație, Aleksandr Stakiov, care, părăsit de baroană, se sinucide; de aici înainte locuiește, cu intermitențe, la Paris, unde frecventează societatea înaltă și are relații de prietenie cu Doamna de Staël, cu Doamna Récamier, cu Chateaubriand. În 1803 îi apare romanul de confesiuni Valérie. Îi vizi tează în exil pe Doamna de Staël și pe Benjamin Constant; în timpul misiunii diplomatice a soțului său la Berlin se împrietenește cu regina Prusiei, Ludovica. Către 50 de ani încep
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din rue de Sèvres ăîn clădirea mânăstirii L’Abbaye-aux-Bois), elita intelectuală și socială a timpului. În 1848 se face acolo, în fața unui auditoriu format din prieteni și critici, printre care Sainte-Beuve, citirea unor fragmente din Memorii de dincolo de mormânt de Chateaubriand. În 1802, François Gérard îi face un portret, devenit celebru; în 1815 Benjamin Constant, care are pentru ea o mare pasiune, îi redactează Memoriile. Este prietenă apropiată a Doamnei de Staël și a lui Chateaubriand, de care va fi foarte
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Memorii de dincolo de mormânt de Chateaubriand. În 1802, François Gérard îi face un portret, devenit celebru; în 1815 Benjamin Constant, care are pentru ea o mare pasiune, îi redactează Memoriile. Este prietenă apropiată a Doamnei de Staël și a lui Chateaubriand, de care va fi foarte atașată în ultimii douăzeci de ani ai vieții. În 1864 Louise Colet începe să publice Scrisorile lui Benjamin Constant către Doamna Récamier, o enormă corespondență a cărei tipărire avea să se încheie abia în 1967
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1796 și publicat într-o revistă condusă de Schiller. Este acuzată de complot și exilată în octombrie 1795, când se reîntoarce la Coppet, care devine un loc de întâlnire a spiritelor liberale ale epocii: Benjamin Constant, Doamna de Krüdener, Barante, Chateaubriand etc. Publică la Lausanne Despre influența pasiunilor asupra fericirii indivizilor și a națiunilor ă1796). În 1797 revine la Paris; în aprilie 1800 apare Despre literatură considerată în relațiile ei cu instituțiile sociale, operă critică nova toare cu tendințe romantice și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și se fac reflecții sensibile, aplicate asupra simbolului poetic. Mai interesante par a fi manuscrisele sale în limba franceză. Voyage à Rome, datând tot din 1864, cuprinde descrieri, impresii și divagații erudite. Ș. a publicat câteva traduceri din romanticii francezi (Chateaubriand). SCRIERI: Moartea lui Radu VII de la Afumați, București, 1854; Constantin Basarab Brâncoveanul, București, 1877; Diurpaneu, ultimul decebal al Daciei, București, 1879; Daciada, București, 1885; Domnul B. P. Hăsdeu și Radu-Negru, fondatorul Țării Românești, București, 1886. Traduceri: A. Cuvelier și Leopold
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]