173 matches
-
enumerate la 3.2.5.1 0,05 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.2.5.1. Mușchi de pește* din următoarele specii: pălămidă (Sarda sarda), doradă comună (Diplodus vulgaris), anghilă (Anguilla anguilla), hamsie comună (Engraulis encrasicholus), chefal (Mugil labrosus labrosus), luvar (Luvarus imperialis), stavrid (Trachurus trachurus), sardină (Sardina pilchardus), specii de Sardinops, ton (Thunnus și Euthynnys species), soleide (Dicologoglossa cuneata) 0,1 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.2.6. Crustacee, cu excepția cărnii maronii
jrc5691as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90861_a_91648]
-
cu cap auriu SBG Sparus auratus Gilthead seabream Dorade n.a.p. SBP Sparus (=Pagrus) spp. Pârgo breams, n.e.i. Gupa, Hupă BOG Boops boops Bogue Dorade SBX Sparidae Porgies, seabreams, n.e.i. Smarid PIC Spicara spp. Picarels Barbun, Chefal de stâncă MUX Mullus spp. Surmullts (=Red mullets) Barbun de Atlantic GOA Pseudopeneus prayensis West African goatfish Fam. Mulide MUM Mullidae Goatfhishes, red mullets n.e.i. Drepana africană SIC Drepane africană African sicklefish Fam. Efipide SPA Ephippidae Spadefishes Subord
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
breams, n.e.i. Gupa, Hupă BOG Boops boops Bogue SSB Lithognithus mormyrus Sand steenbras SLM Sarpa salpa Salema (= Strepie) Fam. Sparide SBX Sparidae Porgies, seabreams, n.e.i. Smarid BPI Spicara maena Blotched picarel Smarid PIC Spicara spp. Picarels Chefal de stâncă, barbun MUR Mullus surmuletus Red mullet Barbun MUT Mullus bărbătuș Striped mullet Sp. de Barbun MUX Mullus spp. Surmullts (=Red mullets) Drac de mare, dragon WEG Trachinus draco Greater weever Subord. Percoidei PRC Percoidei Percoids n.e.i
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
Calmar Loligo vulgaris 1.3, 2.2, 3.1 Putasu Micromesistius potassou 1.1, 3.1 Doradă regală Sparus aurata 1.2, 3.1 Limbă de mare Solea solea 1.2, 2.1, 3.1 Lavrac Dicentrarchus labrax 1, 2 Chefali Mugilidae 1.3, 2, 3.1 Picarel Spicara spp. 1.3, 2.2, 3.1 Diplodus Diplodus spp. 1.3, 2.2, 3.1 Creveți Penaeus kerathurus 1.3, 2, 3.1 Rândunele de mare Trigla spp.) 1.3, 2
jrc4736as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89902_a_90689]
-
enumerate la pct. 3.1.4.1. 0,2 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.4.1. Mușchi file de limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneata), țipar de mare (Anguilla anguilla), biban cu picățele (Dicentrarchus punctatus), macrou (Trachurus trachurus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), plătică de mare comună dungată (Diplodus vulgaris), grunt (Pomadasys benneti), sardină (Sardina pilchardus) 0,4 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.5. Crustacee, cu excepția cărnii brune de crab 0,5 Directiva 2001
jrc5213as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90381_a_91168]
-
pct. 3.2.5.1. 0,05 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.2.5.1. Mușchi file de limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneata), țipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), luvar (Luvarus imperialis), macrou (Trachurus trachurus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), plătică de mare comună dungată (Diplodus vulgaris), sardină (Sardina pilchardus) 0,1 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.2.6. Crustacee cu excepția cărnii brune de crab 0,5 Directiva 2001/22/CE Directiva
jrc5213as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90381_a_91168]
-
VI UNELTE FIXE: Regiunile 1 și 2 Specii Dimensiunea ochiurilor plasei 10-30 mm 50-70 mm 90-99 mm 100-119mm 120-219 mm ≥220 mm Sardină (Sardina pilchardus) * * * * * * Anghila (Anguilla anguilla) * * * * * * Șprot (Sprattus sprattus) * * * * * * Stavrid (Trachurus spp.) * * * * * Hering (Clupea harengus) * * * * * Macrou (Scomber spp.) * * * * * Chefal (Mullidae) * * * * * Zărgan (Belone spp.) * * * * * Biban comun (Dicentrarchus labrax) * * * * Barbun (Mugilidae) * * * * Rechin mic cu spini (Scyliorhinus canicula) * * * * Limandă (Limanda limanda) *1 * * * Egrefin (Melanogrammus aeglefinus) * * * Merlan (Merlangius merlangus)2 *1 * * * Cambulă (Playtichthys flesus) *1 * * * Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris) *1 * * * Cambulă de Baltica
jrc5245as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90413_a_91200]
-
anterior, pescuitul s-a prăbușit, apa s-a împuțit iar irigația nu a fost posibilă deoarece lacul a rămas sărat ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Apele s-au eutrofizat, iar digul împiedică peștii marini precum chefalul "Mugil cephalus" sau scrumbia de mare "Alosa maeotica" să se mai reproducă aici, ca înainte de 1978. Având în vedere acest context, au fost propuse mai multe proiecte de readucere a limanului Sasîk la starea naturală inițială (proces de „reconstruire ecologică
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
merluciu Merluccius merluccius, - cardină (Lepidorhombus spp.), - brema (Brama spp.), - pește undițar (Lophius spp.), - limandă (Limanda limanda), - limanda mică (Microstomus kitt), - Trisopterus luscus și cod mediteraneean (Trisopterus minutus), - gupă (Boops boops), - Maena smaris, - țipar de mare (Conger conger), - rândunică-de-mare (spp. Trigla), - chefal (Mugil spp.), - vatos (vulpe-de-mare) (Raja spp.), - cambulă (Platichthys flesus), - limbă de mare comună (Solea spp.), - pește-teacă (Lepidopus Caudatus și Aphanopus carbo); (b) crustacee încadrate la CN cod 0306, fie că sunt vii, proaspete sau refrigerate ori chiar fierte în aburi
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
produse sau grupe de produse, în funcție de criteriile de evaluare specifice fiecăruia dintre ele. A. Pește alb Eglefin, cod, cod negru, polac, sebastă, batog, mihalț de mare, merlan, brema, pește undițar, tacaud și cod mediteraneean, gupă, picarel, țipar de mare, rândunică-de-mare, chefal, cambulă din speciile Platichthys flesus și Pleuronectes flesus, cardină, limbă de mare comună, limandă, limanda mică, pește-teacă (Lepidopus caudatus și Aphanopus carbo) B. Pește albastru Germon, ton obez, ton roșu, putasu, moruă, hering, sardină, scrumbie, stavrid, hamsie. C. Selachiforme Rechin
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
1 2 3 4 5 0,6 și peste 0,4 - 0,6 0,2 - 0,4 0,08 - 0,2 0,02 - 0,08 - 1 2 3 5 Mediteraneeană 15 cm 15 cm 15 cm 15 cm 12 cm Chefal (Mugil spp.) 1 2 3 4 1 și peste 0,5 - 1 0,2 - 0,5 0,01 - 0,2 - 1 2 3 (a) (b) Mediteraneeană - 20 cm - 20 cm 16 cm Vatos (Raja spp.) 1 2 3 4 5
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
Polac (Pollachius pollachius) Limandă (Limanda limanda) Sepie (Sepia officinalis) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Cambulă (Platichthys flesus) Limandă limbă de mare (Microstomus kitt) Rechin cu spini (Scyliorhinidae) Cambulă cenușie (Glyptocephalus cynoglossus) Zeus (Zeus faber) Moluscă (Chlamys opercularis) Scoică multicoloră (Chlamys varia) Chefal de stâncă (Mullidae) Barbun cenușiu (Mugilidae) Grenadier (Nezumia spp., Trachyrhynchus spp., Malacocephalus spp.) Trichiuridae Pește undițar (Lophiidae) Vulpi de mare și cocoși de mare (Rajidae) Sparide (Sparidae) Calcan comun(Psetta maxima) Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
x x x x x x x x x x x x x x x x Sepie (Sepia officinalis) Grenadier (Malacocephalus spp., Nezumia spp., Trachyrhynchus spp.) Rechin cu spini (Scyliorhinidae) Moră comună (Mora moro) Homar plaț(Galatheidae) Zeus (Zeus faber) Chefal de stâncă (Mullidae) x x x x x x x x x x x x x x Toate celelalte organisme marine x ANEXA III UNELTE REMORCATE: Sectorul CIEM IXa la est de 7°23'48'' longitudine V Game de dimensiuni
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
obligatorii de capturi valabile în cazul utilizării unei singure game de dimensiuni ale ochiurilor de năvod Specii-țintă Gama de dimensiuni ale ochiurilor de năvod (mm) 40 - 54 ≥55 Procentul minim de specii-țintă 60% (1) Nu Barbun cenușiu (Mugilidae) Sparide (Sparidae) Chefal de stâncă (Mullidae) Rândunică de mare(Triglidae) Drac de mare (Trachinidae) Pește buzat (Labridae) Phycis blennoides (Phycis spp.) Limbă de mare triunghiulară (Dicologoglossa cuneata) Cambulă pătată (Citharus linguatula) Murenă (Conger conger) Crevete mantis (Squilla mantis) Crevete (Parapenaeus longirostris, Pandalus spp
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
2 Ochi de năvod Specii 10 - 30 mm 50 - 70 mm 90 - 99 mm 100 - 119 mm 120 - 219 mm ≥ 220 mm Sardină (Sardina pilchardus) Anghilă (Anguilla anguilla) Șprot (Sprattus sprattus) Stavrid (Trachurus spp.) Hering (Clupea harengus) Macrou (Scomber spp.) Chefal de stâncă (Mullidae) Zărgan (Belone belone) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Barbun cenușiu (Mugilidae) Limandă (Limanda limanda) Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) Merlan (Merlangius merlangus) (2) Cambulă (Platichthys flesus) Limbă de mare comună (Solea vulgaris) Cambulă (Pleuronectes platessa) Sepie (Sepia officinalis) Cod (Gadus
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
spp.) Pește buzat curcubeu (Coris julis) Bops (Boops boops) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Crevete (Penaeus spp.) Crevete mantis (Squilla mantis) Chefal de stâncă (Mullidae) Limbă de mare triunghiulară (Dicologoglossa cuneata) Pește buzat (Labridae) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Stavrid (Trachurus spp
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
spini Squalus acanthias spp. Sardină Sardina pilchardus Cambulă Pleuronectes platessa Polac Pollachius pollachius Cod sărac Trisopterus minutus Capelin Trisopterus luscus Crevetă Palaemon spp. Moluscă Chlamys opercularis Pește buzat curcubeu Coris julis Scoică-brici Ensis spp., Pharus legumen Specii de sebasta Cepolidae Chefal de stâncă Mullidae Specii de pești de stâncă Scorpaenidae Cod negru Pollachius virens Somon Salmo salar Salmonide Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți), devenind improprie vieții peștilor precum chefalul ("Mugil cephalus") sau scrumbia de mare ("Alosa maeotica"), care, anterior, se reproduceau în acest liman, iar apa a rămas prea sărată pentru irigație, ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Având în vedere acest context, și în legătură cu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Național de Știință și Tehnologie, apoi în 1980, a Ministerului Educației, iar în 1982 a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, mai anume a Biroului Central pentru Pescuit și Prelucrarea Peștelui, care îi puse la dispoziție câteva șalupe mici și traulerul "Chefalul". În cadrul acestui Institut funționează din 1972 „Laboratorul de tehnologie marină” consacrat programelor de cercetare legate de valorificarea resurselor petroliere ale platformei continentale din Marea Neagră. În 1972 are loc vizita oceanografului francez Jacques-Yves Cousteau la IRCM cu prilejul expediției navei Calypso
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu, ele sunt repartizate „Comandamentului
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
de Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
mari și cei mai rapizi pești teleosteeni ai oceanelor și efectuează migrații considerabile, uneori transoceanice. Peștele călător ("Istiophorus platypterus") atinge pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Sunt răpitori redutabili și se hrănesc cu sardine, macrou, chefal, pălămidă, etc., pe care le urmăresc până în zonele temperate în timpul sezonului cald. Toate istioforidele au o valoare comercială mare în toată lumea (mai ales pe piață japoneză) și au o carne foarte apreciată, consumată de obicei în stare proaspătă în regiunea
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
plecare, unde se și reproduce. Depune icre pelagice. În Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră depunerea icrelor are loc în mai-iulie. Este un răpitor lacom și nesățios și se hrănește în principal cu pești (sardeluțe, hamsii, scrumbii, șprot, stavrizi, puiet de chefal și puietul propriu), mai rar cu crevete și calmari. Are valoare economică mare și se pescuiește comercial și sportiv. Carnea este destul de bună și uneori (toamna, mai ales) destul de grasă. Se pretează la conservat atât afumat, cât și în ulei
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]