260 matches
-
sticla geamului. De aici, lucrurile o luară pe o pantă tragică. Relația de prietenie dintre Elena și Ioana suferi o puternică lovitură. Mai mult decât atât, părinții Ioanei le acuzară pe cele două că sunt niște perverse și că au chefuit cu obsedați sexuali. Nu fură crezute când se jurară cu lacrimi că nu știu ce s-a întâmplat și că ele n-au făcut decât să bea singure puțină șampanie, după care s-au culcat. Însă când urletele unui copil nevinovat sfâșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și actorașul ratat - trebuie să recunoști că s-a descurcat bine - și o puneți de un chef monstru până dimineață. Doar îți plac chefurile, nu? Îi plăceau. Nu putea să nege. Orice, dar asta nu... În ultimii ani băuse mult, chefuise ca și cum ar fi fost de fiecare dată ultima zi înainte de îngropăciune, nu ținuse niciodată numărul sticlelor și al dozelor, însă ajunsese de un timp la concluzia că nu mai putea trăi fără ele. Și, în loc să ia o decizie - cea mai
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
bujor după ce face dragoste cu bărbatul ei. Dimpotrivă, pe zi ce trecea se ofilea, se închidea în ea. Nunta avu loc în primăvară și fără fast. După cununia religioasă au pornit cu toții spre căminul cultural unde s-a pus masa. Chefuiră până dimineață. Petre se cam amețise, abia se mai ținea pe picioare, când se întoarseră spre casă. Avea chef să cânte pe drum. Frusinei nu-i plăcu lucrul acesta, îi venea să plângă de ciudă și de rușine; se abținu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
cel mai bun român din toată istoria noastră și unicul formator de caractere eroice) ar fi murit, nu pe câmpul de luptă, la Majadahonda, pentru apărarea Madridului de invazia hoardei bolșevice a lui Antihrist, ci Într-o cârciumă madrileană, În timp ce chefuiau?!?! Se știe prea bine că Madridul era, În ianuarie 1937, bombardat Încontinuu de aviația și de artileria comuniștilor, ceea ce Înseamnă că niciun patron de cârciumă n-ar fi avut curajul să-și deschidă localul. Implicit niciun chefliu nu putea intra
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că se și Înserase. La câteva sute de metri depărtare de casă, Dan mai rosti: momentul cel mai potrivit e, peste câteva zile, cu prilejul sărbătoririi majoratului meu. Da. Chiar În seara aia! Cât eu voi fi cu gașca, la chefuit, prin oraș, tu, din urmă, acasă, operezi, și, mai pe la miezul nopții, după ce mă Întorc, dăm peste cap câte un șpriț, În cinstea, și a evenimentului, și a operei. Care eveniment și care operă, se pomeni, Întrebând, oarecum buimac, Olovinaru
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
adus de întreaga lui familie, nu fără râsete, până în poarta casei. (Sohațchi privi chiar în casă, pe fereastră.) Titi, puțin amețit, spuse că a petrecut cu niște prieteni, și dormi tun prima lui noapte de soț. Nevasta și restul nuntașilor chefuiră fără mire și făcură glume pe care Titi nu le află niciodată. Socoteala adevărată a acestei farse nu putu fi lămurită bine. E posibil ca Ana să fi făcut înainte o imprudență și să fi voit a o absolvi de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și-l botezase. Dar cum să botezi un spirit, aici, în buricul Bucureștilor, unde toată lumea batjocoritoare, după ce-ți spinteca gâtul, te mai lua și balon, altfel decât Spiridon. Un spirit numit Spiridon. Îi plăcuse. Avea mână bună de naș. Chefuiseră ce chelfuiseră, într-o mansardă a Palatului Primăverii, îngăduindu-le musafirilor, cum erau ei atât de pătimași, pe aici, în Balcani, să-i sărute piciorul ori să-l pupe în fund, până când, e drept, se cam întinseseră. Dar și alălalt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
băut și maică-sa, a gustat și ea în cele din urmă. Până seara, au mai pus tara la cale. Cocoșată a povățuit-o ce să facă după cele ce se întîmplaseră, lucruri de-ale lor, femeiești. Stere tot mai chefuia cu Grigore și gunoierii/ Goliseră damigeana și începuseră să vorbească mai tare. Au pus de mâncare. Odăile se luminaseră. Au dat să-l cheme pe cârciumar, dar a gunoierului le-a spus: - Pe bărbat să-l lași în banii lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trăia din ce-i trimitea fii-sa de la București. Didina încărcase casa cu lucruri furate și încingea niște focuri mari, boierești, să nu simtă frigul Stăpânul. Dormea Bozoncea, o mai iubea, chema lăutarii, întindea câte o masă și petrecea. Duminicile chefuiau prin comunele apropiate, la nunți. 152 Pe când ei ce să facă? S-au strâns în Cațavei, la sfat. Nu lipsea nici Titi Aripă, vărul Didinei, care trebuia să rămână să păzească ogeacul. Au vorbit ce-au vorbit, până să plece
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ucenicule, altminteri, cum îl știi și tu, băiat bun, chit că bea apă dimineața! Stăpânul, de bucurie, i-a luat după el pe Grivita, la o cârciumă de-o știa. " La Bortoasa" era o veche grădină, spre șina Constantei, unde chefuiau șutii din Grant, feriți de ochii politiei. I se dusese vestea pentru vinurile ei și pentru grătarul pe care-l avea. Aici venea și lume mai scuturată, negustori și mahalagii din cartierele învecinate. Erau șifanteze, de cântau dezbrăcate pe o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
țâțe. Starostele s-a urcat deasupra butoiului, din care țâșnea un vin negru, spumos. Hoții chiuiau în gura mare și lumea ieșise pe la porți. În zăpadă rămânea o dâră neagră și roatele droaștei scârțâiau. - Cântă, Neacșule! Să audă toți cum chefuiesc eu! urla de sus Bozoncea. Mitică Ciolan abia se ținea într-o margine. Pe crucea căruții, Dumitru bătea țambalul cu greutate, sprijinindu-se de șleauri cu picioarele înghețate. La gară, au simțit hamalii că e rost de petrecere. Alergau cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
felurilor de bucate și ce vinuri s-au ales pentru fiecare fel") din care nu lipsește nimic, nici preocupările mundane, nici opiniile filozofice ori meditațiile. "Pantagruelismul este arta de a fi vesel, înțelept și bun. De aceea arta de a chefui vesel și înțelept ține de însăși esența pantagruelismului"248, avea să amintească Bahtin. La câteva luni după reeditarea cărții populare, apare și continuarea lui Rabelais, tot la Lyon, la editura lui Claude Nourry, sub titlul Groaznicele și înspăimântătoarele Fapte și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
DEJA O COROANĂ MÂNJITĂ CU RAHAT PE CARE DOREAM S-O DAU FAM. BĂSESCU ! POATE OR ȘTI BĂIEȚII CEVA? MĂI SĂ FIE? SĂ ASISTĂM ÎN CURÂND LA UN ASASINAT? NU AR FI DELOC PĂCAT! CRED CĂ 99% DINTRE ROMÂNI AR CHEFUI O LUNĂ DE ZILE." Iar unul îi urează răstălmăcindu-i sloganul din campania electorală: „Băsescu - javră ordinară: ce frumos era să fie adevărat dar maimuțoiu' nu a murit încă, sper să moară rău după ce a trăit bine... Să muriți bine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatorii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Menoiceus. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
zeul roman Saturn, de la solstițiul de iarnă 354, este răscumpărată de Sfântul Vasile care deschide generația sfinților tineri (Dragobete, Sântoader, Sângiorz) și care este considerat "un fecior holtei, împărat al iubirilor, care joacă și cântă, stă călare pe poloboc și chefuiește".355 În seara Sfântului Vasile, de An Nou, când se deschid cerurile, în Bucovina, pentru aflarea norocului, se pune un pahar plin cu apă pe o fereastră, se bat douăsprezece mătănii dinaintea paharului și se merge la culcare. A doua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de valoarea sa și, observînd că are un nivel de trai superior mie, mă invita să comand ce doresc, fără să-mi număr banii el plătea. Cînd rămîneam în pană, fugea pînă la atelier și vindea o pînză. Revenea și chefuiam discret, cu batog de morun și whisky rar, pînă seara, tîrziu. Era mereu sobru. Nu l-am văzut rîzînd. Dar povestea lucruri tare interesante, cu șarm! Uneori îl suspectam că fabulează, dar ce importanță mai avea?! Din păcate, directorul a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și liberal-schimbism: „Zoe: Cu o condiție; după alegere, o să fie manifestație publică... d-ta ai s-o conduci. Cațavencu (repede și supus): O conduc... Zoe: D-ta ai să prezidezi banchetul popular din grădina Primăriei. Cațavencu (asemenea): Prezidez... Zoe: O să chefuiești cu poporu... Cațavencu (același joc): Chefuiesc...“ (Actul IV, Scena IX) Viteza schimbării nu provoacă nici un fel de surpriză pentru guvernamentali. Trahanache o acceptă cu satisfacție: Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! mă bucur. Se dezvoltă, de-a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
după alegere, o să fie manifestație publică... d-ta ai s-o conduci. Cațavencu (repede și supus): O conduc... Zoe: D-ta ai să prezidezi banchetul popular din grădina Primăriei. Cațavencu (asemenea): Prezidez... Zoe: O să chefuiești cu poporu... Cațavencu (același joc): Chefuiesc...“ (Actul IV, Scena IX) Viteza schimbării nu provoacă nici un fel de surpriză pentru guvernamentali. Trahanache o acceptă cu satisfacție: Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! mă bucur. Se dezvoltă, de-a lungul piesei, o atmosferă specifică de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
îl duce mintea, iar altă revoluție nu se mai anunță prea curând. Și-a dat băiatul și fata tot la școala de ofițeri, că e mai multă nevoie în patrie de polițiști ca niciodată, și-a făcut vilă la țară, chefuiește când i se pune pata și joacă table cu hoții arestați ca să-i tragă de limbă. E fericit. Acum două săptămâni, când l-am văzut ultima oară și mi-a povestit chestia cu școala de ofițeri, m-am trezit deodată
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
ia fetița, giugiulind-o cu glas tare, așa că nu se auziră chicotelile din grămada de lână scărmănată și nici cum își dregea glasul maica mare, care după o pauză reluă firul vorbei. Ascultă, tu, Stanco, aud că bărbatul tău cam chefuiește seara cu tovarășii de vânătoare sau de alte treburi. Toate femeile amuțiră. Maria se opri mirată din dansul ei ca un zbor neobosit. Stanca se făcu roșie ca para focului, căutându-și cuvintele de răspuns: — De, maică mare, știu eu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a venit cu niște gloate de hoți care au prădat Iașul trei zile și s-au îmbătat ca niște nemernici. Că i-au bătut și prins turcii la Prut, ce așa mare mirare? Acum Petru stă în smârcurile lui și chefuiește cu ai lui, înjurându-l pe Brâncoveanu, zicându-i „Iuda”, că din cauza valahilor ar fi pierdut el lupta. Numără scrisorile trimise de spătăria lui vodă și nu știe cum să-l mai pârască la turci ca să-l mazilească. Tot din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
asemenea proporții și plângerile urcară atât de sus, încât trebui să se ia o hotărâre decisivă. Într-o seară, autoritățile din București fură avertizate că banda tocmai se abătuse la o cârciumă aflată la două leghe distanță de oraș și chefuia acolo. Jandarmeria și o brigadă de agenți de poliție fură puși imediat pe urmele sale; casa fu împresurată, banda surprinsă și prinsă cu forța. Demnul magistrat care conducea poliția îl convocă pe șeful hoților în fața sa și îl supuse unui
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încă și aia așa, la f... mă-sa? Citisem și eu cartea. În ce consta acel conținut subversiv care trebuia să ne cutremure conștiințele? În faptul că poeții trubaduri francezi din secolul al XVI-lea trăiau în mizerie, în timp ce seniorii chefuiau și benchetuiau. Țipa la ei cu vocea lui subțire, îi beștelea, îi întreba de ce țineau un condei în mână dacă despre astfel de cărți demascatoare ei scriau astfel de notă mizerabilă? - Păi, am zis eu atunci, după părerea dumneavoastră, ar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
n-am nici un amestec " Ori unde nu îmi fierbe oala. Cînd calcă țara Hantatarii "Eu bucuros în lupte merg, Cînd între ei se bat magarii În fundul pivniței alerg. Se certe Ungurii și Leșii... "Ce-mi pasă mie? La Cotnariu "Eu chefuiam cu cimpoieșii, "Cu măscărici și lăutari; "Și sub umbrarele de cetini "Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, "Să bem, pîn-nu vom mai putea. "Dacă venea să rătăcească "V-un învățat archeolog, "Vorbind în limba păsărească, "Nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
războaiele și cataclismele naturale mai tulbură, din când în când, monotonia lumii. Războaiele au fertilizat totuși multe descoperiri științifice. Nici o armă de luptă nu a fost făcută special pentru muzeu. După victoriile obținute în războaiele medievale, ortodocșii posteau, iar barbarii chefuiau. Compromisul diplomatic poate fi mai rău, uneori, decât războiul. Războaiele sunt niște purgații ale indigestiilor politice. Războaiele continuă să fie generate de orgolii paranoice ori de imbecilități strălucitoare. Din lagărele naziste nu se putea ieși decât pe coș. Violența acoperă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]