200 matches
-
de pește, a poluării și a dispariției zonelor de reproducere ca urmare a închiderii portițelor limanelor, a aluvionării și a turbidității datorate amenajărilor costiere gândite din punct de vedere excluziv ingineresc, fără a ține cont de considerentele biologice. Majoritatea pescăriilor (cherhanalelor) și-au încetat activitatea în decursul anilor 1990. În perioada 1989-2000, litoralul a suferit pe fondul general al crizei generale a economiei românești. Dispariția flotei comerciale române, declinul general al navigației, pierderea locului privilegiat al portului Constanța, de principal punct
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
satul pescăresc Putnița din Delta Dunării, situat în apropierea celor două posturi de pază germane, un străin pe nume Andrei Grigoriu (Ovidiu-Iuliu Moldovan) se refugiază de lume, intrând în grupul de pescari care tăiau iarna stuful și-l duceau la cherhana. Își face însă un dușman în Ifrim (Vasile Popa), un pescar bețiv. Acesta îl denunță că se afla de peste 7 zile în satul din zona de frontieră și încă nu se înregistrase, iar străinul singuratic este adus la postul local
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
întreg datorită apei infectate dintr-un rezervor municipal. Punctul de pornire al acestor evenimente nefaste pare a fi Marea Posedare, un eveniment care a divizat populația în două: unii cred că a fost o înscenare pusă la cale de conducătorii cherhanalelor pentru a avea ocazia să înăbușe în sânge revolta populară pe cale să izbucnească, în timp ce alții cred că a fost vorba despre sosirea pe Pământ a funebrului Doctor Schelet, aflat în căutare de suflete pe care să le piardă. În folclorul
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]
-
activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul” din Constantinopol - aflăm dintr-o altă scriere a lui Iorga- primi el însuși o „bală” din Chiperești, trimeasă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
conformism perseverent mai toate temele impuse oficial în anii ’60-’80 din secolul trecut. Narațiunile din volumul de debut, Prin parbriz râdea o fată, vor să ilustreze aspecte din viața muncitorilor de la Șantierul Naval din Galați, a pescarilor de la o cherhana sau a șoferilor. Indivizi mărunți, foarte palid conturați, își dedică viețile ședințelor de partid sau întrecerilor în producție. În Timpul fără cusur (1967) viața pensionarilor, cu bucuriile și dramele ei, este privită cu mai multă atenție, scriitorul părăsind, când și când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
în împrumutul condensat); rom. cârmâz "oxid de antimoniu sulfurat, preparat de antimoniu folosit în medicină" < tc. [maden] kırmız "idem" (kırmız "colorant natural extras din gogoșile unei insecte sau din fructele unei plante erbacee, numite tot cârmâz", maden "minereu, mineral"); rom. cherhana "pescărie, loc unde se aduce, se curăță, se taie și se conservă peștele prins" < tc. [balıkçılık] kerhane[si] "idem" (balıkçılık "pescărie", kerhane "fabrică, atelier" + suf. de apartenență -si, omis din împrumutul condensat); rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub capra vizitiului" < pol
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
blindat, 120, 204 bostan, 188 cale, 23, 114 calitate, 12, 135 camănă, 211 cameră, 128 Cameră, 128 candel, 129, 157 caracteristică, 120 carosabil, 172 (a) cauza, 24, 142, 173 cârmâz, 127, 188, 197 celular, 119, 161 centrală, 119 cezariană, 119 cherhana, 127 chibrit, 131 chilnă, 127, 188, 198 (a) chiuli, 86, 143, 205 cico, 131 ciozvârtă, 140 circular, 118, 173, 203 circulară, 118, 173, 203 circulație, 118, 135 ciric, 140 Cluj, 118, 125 cola, 86, 125, 173 coloniale, 136, 186, 199
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a rămas cu gura căscată la ceea ce face domnul Băsescu și cu domnul Tăriceanu (Realitatea TV, 23.I.2008) pierderea pe care a suferit-o Biserica și credincioșii ortodocși din România (Realitatea TV, 1.VIII.2007) a fost amenajată o cherhana, o pescărie și chiar un adăpost (Realitatea TV, 2007) asta crede Nati Meir și Tudor Constantin (Realitatea TV, 4.VI.2007) ceea ce dorește președintele și Partidul Democrat este împotriva interesului național (Realitatea TV, 6.VI.2007) această garanție o poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din București, apoi se dedică scrisului. A debutat cu poezie în „Ritmul vremii” și „Adevărul literar artistic”, dar se face cunoscut și apreciat de Mihail Dragomirescu cu o poemă publicată în „Lumea” de la Iași, dedicată lui Mihail Sadoveanu și intitulată Cherhanaua de altădată, cherhanaua de acum. Mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Vremea” și scrie la revista „Azi”, în colecția căreia își publică și primul volum de poezii, Zbor alb (1932). Între anii 1936 și 1940, a condus revista de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
se dedică scrisului. A debutat cu poezie în „Ritmul vremii” și „Adevărul literar artistic”, dar se face cunoscut și apreciat de Mihail Dragomirescu cu o poemă publicată în „Lumea” de la Iași, dedicată lui Mihail Sadoveanu și intitulată Cherhanaua de altădată, cherhanaua de acum. Mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Vremea” și scrie la revista „Azi”, în colecția căreia își publică și primul volum de poezii, Zbor alb (1932). Între anii 1936 și 1940, a condus revista de turism și artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
curând pescarii normali, cu procedee clasice, nu mai prindeau pește, aruncau în apă sute de kilograme de plase (de pildă în lacul Razelm) și recoltau 5-6 kg de pește. Le era interzis să ducă pește acasă, totul trebuia predat la „cherhana”, sub continuă urmărire și pază severă. Trecând odată printr-o localitate pescărească, văzându-mă nou, deci necunoscut și poate periculos, de teama pedepselor și a confiscărilor, am văzut femei aruncând peștii din gospodărie, în apa Dunării. Începuturile muncii mele acolo
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
învecina la nord cu Enisala și Caramankioi, la vest cu localitatea Canlî-Bugeac, iar la est cu Marea Neagră. Cei mai numeroși locuitori erau lipovenii, dar aici trăiau și: ruși, tătari, bulgari și români. Ocupația principală a locuitorilor era pescuitul. Existau numeroase cherhanale, Jurilovca fiind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, "un centru foarte important de export al icrelor negre și al peștelui afumat"820. În aceeași perioadă, Jurilovca avea: 416 case, 4 prăvălii, 15 mori și 17 fântâni. Biserica rusească din Jurolvca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
însemnând în limba turcă "satul albastru"1034. Satele Dunavățul de Jos și Dunavățul de Sus erau situate pe malul nordic și, respectiv, sudic al lacului Dunavăț, la 5 și, respectiv, 7 km sud-est de satul Morughiol. De asemenea, aparțineau și cherhanalele "de pe brațul Sfântul Gheorghe, de la Caciatna, și alte două fără nume, apoi una pe țărmul lacului Dranov, doue pe țărmul lacului Razelm, la gura Dranovului și gura Dunavățului"1035. Localitatea Morughiol se învecina spre nord-vest cu orașul Mahmudia, spre vest
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în literatura noastră. Totuși, cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
ticăloși”) „sunt crezuți pe cuvânt”, iar scriitorii, nu. (Jurnalul Național, 20 mai 2005) Levantu’ din fire n-are lecuire În afara celor concepute ca mijloace de represiune, nici o instituție nu este, în sine, nedemocratică. De la cimitire la bordeluri, de la biblioteci la cherhanale și de la universități la aeroporturi, caracterul democratic ori nedemocratic al unei instituții e dat de oamenii care o populează. Nu instituția în sine are o mentalitate; mentalitatea este a oamenilor care sunt instituția cu pricina. Fără oameni, instituția e o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder = prăjină O muetă pe o geamandură. Lejnicioară albastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
buchete de nu mă uita. La Sfântul Gheorghe. Lumini. Noaptea. Într-un târziu pe bord. Se vede în depărtări marea argintată de lumina lunii și farul ca un ochiu care clipește se închide și se deschide în răstimpuri. Aici sunt cherhanale bine întemeiate. Aici domnește un fost stăpânitor al Buhazului, Iani Milano, ucigașul lui Spirea, după cum spune Basarabeanu. Orășelul amenințat să fie înmormântat în nisip. Marea mugește departe, se vede în zare ca o coroană argintie de spumă. Aici nisipul încet-încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vite. A avut și știubee. Românește nu știe; pare bun și primitor. Îl întreb: Ai avut albine... El râde, nu înțelege ce spun. Ai avut albine? Ha? Bine? Da, bine, bine! și râde vesel. Alt lipovan, Piciroga. Mai încolo, are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești pescuesc cu năvoadele. Înserează. Intrăm pe gârla largă a Dranovului. Ajungem seara la cherhanale, aproape de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești pescuesc cu năvoadele. Înserează. Intrăm pe gârla largă a Dranovului. Ajungem seara la cherhanale, aproape de intrarea Razelmului. Țânțarii sunt teribili dușmani în aceste meleaguri. Stau oamenii la foc povestind. Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari. Martin pescarul. Căldura e spăimântătoare. Numai din când în cînd vine o adiere de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu pește de pe Dranov, dube românești. Trăgeau 6 ori 8 oameni la lopeți, tăcuți și încordați: aveau în înfățișare ceva măreț și barbar. Istoria lui Ivan Maiorul 15 Ivan Maiorciuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a bărcii. Toți știau și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
rari. În vremuri bune, aveam multă lume la masă, și nu orișicare. Un general venea mereu cu mulți prieteni. Pregăteam atunci câteva oale și mai aduceam mese. Le plăcea să mănânce aici, pentru atmosferă, sau, când erau prea mulți, la cherhana, nițel mai departe, dincolo de calea ferată, pe malul estuarului. Și, pe urmă, un episcop. Își ridica poalele sutanei ca să meargă mai ușor prin nisip. Foarte vioi, în ciuda burdihanului. Și pe urmă, și alții, notari, actori, un grefier de tribunal, o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
felul în care scrie, atît de căutat metaforic, redundant, amețitor metaforic, scriitorul ar părea că aspiră la parabolicul bănulescian. Dropia enigmatică îi bîntuie imaginația. Pe de altă parte, ar vrea să spună lucrurilor pe nume, să vorbească limba necenzurată a cherhanalelor, să vadă cu ochii larg deschiși, cam în felul lui Panait Istrati din Mediterana. Ce iese e un meniu pervers, un fel de sarmale cu dulceață. N-are nici poezia economicoasă verbal și complicată imagistic a lui Ștefan Bănulescu, nici
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
care le-a făcut pe plajă. “Astăzi... Shooting... A fost o zi plină... More coming soon...”, a scris Iulia pe Facebook. " La 10 grade Celsius, am stat în costum de baie. A fost distractiv la mare, am mâncat peste la cherhana", a declarat Iulia.
Iulia Albu, în costum de baie în Vama Veche by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72478_a_73803]
-
care circulau fel și fel de legende, dar pe care nimeni nu-l mai văzuse de la încheierea colectivizării și de când se făcuse barajul în Baltă. Cele mai plauzibile povești erau că s-ar fi retras în casa lui Burtăncureanu, de la Cherhana, după ce-i inundaseră și lui conacul ce-l avea în Baltă, pe grind, dincolo de Ghiolul Negru de la Lintițaru." (pag. 216) Poate că n-ar fi contraindicat să căutăm, în spatele acestei înfrățiri de sânge, o înrudire de stil. Trimiterea la Caragiale
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]