1,166 matches
-
STRATEGII DIDACTICE: Tipuri de strategii: mixtă, algoritmica bazate pe joc, euristice, expozitive 82 Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povetirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația. Modalități de evaluare: realizarea unui centru tematic, produse ale activității copiilor, observația curentă a educatoarei,chestionarea orală. Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual. INVENTAR DE PROBLEME CE ȘTIM? Din cine este formată familia. Suntem copii. Mergem la grădiniță. Mama și tata pleacă la serviciu. Nu toți copiii au casă. CE NU ȘTIM? Care este rolul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Poeta nu construiește „tablouri”, nici „perorații”, ci oferă consistență semantică unor trăiri și reflecții, uneori printr-un imagism auster, alteori pe ton baladesc, nu o dată cu accente de calofilie. Temele, subiectele sunt cele obișnuite pentru lirica de acest gen (chestiuni și chestionări existențiale, erotica, morala și responsabilitatea umană, comuniunea cu natura, dar și autointerogarea asupra scrisului, prin eboșe de artă poetică). Ulterior se ivesc modulații diferite ale aceluiași tip de discurs poetic, însoțite de inovații tematice ori de recuzită, de lexic și
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
condus ingenios, dar niciodată prea original: sunt consecințele firești ale unei anumite profesionalizări a umorului. J. a publicat nu numai schițe (dialogate) și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile lui - „minore”, desigur, prin definiție
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
grupului. Metoda favorită În asemenea contexte este observarea participativă. Din aceasta fac parte tehnicile observării participative și interviurile intense (sau interviuri În profunzime, structurate sau nestructurate). Observarea participativă presupune stabilirea unor legături profunde Între cercetător și situație. Prin urmărire și chestionare, prin Întrebări și prin asistarea la fenomene analistul pătrunde În interiorul contextului. Interviurile intense constituie un proces conversațional continuu prin care analistul dobândește acces la informații detaliate despre situație (În etnografie, interviul informativ are un caracter „secundar”, fiind atribuit unor informatori
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În orizontul unui asemenea efort se Înscrie și investigarea locurilor memoriei, care aduce În prim-plan mai multe categorii de fapte decât permitea studiul istoric al religiilor, fie și În interpretarea generoasă a unor experți (ca Mircea Eliade) care alăturau chestionării marilor sisteme religioase interesul pentru ideile și ansamblurile de credințe mai puțin structurate și mai puțin răspândite pe vaste arealuri umane. Un câmp de forțe: memoria colectivă Să vorbești despre „locurile memoriei” Înseamnă, fără Îndoială, altceva decât să contempli pasiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rețelei de spioni a inamicului; • capturarea noilor spioni infiltrați în țară; • identificarea persoanelor și a metodelor folosite de către serviciul de informații german; • obținerea unor informații despre codurile și cifrurile serviciului german; • obținerea unor informații despre planurile și intențiile inamicului prin chestionarea agenților acestuia; • influențarea planurilor inamicului prin răspunsurile trimise acestuia; • dezinformarea inamicului cu privire la planurile și intențiile Marii Britanii. Avantajele britanicilor au fost enorme. De exemplu, în 1940, agentul inițial a primit de la Berlin un cod pentru a putea să comunice cu Germania
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
foști membri ai Parteihochschule Karl Marx, cel al studenților din 1967 (N = 49) și cel al corpului didactic din 1968 (N = 177), acesta din urmă servindu-ne drept punct de plecare pentru grupul de persoane intervievate și pentru distribuirea de chestionare. Arhivele de la Berlin fiind destul de sărace În date personale accesibile, cu excepția datelor privind cei 419 studenți din 1967, din trei cicluri de studii (documente conținând numele, locul de muncă, anii de naștere, originea socială - profesia tatălui, profesia, studiile - „calificarea politică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la parametrii ecologici ai locuinței și gospodăriei (dependințe, plasament etc.), precum și informațiile cu privire la arborele genealogic și la rutele mobilității geografice și profesionale ale membrilor și antecedenților lor sunt deosebit de importante. Chestionarele (fișe de gospodărie, spițe de neam, alte genuri de chestionare cu întrebări factuale) ce urmăresc colectarea unor date de acest fel, adică mult mai neutre la efectul dezirabilității și reținerii, pot fi aplicate cu succes și pentru situația în care presupunem că răspunsurile sunt rezultatul consultării dintre membrii familiei sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a grupului ca entitate specifică" Oricât ar fi de unitară o familie și oricât de accentuată ar fi asemănarea dintre membrii săi, există întotdeauna și o diversitate de comportamente, atitudini și imagini, percepții diferite față de aceeași realitate. De aceea, chestionarea (intervievarea) fiecărui membru (apt de a răspunde, bineînțeles) în aproape orice problemă, nu numai personală, ci și în cea a vieții de familie, este indispensabilă. Intervievarea se face în primul rând prin aplicarea chestionarului, despre care a fost vorba în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
iar în anii din urmă tot mai mult și prin telefon, asistat de calculator, modalitatea fundamentală în cazul studierii familiei și gospodăriei rămâne cea de tip față în față. Aceasta întrucât prin poștă se returnează un număr destul de mic de chestionare - problema gravă fiind nu atât numărul în sine, care poate fi mărit prin extinderea eșantionului, ci faptul că se produce o selecție distorsionată (Rotariu și Iluț, 1997) -, iar prin telefon nu e deloc recomandat să mizăm pe răspunsuri valide la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
admite un grad mare de realism în răspunsurile oferite (de notat că observația participativă este aproape exclusă ca metodă alternativă sau complementară, dar nu imposibilă, putându-se practica statul în gazdă, vezi capitolul 2). De numeroase ori însă, întrebările din chestionare se referă la reprezentările și atitudinile populației față de această chestiune. Iată răspunsurile la astfel de itemi pe un eșantion reprezentativ din România (apud Popescu, 2003, p. 44): Figura 12. Opinii privind rolurile de gen în context domestic Între variabile există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în aceste cazuri percepția propriu-zisă este totdeauna însoțită de interpretări și definiri ale contextului. Într-un experiment (Shotland și Straw, 1976), un lot de studenți au fost rugați să vină seara la Facultatea de Psihologie pentru a completa niște chestionare. Lucrând fiecare într-o cameră separată, la un moment dat au auzit cum pe coridor are loc o încăierare între un bărbat și o femeie (erau de fapt studenți de la teatru, complici de-ai experimentatorului). Femeia striga întruna: „lasă-mă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ignoranța pluralistă - nici unul nu știe bine ce se întâmplă -, fenomen pus în evidență încă de întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare, unii dintre ei fiind singuri într-o cameră, alții câte trei. La câteva minute, experimentatorul a introdus fum în încăperile respective prin instalația de ventilație. Cei ce lucrau singuri s-au oprit din lucru și au raportat incidentul în proporție
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teren, bazate pe observație și anchetă. Astfel, pentru a se descifra ce legătură există între gradul de similaritate perceput de membrii in-group-ului și gradul de amenințare din partea out-group-ului percepută de membrii in-group-ului asupra evaluării membrilor out-group-ului, s-a recurs la chestionarea mai multor sute de studenți ruși cu privire la trei out-group-uri (georgieni, moldoveni, ucraineni), solicitându-li-se să evalueze: caracteristicile „ostilitate”, „prietenie”, „inteligență”, „lăcomie”, cât de mult seamănă aceștia cu ei, iar, la finalul chestionarului, în ce măsură reprezintă ei o amenințare pentru Rusia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tip științific (faza a cincea), iar aceasta se leagă de numele lui George Gallup, care, în 1928, susține teza de doctorat cu titlul O metodă obiectivă pentru determinarea intereselor cititorului față de textele unui ziar. Ideile avansate în respectiva teză - necesitatea chestionării directe a publicului și posibilitatea studierii pe eșantioane - sunt concretizate și testate cu ocazia alegerilor generale din 1934. În 1935 se înființează Institutul American de Opinie Publică (Gallup Polls), care și-a dobândit repede o mare popularitate și prestigiu, prognosticând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a începe conversația prin punerea unor întrebări (unele dintre acestea sunt țintite în direcția obținerii unor informații, dar scopul lor principal este de a stabili elemente comune cu cel cu care discutăm); printre aceste întrebări este util să existe o chestionare generală a partenerului de conversație, deoarece oamenii, în marea lor majoritate, se simt bine când ceilalți arată interes pentru persoana lor. Mult mai greu este atunci când trebuie să vorbim în fața mai multor persoane. Ce vom face în acest caz? Pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin patru mari etape, și anume: - „mai întâi este pusă o largă, deschis-închisă întrebare la care cei mai mulți elevi/studenți pot să răspundă; - o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul strategiei de chestionare; - reactualizarea prelegerilor și/sau afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al elevului/studentului. Ele pot fi folosite pentru a corecta răspunsul dat, obține clarificări, pentru dezvoltarea conștiinței critice sau pentru a refocaliza răspunsul respectiv. Pentru creșterea calității răspunsurilor pe care le primim de la cursanți putem folosi patru tehnici importante de chestionare (Moore, 1994, pp. 186-189): - redirecționarea este prima dintre acestea, urmărind direct creșterea participării cursanților; ea intenționează atragerea elevilor/studenților în discuție, cerându-li-se să răspundă la întrebare în lumina răspunsului oferit anterior de alții; profesorul nu corectează răspunsul elevului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adevăr sau fals), mulțumindu-se să redirecționeze atenția pe următorul elev; - timpul de așteptare pentru ca elevul/studentul să aibă posibilitatea efectivă de a răspunde la întrebarea care i-a fost adresată este un alt element deosebit de important în procesul de chestionare. Trebuie spus că, în situații practice, profesorul are tendința de a cere cursanților să răspundă „pe loc”, în sensul că timpul de reflecție la care făceam referire mai devreme tinde să fie suprimat sau, în orice caz, este foarte mic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
listă, însă, în loc de a încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 13.2.2.3. Tehnica Delphitc "13.2.2.3. Tehnica Delphi" Reprezintă o tehnică de chestionare progresivă având ca finalitate procesul de luare a deciziei în anumite situații. Pentru aceasta, în varianta propusă de Rand Corporation (apud Johns, 1998), se alcătuiește un grup de experți care nu intră niciodată în contact unii cu alții. Lor le
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la diminuarea acestor elemente negative. 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)tc "13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)" 13.2.3.1. Experimentultc "13.2.3.1. Experimentul" Câteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului este insuficientă. Un demers profund formator îl are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învățare. Un argument în acest sens este schizokinetica (engl. Schizokinesis) („schizo” - divizat și „kinetică” - acțiune); termenul desemnează un răspuns al organismului care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactic. Iată de ce un aspect importat asupra căruia se cuvine să atragem atenția este acela că liderul grupului (tutorul) trebuie să dovedească, pe lângă o cunoaștere profundă a materialului, și stăpânirea unor abilități în sfera relaționării umane, cum ar fi: tehnica chestionării/adresării de întrebări, oferirea unor întăriri pozitive/feedback ca reacție la comportamentele de învățare ale colegilor din grupul de discuție tutorial, un grad ridicat de toleranță și răbdare etc. În lumina acestor considerente, devine evident că eșecul unor activități tutoriale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Sunt prinse aici și refractate prin prisma unui scepticism ironic principalele „afaceri” literar-culturale care au ținut afișul perioadei: rezultă un puzzle cu dialectică încorporată, care nu oferă o versiune „adevărată” asupra lucrurilor, ci doar un mod elegant și deschis de chestionare a lor. O piesă importantă pentru arhiva trecutului recent este volumul de convorbiri Interviuri din tranziție (1996), unde mai toate taberele și vocile semnificative sunt reprezentate, S. fiind un excelent „provocator”. SCRIERI: Cronici literare, București, 1971; Poeți și critici, București
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
exprimare elevi, elasticitate, naturalețe, spontaneitate) c4) Integrarea mijloacelor și materialelor didactice propuse (concordanța cu tema): c5) Observații privind comportamentul elevilor, privind formarea sentimentelor morale, civice, patriotice, etc.). d) Metode folosite (dialogul, expunerea, exercițiul, povestirea, lectura, exemplul, demonstrația, analiza psihologică, ancheta - chestionare, analiză, studiul de caz, testul, consultația, caracterizarea și autocaracterizarea). e) Pregătirea elevilor pentru oră și participarea la dezbateri. e1) Daca tema este cunoscută din timp de elevi; e2) Dacă s-au anunțat planul, bibliografia, recomandări pentru strângerea datelor. Dacă s-
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
de a folosi cuvintele corect în situații diferite; nivelul structurilor psihomotrice; trăsăturile de personalitate: motivațiile, atitudinile, convingerile, perseverența, tenacitatea, hotărârea, voința de a se corecta, nivelul aspirațiilor, eventualele elemente supraadăugate determinate de tulburările de limbaj, reușita școlară. Metode de evaluare Chestionarea orală; Examinarea prin probe scrise practice Evaluare prin teste inițiale progres finale Autoevaluarea prin raportarea răspunsurilor copiilor la diferitele solicitări ale logopedului, la criteriile de evaluare, auto-corectare, notarea reciprocă, obiectivitatea autoaprecierii. PROGRAM TERAPEUTIC INDIVIDUALIZAT ÎN ALALIE Numele și prenumele copilului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]