712 matches
-
ordin să fugim. Un alt criminal Împușca după noi, pentru că fugim. Mergem Încet, altul cu un ciomag trage În noi pentru că mergem Încet... În fața Chesturii erau mii de evrei Împușcați, Întinși În fața Chesturii, iar pe noi ne trimite În curtea Chesturii... A doua zi am fost ridicat șviuț dintre morți și trimis acasă”68. Bande de români compuse din femei și bărbați au Însoțit permanent patrule de soldați și polițiști care au cercetat străzile din centrul orașului, unde locuiau evrei Înstăriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de a-i Înfricoșa pe evrei Elena XE "Elena, Martinescu" a Întors cadavrul și i-a deschis gura. Un soldat german a intervenit și a cerut celor trei să-i lase În pace pe evrei. În timp ce evreii erau duși la Chestură, Elena XE "Elena, Martinescu" le-a furat avutul, adunând, după spusele ei, „un capital de 200.000 lei și casa mobilată cu lucruri scumpe de mobilă furată În timpul pogromului” - mobile identificate la percheziția făcută În casa ei la sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
la sfârșitul anului 194470. Soții Vasilescu, funcționari la C.F.R., au Însoțit patrule de jandarmi pe strada Păcurari XE "Păcurari" , au indicat case și adăposturi În care se aflau evrei „și dup deportarea noastră cât și În timpul cât am fost la Chestură, ne-au jefuit”71. Soții Miron, Nicolaie și Elena XE "Miron, Nicolaie și Elena" , el șef de birou la primăria din Iași și ea funcționară de stat, au Însoțit patrule de soldați germani, au identificat evrei și au cerut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
fie controlați. Elena XE "Miron, Elena" a explicat În germană că „trebuie să fim percheziționați de chibrituri, lanterne și brichete deoarece noi semnalizăm inamicului”. Nicolaie, Înarmat cu un revolver, și soția lui au bătut evrei și i-au trimis la Chestură. Dintre cei treizeci de evrei pe care i-au arestat, nouă au fost uciși. În urma jafurilor comise după Îndepărtarea evreilor, soții Miron XE "Miron, Nicolaie și Elena" s-au Îmbogățit și au cumpărat o casă cu vie, după relatările colegilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Felonela (Ermina)" șsau Erminaț, de origine germană, servitori la un medic român, au scos evrei din adăposturi, i-au bătut cu sălbăticie, i-au predat unor soldați germani, le-au jefuit casele și au avut chiar grijă să Înapoieze la Chestură evrei eliberați de acolo. „Cu o ferocitate de neînchipuit au tăbărât asupra noastră, maltratându-ne groaznic”, a spus unul dintre evrei. Toma Pânzaru XE "Pânzaru, Toma" l-a lovit cu o bară de fier și cu pietre pe medicul evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți evreii, dar a ales ca țintă personală pe muncitorul tipograf evreu Siegmund Brauner, pe care l-a lovit fără Încetare până la intrarea În Chestură, unde a reușit să-l omoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți evreii, dar a ales ca țintă personală pe muncitorul tipograf evreu Siegmund Brauner, pe care l-a lovit fără Încetare până la intrarea În Chestură, unde a reușit să-l omoare cu o ultimă lovitură 75. Câțiva cizmari, un măcelar și câțiva tineri români, care s-au Înarmat cu tot ce au găsit la Îndemână, au nenorocit un cartier Întreg - Podul Bucșinescu -, unde locuiau meseriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
la zid, Însă au renunțat să-i execute când soția evreului Hascal Cheis XE "Cheis, Hascal" le-a sărutat cizmele și i-a implorat În limba ei maternă - germana - să le fie milă de copiii ei. În timp ce erau arestați la Chestură, soții Țurlan XE "Țurlan, Niculai și Maria" au pătruns În casa lor și au golit-o76. Inginerul Vasile Gavriliu XE "Gavriliu, Vasile" , fostul director al școlii de șoferi, a identificat În unul dintre convoaie un negustor evreu, Nae Clamer XE "Clamer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
negustor evreu, Nae Clamer XE "Clamer, Nae" , pe care l-a denunțat ca fiind comunist, cerând executarea lui pe loc; a Început să-l bată pe el și pe soția sa cu lovituri groaznice și chiar a Însoțit convoiul la Chestură, așteptând la intrarea În curte pentru a fi sigur că nici unul dintre evreii pe care-i cunoștea nu va fi eliberat 77. Silviu Luca XE "Luca, Silviu" , inspector la Garda Financiară, a Întocmit din proprie inițiativă o listă a locatarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
lui Vornicu XE "Vornicu, Dumitru" , deoarece el era acela care a condus operațiunile de Împușcare din Piața Sfântu Spiridon”83. Probabil jandarmii lui au fost cei care au tras asupra unui grup de evreice eliberate a doua zi după-amiază de la Chestură. Femeile au trecut prin piață În drum spre casă, iar atunci s-a tras asupra lor. Femei rănite care zăceau lângă porțile spitalului au cerut ajutor medical, dar au fost respinse, porțile rămânând Închise 84. Trebuie să menționăm că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ai mei și Îi primisem În timpul copilăriei dela părinți”85. Adjunctul secretarului Tribunalului din Iași, Constantin Goncu XE "Goncu, Constantin" , a fost surprins să-l vadă pe proprietarul locuinței sale, Iancu Zborover XE "Zborover, Șulem Iancu" , Înapoindu-se viu de la Chestură În după-amiaza zilei de 29 iunie, dar fără fiul lui, care fusese ucis. „Vecinul meu... Împreună cu alți indivizi se afla În casă și o goleau și căutau printre lucruri”. Zborover XE "Zborover, Șulem Iancu" a Înaintat o plângere la Poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și o goleau și căutau printre lucruri”. Zborover XE "Zborover, Șulem Iancu" a Înaintat o plângere la Poliție, iar la procesul desfășurat la Iași, În 1942, a apărut acuzatul, deja secretar al Tribunalului, Îmbrăcat cu hainele fiului evreului ucis la Chestură 86. Mulți evrei ai fost arestați În urma unor denunțuri ale locatarilor creștini, care au chemat patrule, i-au prezentat drept teroriști periculoși ș.a. În toate cazurile, scopul urmărit a fost dorința de a fura lucrurile din case, descotorosirea de proprietar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
copii și m’au băgat Într’un convoi Împreună cu familia”. Convoiul a fost eliberat pe drum de către colonelul Chirilovici XE "Chirilovici" . „Acasă am găsit toate lucrurile furate”. Frații n-au renunțat și i-au dus pe evrei din nou la Chestură, pe drum, „frații Duhai m’au lovit cu toporul În mâna stângă și am rămas invalid”87. Două Întreprinderi la care au lucrat evrei, În cadrul muncii obligatorii, au constituit pentru aceștia - Înainte de pogrom, dar și după aceea - o capcană mortală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
huliganismului s-au Înhămat atunci elementele fasciste, reprezentanți ai burgheziei locale, comisari și gardienii secondați de câțiva soldați care au năvălit În curțile și casele evreilor, batjocorindu-i, lovindu-i și schingiuindu-i, i-au Încolonat și adunat În curtea Chesturii”93. Această definiție a absolvit Armata română de responsabilitate și a stabilit, În general, că la pogrom au participat „elemente fasciste”, fără a intra În amănunte. Aceste elemente fasciste au fost majoritatea românilor care au absorbit educația și propaganda antisemită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
așadar un termen foarte cuprinzător, care nu a lăsat În afara lui nici o pătură socială. Acestora li s-au adăugat, Într-adevăr, derbedei și huligani, dar ei singuri nu ar fi Îndrăznit să ucidă mii de oameni. Locuri de concentrare În afara Chesturii În ziua pogromului, la 29 iunie, s-au Înființat câteva stații de concentrare temporară a evreilor În instituții publice sau imobile - ale Poliției sau ale Armatei. Explicația poate fi găsită, probabil, În necesitatea de a controla numărul evreilor duși la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
În ziua pogromului, la 29 iunie, s-au Înființat câteva stații de concentrare temporară a evreilor În instituții publice sau imobile - ale Poliției sau ale Armatei. Explicația poate fi găsită, probabil, În necesitatea de a controla numărul evreilor duși la Chestură, unde se aflau deja, de la orele dimineții, 12.000 de evrei vii sau morți. Aceste stații intermediare se aflau pe traseul convoaielor spre Chestură. Evreii au fost În cele din urmă mânați mai departe, dar nu Înainte de a fi jefuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ale Armatei. Explicația poate fi găsită, probabil, În necesitatea de a controla numărul evreilor duși la Chestură, unde se aflau deja, de la orele dimineții, 12.000 de evrei vii sau morți. Aceste stații intermediare se aflau pe traseul convoaielor spre Chestură. Evreii au fost În cele din urmă mânați mai departe, dar nu Înainte de a fi jefuiți și de a lăsa În drum sute de cadavre. Ca stații intermediare au fost folosite circumscripțiile de poliție, Comandamentul Regimentului 13 Dorobanți, Direcția Siguranței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
În hala abatorului, unde au fost Împușcați de către soldați germani. Șase dintre evrei au reușit să fugă, o parte fiind răniți. Sute de evrei care au fost concentrați În cartier au fost duși În cele din urmă, În convoaie, la Chestură, dar sute au fost uciși În case, În curți sau În locul de concentrare. În cartierul Abator, ziua pogromului a devenit un fel de petrecere populară, impulsionată de sentimentul existenței unei permisiuni generale de a jefui, tortura, viola și ucide cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
societății. Aici pogromul a Început Încă de la 26 iunie. Inspectoratul județean al Jandarmeriei era situat În centrul orașului. Un număr necunoscut de evrei au fost aduși acolo În dimineața zilei de 29 iunie. Evrei care reușiseră să fugă din curtea Chesturii În orele după-amiezei, când au Început execuțiile În masă (vezi infra), și au fost prinși au fost duși mai Întâi la Inspectoratul Jandarmeriei, din apropiere - câțiva dintre ei au crezul că „era un fel de loc de adunare a cadavrelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
dezordine cadavre de evrei 94. „Ajunși la Inspectoratșul de jandarmiț am fost bătuți crunt de soldați cu ciomege. Soldații și-au confecționat la repezeală ciomege din salcâm. S-a făcut ora 19. După ce am fost percheziționat, am fost duși la Chestură și introduși câte unul În curtea Chesturii. Din nou bătuți de câte un număr de nemți. Fratele meu a fost lovit cu un fier În cap, căzând jos În amorțire.”95 La Comandamentul Legiunii de jandarmi din Iași s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Inspectoratșul de jandarmiț am fost bătuți crunt de soldați cu ciomege. Soldații și-au confecționat la repezeală ciomege din salcâm. S-a făcut ora 19. După ce am fost percheziționat, am fost duși la Chestură și introduși câte unul În curtea Chesturii. Din nou bătuți de câte un număr de nemți. Fratele meu a fost lovit cu un fier În cap, căzând jos În amorțire.”95 La Comandamentul Legiunii de jandarmi din Iași s-a Încercat lichidarea a 300 de bărbați evrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
paza jandarmilor, Șerban XE "Șerban, Petru" a ordonat, după afirmațiile sale, să li se dea apă „pentru a se spăla de sânge și de băut”97. Imediat după aceea evreii au fost evacuați, sub escorta unei patrule de jandarmi, la Chestură „pentru cercetări”, inclusiv cei trei evrei În agonie și cel cu ochiul scos. Șerban XE "Șerban, Petru" nu s-a Întrebat nici atunci și nici după aceea ce s-a Întâmplat cu evreii la Chestură, cu toate că nu se poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
unei patrule de jandarmi, la Chestură „pentru cercetări”, inclusiv cei trei evrei În agonie și cel cu ochiul scos. Șerban XE "Șerban, Petru" nu s-a Întrebat nici atunci și nici după aceea ce s-a Întâmplat cu evreii la Chestură, cu toate că nu se poate să nu fi știut. Cei doi ofițeri care s-au Împotrivit execuției a sute de evrei În curtea Legiunii nu au afirmat, În 1941 și nici În 1945, că s-au opus asasinării unor oameni nevinovați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
În 1945, că s-au opus asasinării unor oameni nevinovați numai pentru că erau evrei: „Nu puteam lăsa să se masacreze oameni În localul nostru (s.m.)”, a rezumat Șerban XE "Șerban, Petru" subiectul - de unde se poate Înțelege că cele Întâmplate la Chestură nu i-a interesat câtuși de puțin. Ei au abordat problema din punct de vedere formal: exista sau nu un ordin scris de a Împușca evrei? Și ce ar fi făcut dacă ar fi existat un astfel de ordin? Alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
române i-au maltratat, lovindu-i grav până la sânge și jefuindu-i de bani”102. Când școala a devenit neîncăpătoare, evreii au fost aranjați În rânduri de câte 4 sau 6 și au fost puși să mărșăluiască În convoi spre Chestură, unde, la porți, Îi așteptau ucigași. Tot drumul spre Chestură evreii au fost bătuți de Însoțitorii români și germani 103. Căminul de studenți de pe strada Sărărie a servit drept loc de concentrare a cca 200.000 de evrei care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]