242 matches
-
românești”(Constantin Loghin: „Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina” la 80 de ani - istorie și realizări, Cernăuți 1943, Editura „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, pagina 171). * Societatea mazililor și răzeșilor din Bucovina, dar și filialele sale, organizau chete pentru colectarea de fonduri necesare activității,dar și ajutorării unor persoane aflate în nevoi. Gazeta, în numărul 15 din 20 iulie 1911, evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe: Isopescul Grecul, Eudoxie Ursachi, Leon cav. de Vlaico, Aurora Dașchievici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
I. Cuza“, Iași. Studii postdoctorale la Sorbona. Redactor al revistei Au Sud de l’Est. În 1996 inițiază grupul literar Club 8. Între 2001 și 2002 e redactor-șef al revistei de cultură Timpul. Volume publicate: Muchii (versuri, Junimea, 1996), Cheta la flegmă (proză scurtă, OuTopos, 1999), Construcția identității într-o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor (Junimea, 2003), Proza cu amănuntul (proză scurtă, Cronica, 2003), Nuntă la parter (teatru, Versus, 2003), Raiul găinilor (fals roman de zvonuri și mistere
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să plătească o taxă în plus. Cei care nu acceptau această taxă suplimentară erau întorși din drum. Uneori, când era prea aglomerat în vamă, în special când existau autocare pline cu călători și care formau coloane impresionante se facea o chetă monetară consistentă adunată de la fiecare autocar după care erau lăsați să treacă, fără a mai fi controlați la bagaje, în afară de pașapoarte, pe care trebuia pusă obligatoriu viza de trecere a frontierei cu data respectivă. Dacă ar fi existat o fântână
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Victor Marcu Gabriela Masdrag Cătălina Geanina Miron Bogdan Răzvan Munteanu Adriana Gabriela Nechita Vlăduț Andrei Păduraru Cristian Paruschi Oana Roxana Sava Ionuț Clasa a XII-a Științele naturii Amocăniței Liviu Ionuț Andronache Andrei Alexandru Bulgaru Ana Georgiana Busuioc Marius Constantin Cheta Ioana Chirica Iulian Ciocan Adriana Ciocoiu Oliver Ionuț Cretu Alexandru Drăgoi Cătălin Georgian Frențescu Andrei Sebastian Gheorghiu Oana Valentina Gorea Dragoș Andrei Iolea Vlad Aurelian Luca Alină Georgiana Mihăiță Mihai Munteanu Silviu Costel Neagu Ionuț Parascan Petrică Porubin Andreea Radu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mai rămas ca să scrie cu litere de foc pe un carton crem aceste lozinci și altele. Deci, mâine-dimineață mitingul, la 3½ sărbătoarea democratică în cinstea femeilor internaționale (sic!), la 6 plenară la liceul Mihai Viteazul, sâmbătă după-masă la sector, duminică chetă pentru dragii noștri prieteni greci, eu conducând echi pa de 25 de eleve dintr-a VIII-a; după-masă, celula; luni dimineață ore, luni la trei miting cu mamele elevelor din clasa mea, în Piața Universității. Ăsta mi-e programul, draga
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
C. Ilasievici, Mareșal al Palatului (!), și însuși proprietarul mașinii nr. 2, dl. dr. C. Vereanu. Pentru a stimula în continuare automobilismul local, compus în prezent dintr-un parc de numai 2 (două) automobile, boțite (sic), s-a organizat spontan o chetă a cărei sumă, de 1000 lei, va fi împărțită în jumătăți egale între cei doi șoferi". Am citit și răscitit cronica. Personajele de pe terasă comentau: "Oameni, oameni de onoare... ce timpuri, domnule... generalul nu avea mâna stângă, era invalid, mutilat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
asistență socială a „Ajutorului Legionar”. Strângeam bani, dădeam fiecare tot felul de obiecte personale, cumpăram alimente, lemne și îmbrăcăminte, adunându-le în diferitele subcentre de la școlile din mahalalele Capitalei, în vederea distribuirii [235] fără niciun ban de la stat sau luat cu chete silnice, aceasta fiind adevărata ajutorare a aproapelui: din punga ta, nu din a statului. Fiecare cuib primise în seama sa o stradă sau două și se întocmise o catagrafie perfectă, pe fișe mari, a tuturor nevoiașilor din Capitală și a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
face parte din angrenaj. Cam așa a scris public C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor, drept pentru care sunt necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G. Panu, găsim acest joc de cuvinte pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor, drept pentru care sunt necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G. Panu, găsim acest joc de cuvinte pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C. Mille insistă și va fi ajutat, prin lungi texte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C. Mille insistă și va fi ajutat, prin lungi texte publicate tot în „Lupta”, chiar de către Al. Vlahuță, care ia asupra sa campania pentru chete. M. Eminescu îi scrie personal și lui Vlahuță: „Te rog dar să desistezi cu desăvârșire de la planul tău...”, dar nu găsește ecou. Vlahuță va publica în facsimil această scrisoare a lui Eminescu peste ani, abia în 1909, ca o dovadă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ocupat de istoria românilor. Apoi s a sculat și, fără să zică nimic, a plecat. De atunci n-a mai venit la masă la mine.” Nu completează, însă: textul prin care C. Mille cerea, în 1887, organizarea milei publice în chete, la „Lupta” lui G. Panu, se încheia astfel: „în lunga serie de martiri literari nu e nici o viață mai jalnică cum e cea a lui Eminescu.” Avem motive să credem că poetul nu i-a făcut o diagramă a martiriului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o motivație serioasă ca să se strângă în jurul numelui lui Eminescu. În această perioadă (1924-1929) se constituie mai multe grupuri de inițiativă pentru ridicarea unor statui ale lui Eminescu: la București, Iași, Cluj, Sibiu, Sânnicolau Mare, aceste grupuri organizau spectacole și chete publice pentru strângerea banilor necesari unor monumente de acest fel. În toată această perioadă a funcționat principiul banilor mărunți, adică să-și dea obolul cât mai multă lume pentru ca monumentul ridicat să fie resimțit ca popular, ca aparținând tuturor. Statul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca aparținând tuturor. Statul se dădea la o parte de la asemenea inițiative sau participa la ele cu partea lui bănească ori cu înlesnirile care-i erau la îndemână: transport gratuit pe calea ferată pentru delegații, o masă simbolică, etc. Aceste chete simbolice implicau liste, serbări populare, ieșiri directe în stradă și cântece din repertoriul eminescian. Cu deosebire „Mai am un singur dor” s-a cântat până la sațietate de către elevii de toate vârstele, punându-li-se trecătorilor o floare la butonieră ori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a cântat până la sațietate de către elevii de toate vârstele, punându-li-se trecătorilor o floare la butonieră ori o cocardă pentru ca, returnate, aceste obiecte să fie însoțite și de contribuția fiecăruia în parte. În cazul special, al lui Eminescu, aceste chete publice le reactualizau pe cele din timpul vieții poetului, când se procedase la fel pentru strângerea banilor necesari traiului și îngrijirii sale medicale. Principiul banilor mărunți Cine parcurge acest capitol din eminescologie foarte bogat în atestări documentare dar, de regulă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
măcar în fugă, să ne referim la el. Sunt și numeroase știri de presă, răspândite prin periodicele anilor 1887 1888, dar este, înainte de toate, cartea scoasă de Cornelia Emilian cu scrisorile Hanrietei Eminescu de mulțumire pentru banii rezultați din aceste chete. Se intră, astfel, în complicatul laborator editorial al fraților Șaraga, librarii din Iași în jurul cărora s-a concentrat opoziția antimaioresciană imediat după moartea lui Eminescu. Aici scoate A.D. Xenopol ediția Mihail Eminescu: Poezii complecte, în 1893, cuprinzând toate poeziile publicate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o prefață de I.L. Caragiale (cuprinzând textele acestuia „în Nirvana”, „Ironie” și „Două note”) cu o parte din proza ziaristică a poetului și cu o anexă cuprinzând „Diferite acte” oferite spre publicare de către Cornelia Emilian ca să justifice banii strânși prin chetele organizate sub patronajul ei în 1887-1888. Găsim, aici, mai întâi o „Consultație” al pacientului Mihai Eminescu, datată „ 14 iulie 1887, Iași” și semnată de doctorii Otremba, Bottez, Filipescu, Negel și Riegler. Medicul lui Eminescu, polonezul Francisc Isac din Botoșani, lipsește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
apoi, dintre ele, se aleg numai cele care interesează tema. Care este tema? Mai întâi, boala poetului care, după descrierile insistente și repetate ale surorii sale, este în mod cert sifilisul, așa cum îl înțelege ea. Apoi, desigur, banii primiți în urma chetelor și modul de cheltuire a lor. „Această specie de cerșetorie deghizată...” Lăsăm, deocamdată, deoparte această boală (de altfel, nici medicii nu prea iau în seamă observațiile fetei cu o inteligență nativă excepțională dar fără școală, cum spune singură despre ea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la atâta distanță în timp, vedem lucrurile mai limpede în privința vieții sociale a lui Eminescu. Cât a fost sub observația Junimii, poetul era ajutat cu sume de bani strânse în tăcere de către membrii clubului sau simpatizanți, fără zgomot public, fără chete pe străzi ori prin localuri. Din 1887, însă, după ce iese de la Bolnița de lângă Mănăstirea Neamț și este nevoit să se stabilească la Botoșani, Junimea nu-l mai ajută cu bani. Eminescu intră în grija cercurilor socialiste din zonă, V.G. Morțun
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi fost dat pe merit și pe tăcute, ce iese din această comparație?. Când mai adaogi și pensia de stat, amânată nepermis de mult ce iese în plus? Și când toate acestea le pui sub cuvântul lui Eminescu, mereu împotriva chetelor? Iată ce-i scrie poetul lui Al. Vlahuță, în ianuarie 1887, din Mănăstirea Neamțului: „Dragă Vlahuță, Nu te pot încredința îndestul cât de odioasă e pentru mine această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, recompensă națională etc.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
intenționat ar fi, de-a face pentru mine apel la public. Mai sunt destule alte mijloace onorabile pentru a-mi veni în ajutor, iar cel propus de voi e desigur cel din urmă la care aș avea vreodată recurs...”. Aceste chete fuseseră, însă, deja programate, planificate, iar la 9 aprilie același an îl vor găsi pe Eminescu la Botoșani, la sora sa cea bună la suflet dar săracă și torturată de conștiința destinului advers al neamului Eminovicenilor în general: „pentru noi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și s-a apropiat de unul dintre prietenii mai vechi, eventual și-a căutat și el o gazdă; acest moment al vieții sale, cu fixarea în urbea natală, nu este rezolvat încă, biografii fiind foarte curioși să numere banii din chete și aproape indiferenți la preumblările prin lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se referă la numărul foarte mare de cetățeni din mai multe părți ale țării care au semnat această petiție. Național adică din toată țara, cunoscut în toată țara (prin nenorocirea lui). Este efectul direct al mediatizării cazului lui Eminescu prin chete publice, dar și prin presă. Continuă oratorul: „Domnilor, precum vă este cunoscut tuturor, Eminescu, unul din talentele noastre poetice cele mai mari, se găsește astăzi lovit de o boală grea și cumplită și în același timp în cea mai mare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iuliano și Bogdan, pe care Eminescu și-l cunoștea, desigur: „starea lui este periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși”. Altfel, de ce „mort pentru societate”? Pentru că se simțea exilat în Botoșani? Pentru că se face atâta tapaj cu aceste chete care-l scot, de fapt, iarăși din viața publică?). Din relatarea ei către Cornelia Emilian, reținem mai întâi grija pentru necesarele băi de la Hall de care o atenționează pe Cornelia Emilian. Mai reținem că Hanrieta nu-i face obișnuita situație
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Din tot acest roman epistolar care-i ridică monument Corneliei Emilian ca salvatoare a lui Eminescu atât rămâne: lecția sărăciei asimilată de către Hanrieta care va muri peste câteva luni în sărăcie cu adevărat lucie. Pentru ea nu mai funcționează energia chetelor. Culmea fiind că ea cere și roagă pe când fratele ei dimpotrivă: respingea. Și totuși, energia tuturor se canaliza către el. De ce? Simplu: pentru că era un nume, „dădea o palmă zdravănă pe obrazul societății” cum va zice socialistul Panait Istrati prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu adică, au fost chiar ei exmatriculați din școală trebuind să-și continue studiile în Franța și Belgia unde s-au îndoctrinat metodic cu ideile socialiste). Socialiștii ieșeni vor fi, însă, cei care popularizează, începând cu 1887, cazul Eminescu, organizând chete publice pentru poet, demonstrând, pe seama sa, că societatea burgheză nu-și protejează geniile, etc. Iar toate aceste demonstrații s-au făcut cu tăierea în două a operei lui Eminescu și aruncarea la coș, ca netrebuitoare, a ziaristicii. în general memorialiștii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]