231 matches
-
evidențiază prin anamneză familială fenomenul de anticipație, adică debutul mai precoce al IRC (cu 5-10 ani) în fiecare generație. Se folosește mai întâi ecografia renală, care poate evidenția chiștii cu mărimea de 1-1,5 cm și eventual CT care vizualizează chiști mai mici, cu diametrul de 0,5 cm. Un rezultat negativ nu exclude boala dacă pacientul este sub 30 de ani, în cazul folosirii ecografiei, sau 20-25 ani, în cazul utilizării CT. Aceste date sunt valabile pentru formele de ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
termic la peste 80 0 C, timp de 10 minute. Se consumă numai după fierbere sau prăjire suficientă sau prin congelare timp de minim 24 ore pentru distrugerea chiștilor. În crescătoriile de porci se vor stârpi șobolanii, posibili purtători de chiști iar alimentele vor fi ferite de accesul șoarecilor, șobolanilor și a altor vectori ai paraziților. Tratamentul cu substanțe chimice vermifuge se face cu piperazină, ditiazanină, hexilrezorcină, tetracloretilen. Se mai recomandă cortizon (50-60 mg/zi) și mintezol (25 mg/kg corp
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
țuică, pâine albă, ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram zahăr, ulei, orez, cacao, drojdie). Vroiam să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un cuțitoi, ca o sabie. Mama venea cu un lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște. Apoi urma pârlitul. Câteva brațuri de paie curate de grâu acopereau tot porcul (care era cam de vreo 200 kg) și tata le dădea foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste ele sare și paprică (boia de ardei, roșie). Tranșau apoi carnea, șoldurile, coastele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sora mă chema mereu la ajutor și o înțelegeam, că-i necăjită. Spărgeam măcar nucile și mai cumpăram ce-i trebuia, de la Iftemie Bordei. Mama cu cele două femei, luau carnea sortată de măcelar și o puneau la foc (pentru chiște). Pregătea în paralel friptura, mujdeiul și mămăliga pentru pomana porcului. Curățau ceapa, usturoiul și răspundeau la solicitările măcelarului, care era cel mai "șef" în ziua aceea. Tata venea cu sticla cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ziua aceea. Tata venea cu sticla cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o glumă, câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie 1503, domnul dăruie mânăstirii “un sat din satele noastre proprii, anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare a primit douăzeci de privilegii. Ștefan cel Mare i-a dat nouă privilegii, cinci până în 1470 și patru până în 1503. Din domeniul domnesc, Ștefan a dăruit mânăstirii Neamț în 1500 “de la noi”, balta Strâmba, iezerul Dubrovca și balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un picior de mămăligă și tigăița de schijă cu 3 picioare cu bucăți de cârnați și chișcă, care înotau în tigae în multă untura și înghițeam cât puteam eu și ei se băteau de eșia fum. Și eu am nimerit-o bine în acea zi. Într-o vară tata descarcă niște fân. Și pe mine m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se văicăra și eu m-am spăriet că-l va omorî. Și când venea popa eu mă ascundeam în podu șurei la bunica sub o covată și acolo stăteam până pleca popa. Lui popa Ionică Grigoriu îi zicea Chișcarașu, că, chișca fetele în tinerețea lui. Mi-a spus gazda mea la Fălticeni, Casandra lui Ștefan a Rotăriței, când umblam la școala primară Numărul l "Alexandru Ioan Cuza" din Fălticeni în 1896 în clasa I-a. Casandra Ștefan a Rotăriței a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trăi țara, că el a fost comandantul gărzii palatului domnesc în acea noapte, apoi cine-s eu înaintea lui, biet sergent"? Mama le-a făcut mâncare după puterea și priceperea ei: mămăliguță și o tigaie cu friptură de porc cu chiște și cârnaț. Iar tata într-o fugă a adus rachiu și vin și i-a cinstit. Și căpitanul Ionescu mi-a dat mie un ban de argint, va fi fost de 2 lei. Și după aceia la nu știu câtă vreme, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Volf B.Maria Registru matricol 24, 1961-1962, vol III, f.5-39, F.L.T.C.V.H., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.220. Clasa a XI-a A Seral Avătăjiței Gh. Șerban Andrei Maria Balint N.Anton Bedregeanu I. Constantă Bodescu G.Vasiie Chișca Gh.loan Cozma Gh.Grigore Cozma B.Vasile Crăciun I.Elena Darie I.Ioan Duculescu C. Gheorghe Filip Gh.loan Fordea Gh.loan lanțoc Gr.Melania Cogălniceanu T.Ioan Lazăr S.Manole Manea T.Jenița Macovei Gh.Ștefan Nemțeanu Ioan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Neamțu Maria Nicula Adrian Onea Gabriela Patraș Anton Român Micșunica Romila Romoald Roșca Safta Sîrbu Rodica Solomon Valerica Tanasi Vasile Trofin Floreta Ursu Maria Vakea Constantin Vlasă Jana Anchievici Veta Bălțatu Tinca Bodescu Rodica Ciobanu Elenă Ciomaga Măricica Chiriac Sabina Chișca Mariana Filip Maria Ghiorghiu Maria Ghiorghiu Dan Dumitru Ghiga Viorica Hanganu Lidia Iacob Odeta Idriceanu Maria Ion Elisabeta Leonte Ecaterina Mocanu Aurica Mocanu Eliza Moisă Lenuța Neculau Cezar Pascal Ghenea Pavel Elenă Popa Lidia Popescu Elenă Rotaru Maria Sălceanu Despina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Panciu Viorica Prepelița Mariana Romașcu Maria Rîpanu Mihaela Roșca Maricela Sîmbotin Gabriela Sîvu Valeriu Tinică Camelia Toader Jenica Toma Rodica Tomșa Lentă Tabăra Rodica Zaharia Tatiana Pintilie Toader Aursulesei Viorel Bădărău Adriana BIănaru Constantin Brănici Ivanca Busuioc Claudiu Chirilă RomeoCristinel Chișca Dorina Chitic Gheorghe Ciomag a Eustațiu Lucian Costăchescu Mihai Costin Dumitru Gaița Dumitra GĂIățeanu Letiția Guțan Marinela Elenă lânos Culiță Idriceanu Cornelia Gabnela Mantea Petru Marin Emilia Mitertz Rodica Mocanu Mihai Munteanu Mariana Nițeanu Lăură Nițica Despina Obreja Jana Panu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
24 decembrie 1970. Stăteam la masa de scris, în garsoniera mea. Era seara Ajunului de Crăciun, și mă gîndeam cu plăcere la ceea ce se întîmplă acasă: de dimineață au tăiat porcul, iar acum, seara, carnea, stă în covată, la sărat; chișca, umplută deja, se află în oală, pe plită, iar cîrnații stau agățați pe furca de tors lînă, deasupra sobei. Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin somn, în cameră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
preparat nativ lamă-lamelă,), fie prin fixarea, colorarea și examinarea microscopică a preparatelor. Astfel, s-au examinat raclate de la suprafața pielii, înotătoarelor și a branhiilor sau preparate squash (prin strivire între lamă și lamelă) din branhii sau din formațiuni patologice ( noduli, chiști). Identificarea endoparaziților s-a realizat prin examinarea directă sau a preparatelor microscopice (de tip squash) din organele interne: organe digestive (intestin, ficat, vezica biliară, stomac), urinare (rinichi și uretere), alte organe ca: vezica înotătoare, splina, creierul, glandele sexuale, etc. Examenul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
c) combaterea omidei de stepa (Loxostege sticticalis); ... d) combaterea dăunătorilor Cerapteryx graminis și Apamea testacea la pajiști; ... e) combaterea omidei păroase (Hyphantria cunea) și a fluturelui cu abdomen auriu (Euproctis chrysorrhoea) pe aliniamente și în parcuri; ... f) combaterea nematozilor cu chiști (Globodera pallida, Globodera rostochiensis) și nematodului tulpinilor și tuberculilor de cartof (Ditylenchus destructor) la culturile semincere de cartof; ... g) combaterea gândacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) la culturile semincere de cartof, vinete și tomate; ... h) combaterea afidelor (Aphis spp.) la culturile
ORDIN nr. 911 din 3 decembrie 2004 privind acţiunile fitosanitare de interes naţional şi modul de finanţare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164042_a_165371]
-
Chiricariu Ț. Dumitru 2676. Chirilă C. Ghiorghi 2677. Chirilă C. Ion 2678. Chirilă I. Vasile 2679. Chirilă I. Vasile 2680. Chirilă M. Evghenii 2681. Chirilă V. Mihai 2682. Chiruț S. George 2683. Chisălița S. Emilian 2684. Chiș Ț. Nicolae 2685. Chișca V. Gheorghe 2686. Chiverega I. Dimitrie 2687. Christof I. Adolf 2688. Cicu V. Ioan 2689. Ciobaca Ț. Dumitru 2690. Cioban N. Dumitru 2691. Cioban V. Dimitrie 2692. Ciobanu C. Dumitru 2693. Ciobanu C. Grigore 2694. Ciobanu Casandra Ioan 2695. Ciobanu
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Bărgăuanu G. Petre 4444. Berbecaru V. Simionică 4445. Bighiu I. Gheorghe 4446. Boacă S. Vasile 4447. Buganu M. Gheorghe 4448. Bujor G. Vasile 4449. Bujoreanu C. Petru 4450. Bumbu M. Vasile 4451. Căldare C. Ion 4452. Cărare D. Constantin 4453. Chișca Z. Gheorghe 4454. Cioata G. Vasile 4455. Cocuz P. Miluța 4456. Coromelcea G. Vasile 4457. Covrig A. Emil 4458. Criste C. Toader 4459. Dascălu Ț. Gheorghe 4460. Dăriescu Ț. Ioan 4461. Doba V. Dumitru 4462. Dorobăț D. Dumitru 4463. Dumbrava
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Câinar I. Gheorghe 1467. Campian S. Aurelian 1468. Candrea I. Alexandru 1469. Carvatchi I. Zamfir 1470. Caschler I. Franz-Francisc 1471. Carniala V. Dumitru 1472. Chelariu I. Costache 1473. Chiforiuc S. Sava 1474. Chifu I. Constantin 1475. Chirilă M. Evghenii 1476. Chișca V. Gheorghe 1477. Cicu V. Ioan 1478. Ciobanu Gh. Dumitru 1479. Ciobanu I. Gheorghe 1480. Ciornei D. Petru 1481. Cireș I. Grigore 1482. Ciucisan V. Samoil 1483. Ciurariu C. Traian 1484. Clim Gh. Vasile 1485. Cojocar C. Ifrim 1486. Cojocariu
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
Chirilă I. Toader 2229. Chirilă V. Constantin 2230. Chirilă V. Gheorghe 2231. Chiriia V. Gheorghe 2232. Chiriță Maranda Dumitru 2233. Chirițoiu I. Gheorghe 2234. Chirosca C. Eugen 2235. Chirosca N. Jenica 2236. Chiru I. Neculai 2237. Chiru Tasia Ene 2238. Chișca Adela Leon 2239. Chitic Gh. Nicolai 2240. Chitic Gh. Vasile 2241. Chitic I. Constantin 2242. Chițu I. Ion 2243. Cimpoi P. Emil 2244. Cioata Gh. Petru 2245. Cioban H. Petru 2246. Ciobanu Al. Constantin 2247. Ciobanu C. Dumitru 2248. Ciobanu
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
Vasile (fiul lui Ion născut la 20 ianuarie 1927 în localitatea Răzeni, Ialoveni) și Zinaida, născută la data de 6 iunie 1986 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău str. Drumul Crucii nr. 22. 11. Chișcă Andrei, fiul lui Andrei și Elena (fiica lui Golban Ion născut la 15 mai 1925 în localitatea Sălcuța, județul Tighina și Parascovia), născut la data de 19 august 1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
Ion născut la 15 mai 1925 în localitatea Sălcuța, județul Tighina și Parascovia), născut la data de 19 august 1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău str. Trandafirilor nr. 37/1, ap. 15. 12. Chișcă Elena, fiica lui Golban Ion (născut la 15 mai 1925 în localitatea Sălcuța, județul Tighina) și Parascovia, născută la data de 2 iunie 1958 în localitatea Sălcuța, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Căinari str.
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]