221 matches
-
Chițcani este o localitate-centru de comună în Raionul Căușeni, Republica Moldova. Este unul dintre cele mai vechi sate atestate documentar în Moldova. Istoria sa datează încă din anul 1367. Satul este cunoscut pentru Mănăstirea Noul Neamț, construită în 1864, una dintre cele
Chițcani, Căușeni () [Corola-website/Science/305218_a_306547]
-
pentru Drepturile Omului în Republica Moldova, satul a suferit abuzuri la adresa drepturilor omului din partea autorităților secesioniste transnistrene. Se estimează că între 1996-2000 aici au avut loc 20 de omucideri. Pe de-o parte autoitățile moldovene declară că nu au acces la Chițcani iar pe de altă parte Transnistria nu a condus nicio investigație în acest sens.
Chițcani, Căușeni () [Corola-website/Science/305218_a_306547]
-
din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și apoi ca ieromonah la 27 decembrie 1987 în Catedrala din Chișinău de către IPS Serapion Fadeev, mitropolit al Chișinăului (viitor mitropolit de Tula și Belevsk). La data de 25 septembrie 1990, este numit ca stareț la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani (Basarabia), fiind ridicat la rangul de egumen al acestei mănăstiri la 18 octombrie 1990 de către episcopul Vichentie Moraru de Bender. A deținut funcția de stareț al Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani timp de 8 ani, timp în care a reabilitat
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
este numit ca stareț la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani (Basarabia), fiind ridicat la rangul de egumen al acestei mănăstiri la 18 octombrie 1990 de către episcopul Vichentie Moraru de Bender. A deținut funcția de stareț al Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani timp de 8 ani, timp în care a reabilitat edificiul monahal care fusese închis în anul 1962. În perioada stăreției sale, s-a reparat Biserica "Sf. Nicolae" (resfințită în 1991), s-a deschis un Seminar Teologic în mănăstire (în 1991
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
Mitropolitul Vladimir i-a acordat la 28 noiembrie 1994 dreptul a purta crucea pectorală cu diamante. La 29 ianuarie 1995, arhimandritul a fost numit în funcția de prorector al Seminarului Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani. Apoi la 28 mai 1997 a fost numit președinte al Comisiei de formare religioasă și catehizare din cadrul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldova. Din anul 1996 este și membru al Comisiei Teologice al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. În
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
de Tiraspol și Dubăsari, condusă de P.S. Episcop Iustinian Ovcinicov. La data de 6 octombrie 1998, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis înființarea Episcopiei de Edineț și Briceni și numirea ca episcop a starețului Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani, arhimandritul Dorimedont Cecan. El a fost hirotonit întru arhiereu la 8 noiembrie 1998 în Catedrala Patriarhală din Moscova, de către Patriarhul Aleksei al II-lea al Moscovei, asistat de către mitropolitul Juvenalie Poiarkov de Krutița și Kolomna, mitropolitul Vladimir Cantarean al Chișinăului
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
întâmpinat la Aeroport și însoțit de un convoi (din care făceau parte episcopii Anatolie de Cahul și Comrat și Iustinian de Tiraspol și Dubăsari) la Catedrala Mitropolitană. Episcopul își exprimase dorința de a fi înmormântat în Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani, loc unde și-a dus ascultarea de monah și stareț. În partea stângă a Catedralei i s-a săpat o groapă, dar la adâncimea de doi metri au fost găsite moaștele unui călugăr, având sub cap o cărămidă cu numele
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
frunte cu Mitropolitul Vlasie Mogârzan. PS Dorimedont era considerat un adversar al mitropolitului Vladimir Cantarean cu care intrase în mai multe conflicte cum ar fi cel legat de dorința mitropolitului de a ceda în anul 2001 Mănăstirea Nou Neamț din Chițcani către Episcopia de Tiraspol și Dubăsari. Episcopul, care fusese 8 ani stareț la acea mănăstire, s-ar fi opus categoric, reușind să obțină rămânerea ei în cadrul Arhiepiscopiei Chișinăului . De asemenea, PS Dorimedont a fost singurul ierarh care a votat împotriva
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
(n. 13 august 1940, satul Chițcani, județul interbelic Orhei (azi, în raionul Telenești) - d. 25 aprilie 2016, Chișinău ) a fost om de litere, dramaturg, poet, scenarist de film, traducător și scriitor român, membru al "Uniunii Scriitorilor din Moldova" și al "Uniunii Scriitorilor din România". s-a
Nicolae Esinencu () [Corola-website/Science/299994_a_301323]
-
aprilie 2016, Chișinău ) a fost om de litere, dramaturg, poet, scenarist de film, traducător și scriitor român, membru al "Uniunii Scriitorilor din Moldova" și al "Uniunii Scriitorilor din România". s-a născut la data de 13 august 1940 în satul Chițcani, județul interbelic Orhei (azi, raionul Telenești). A urmat în perioada 1971 - 1973 studiile superioare la Institutul de Literatură "Maxim Gorki" din Moscova. Debutează la "Moldova-film" în anul 1975 în calitate de coautor de scenariu la filmul regizorului Vlad Ioviță "Calul, pușca și
Nicolae Esinencu () [Corola-website/Science/299994_a_301323]
-
de aur, cu gravuri și chenare în email, tehnică denumită "cicanca". Printre bisericile pictate de el menționăm Paraclisul "Sf. Ioachim și Ana" de la Sihăstria, Biserica Ciuflea din Chișinău, Catedrala din Chilia Nouă, Paraclisul Seminarului din Ismail, un paraclis la Mănăstirea Chițcani ș.a. Arhimandritul Timotei Aioanei povestește într-un articol că însoțindu-l pe arhimandritul Sofian Boghiu, cunoscut pictor bisericesc la pictarea unei biserici din satul Slatina, numit și Drăceni din județul Suceava, acesta a văzut în biserica parohială o icoană a
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
, , este un pod din zidărie de piatră construit în anul 1841 pe teritoriul satului Chițcani (comuna Costești, județul Vaslui). Podul este situat pe DN24, la km 97, la circa 72 m est de șosea (pe drumul ce leagă localitatea Roșiești de șoseaua Vaslui - Bârlad). El traversează râul Bârlad. din Chițcani a fost inclus pe Lista
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
anul 1841 pe teritoriul satului Chițcani (comuna Costești, județul Vaslui). Podul este situat pe DN24, la km 97, la circa 72 m est de șosea (pe drumul ce leagă localitatea Roșiești de șoseaua Vaslui - Bârlad). El traversează râul Bârlad. din Chițcani a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Vaslui la numărul 258, având codul de clasificare . În imediata apropiere a acestui pod s-a aflat satul Docolina, localitate cu rezonanță istorică unde a fost stație de
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]