311 matches
-
împăratul din țara Persiei, anume Chira, CPL, I, 353-401; Sindipa, îngr. și introd. Magdalena Georgescu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, I, București, 1996, 197-320. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 54-77; Cartojan, Cărțile pop., II, 284-297; I. C. Chițimia, „Sindipa”, CPL, I, 347-351; Piru, Ist. lit., I, 445-448; Ist. lit., I, 667-669; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 48-50, 57-60; Dicț. lit. 1900, 783-784. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; De la Dragoș la Cuza Vodă, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, București, 1966; Antologie de proză populară epică, III, îngr. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Cuza Vodă în tradiția populară, îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
furniza sătenilor o literatură instructivă și totodată delectabilă: Istoria marelui împărat Alexandru Macedon, în vremea când era cursul lumii 5250 de ani (1909), Esopia sau Vieața și pildele preaînțeleptului Esop (1909), considerate „ediții în redacția Sadoveanu”, cu unele „revizuiri” (I. C. Chițimia), Istoria Genovevei de Brabant (1910). Cele două volume Din viețile sfinților (1924-1926), transpuse în colaborare cu D. D. Patrașcanu, au o țintă identică. Autorul o urmărește și mai târziu, cu Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930). Viața Genovevei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Rezuș, Dacă poți râde, să râzi, pref. Dumitru Lazăr, Timișoara, 1974; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-604; Ist. lit., I, 139-199; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
2001. Repere bibliografice: I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-604; Ist. lit., I, 139-199; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Râmnicul Sărat”, CL, 1935, 3-5; D. Murărașu, Ion Diaconu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, „Revista «Tinerimea română»”, 1936, 5; Petru Caraman, „Ethnos”, revistă de grai, studiu și creațiune românească, „Balcania”, 1943; Ion H. Ciubotaru, Ion Diaconu. „Ținutul Vrancei”, ALIL, 1971; I. C. Chițimia, Ion Diaconu - 75, „Revista noastră” (Focșani), 1978, 55-57; Ovidiu Papadima, Un valoros cercetător al creației noastre populare, RMB, 1980, 11 133; Ion Cuceu, Ion Diaconu, „Cântăreți și povestitori populari”, AAF, 1983; Ion Șeuleanu, Ion Diaconu (1903-1984), AAF, 1987; N. Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
din România. Că redactori responsabili figurează Emil Petrovici (1958-1970), Petru Constantinescu-Iași (1962, 1965), Al. Rosetti (1972), Mihai Novicov (1973-1989), G. Mihăilă (1990-1997), Dorin Gămulescu (din 2000). Din comitetul de redacție au mai făcut parte de-a lungul anilor Ion C. Chițimia, Traian Ionescu-Nișcov, Ion Pătruț, Pândele Olteanu, Ecaterina Fodor, Emil Vrabie, Corneliu Barborică, Victor Vascenco, Mihai Mitu, Ion Petrică, Mariana Mangiulea, Gheorghe Bolocan, Jiva Milin, Onufrie Vințeler, Constantin N. Velichi, Dan Horia Mazilu, Virgil Șoptereanu, Solomon Vaimberg, Sorin Paliga ș.a. Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
secolul al XVI-lea; Victor Papacostea - școală de limbă și cultură slavona de la Târgoviște în timpul domniei lui Matei Basarab); literatura cronicilor și a cronografelor (P.P. Panaitescu referitor la cronicile slave din Moldova în secolul al XV-lea, iar Ion C. Chițimia despre originalul cronicii lui Mihai Viteazul; G. Mihăilă - istoriografia română veche în raport cu istoriografia bizantina și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul); vechiul drept românesc scris (Pândele Olteanu despre textele juridice slavo-române în raport cu nomocanoanele slave vechi și despre Pravila de la Govora în lumina izvoarelor bizantino-slave); cărți populare (Ion C. Chițimia - funcția literară a romanelor populare în literaturile slave și în literatura română și despre Alexandria ca român popular pătruns în literatura română prin filiera slavă; Pândele Olteanu despre Fiziolog în literaturile slave și în literatura română; Gheorghi Dancev - traduceri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
literaturile sud-est europene din secolele al XIV-lea-al XVII-lea și despre izvorul ucrainean al versurilor slavone tipărite în Antologhionul din 1643; Henryk Misterski - izvoarele Psaltirii în versuri a lui Dosoftei); literatura parenetica și omiletica (P.P. Panaitescu, Ion C. Chițimia, G. Mihăilă și Dan Zamfirescu despre Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie; Pândele Olteanu - primele colecții omiletice în literatura română, izvoarele Cărții cu învățătură a lui Coresi și ale celei a lui Varlaam, versiunile slave ale Florii darurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
a lui Varlaam, versiunile slave ale Florii darurilor traduse în limba română); scrieri culturale din afara sferei religioase (Șerban Papacostea, Emil Vrabie și Iacov S. Luria despre geneză și răspândirea povestirilor scrise referitoare la Vlad Țepeș); carte și societate (Ion C. Chițimia despre importanța primei tipărituri de la Târgoviște din anul 1508 în context european); manuscrise slave în bibliotecile din România (I. Iufu - manuscrisele slave în bibliotecile din Transilvania și Banat; Zlatca Iuffu - manuscrisele slave din bibliotecă și muzeul mănăstirii Dragomirna; Elenă Lința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
XIX-lea. Dintre articolele referitoare la autorii români de la începutul secolului al XIX-lea sunt de semnalat cel despre Ion Budai-Deleanu, autor tratat de Mihai Mitu că precursor al studiilor de slavistica în România, și cel datorat lui Ion C. Chițimia despre Gh. Asachi și scriitorii polonezi Adam Naruszewicz și Adam Mickiewicz. Abordând perioadă modernă, Ion C. Chițimia privește Cântarea României în raport cu creația lui Adam Mickiewicz, Virgil Șoptereanu urmărește receptarea lui Mihai Eminescu în cultura rusă și structurile filosofico-estetice ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
cel despre Ion Budai-Deleanu, autor tratat de Mihai Mitu că precursor al studiilor de slavistica în România, și cel datorat lui Ion C. Chițimia despre Gh. Asachi și scriitorii polonezi Adam Naruszewicz și Adam Mickiewicz. Abordând perioadă modernă, Ion C. Chițimia privește Cântarea României în raport cu creația lui Adam Mickiewicz, Virgil Șoptereanu urmărește receptarea lui Mihai Eminescu în cultura rusă și structurile filosofico-estetice ale lui Schopenhauer în creația lui Eminescu și a neoromanticilor ruși; G. Mihăilă scrie despre Eminescu și slavistica; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Cântarea României în raport cu creația lui Adam Mickiewicz, Virgil Șoptereanu urmărește receptarea lui Mihai Eminescu în cultura rusă și structurile filosofico-estetice ale lui Schopenhauer în creația lui Eminescu și a neoromanticilor ruși; G. Mihăilă scrie despre Eminescu și slavistica; Ion C. Chițimia compară universul poetic al lui Mihai Eminescu din Mai am un singur dor cu acela al lui Stanislaw Wyspianski din poezia Niech nikt nad grobem mi nie placze; Gheorghe Călin se referă la stilul poetului slovac Ivan Krasko în raport cu stilul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
timpului la scriitorii ruși și în filosofia lui Mircea Eliade, Gheorghe Barbă face o paralelă între Marin Preda și scriitorii ruși ș.a.m.d. În paginile revistei sunt abordate probleme de folclor sud-est european în studii aparținând lui Ion C. Chițimia (L’„Histoire du sage Ahikar” dans leș littératures slaves et la littérature roumaine et șes rapports avec le folklore), Anton Balotă (În legătură cu istoricitatea epicii orale românești și cântecul „ucrainean” al lui Ștefan Vodă), N. Ceredarec (Note despre „Cântecul lui Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Structura se păstrează și în G. Călinescu. Spectacolul personalității (1999), carte conținând „dialoguri adnotate” cu cei ce l-au cunoscut îndeaproape pe marele critic, fiind vorba îndeosebi de colaboratorii săi din cadrul Institutului de Istorie Literară și Folclor: Geo Bogza, I. C. Chițimia, G. Ivașcu, D. Micu, George Muntean, Ovidiu Papadima, Al. Rosetti, D. I. Suchianu, Cornelia Ștefănescu, Ștefana Velisar-Teodoreanu, D. Vatamaniuc, Teodor Vârgolici, Alice Vera Călinescu, Gh. Vrabie. Culegerea intitulată Istoria literaturii române în evocări (2001) reunește texte în care scriitori din secolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
București, 1864; Micuța, București, 1864; Trei ovrei: jupânul Shylock al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac și jupânul Moise al lui Alecsandri, București, 1865; Ion Vodă cel Cumplit, București, 1865; ed. 2, București, 1894; ed. îngr. și pref. I.C. Chițimia, Craiova, 1942; Răzvan-Vodă, ed. 2, București, 1867; ed. 3 (Răzvan și Vidra), București, 1869; ed. 4, București, 1895; Odă la boieri, București, 1869; Poezie, București, 1873; Istoria critică a românilor, I-II, București, 1873-1875; ed. îngr. și introd. Grigore Brâncuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Lăzăreanu, Cu privire la..., București, 1971, 127-192, 271-274; Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, îngr. și pref. Mircea Handoca, Iași, 1987, 59-110; Vianu, Arta, I, 191-195; Călinescu, Ist. lit. (1941), 320-332, Ist. lit. (1982), 370-381; Haneș, Scriitorii, 123-241; Cioculescu-Vianu-Streinu, Ist. lit., 124-132; Chițimia, Folcloriști, 37-42; Macrea, Lingviști, 81-104; Perpessicius, Mențiuni ist., 525-553; N. Romanenko, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Chișinău, 1957; Dima, Studii, 31-60; George Munteanu, B.P. Hasdeu, București, 1963; Mîndra, Incursiuni, 55-62; Brădățeanu, Drama, 77-112; Studii și materiale despre B.P. Hasdeu, Chișinău, 1966; E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Iași, 1995 (în colaborare cu Sergiu Coloșenco); Ion Barbu, Opere, I-II, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997-1999, Opere, I-II, introd. Eugen Simion, București, 2000; Al. Alexianu, Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 2001 (în colaborare); Ion Barbu, Opere, I-II, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997-1999, Opere, I-II, introd. Eugen Simion, București, 2000; Liviu Rebreanu, Opere, I-III, pref. Eugen Simion, București, 2001 (în colaborare cu Ilderim Rebreanu); Pamfil Șeicaru, Epistolar. Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
context european, RITL, 1983, 4; Andrei Oișteanu, Emil Turdeanu, JL, 1990, 33, 45-46; Victor Spinei, Un patriarh al medievisticii românești, CRC, 1991, 31; Mircea Anghelescu, Emil Turdeanu - 80, RL, 1991, 45; [Emil Turdeanu], RITL, 1991, 3-4 (semnează Paul Mihail, I. C. Chițimia, G. Mihăilă, Marin Bucur); Ștefan S. Gorovei, Profesorul Emil Turdeanu la 80 de ani, AIX, ț. XXVIII, 1991; Românii, 357-359; Teodor Vârgolici, Studii de erudiție istorico-literară, ĂLA, 1996, 311; Mircea Anghelescu, „Oameni și cărți de altădată”, LCF, 1997, 46; Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
texte vechi românești, Iași, 1882; Studii de lingvistică și folcloristică, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1976. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 231; Panu, Junimea, I, 153-156; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383, Ist. lit. (1982), 440; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 210-211; I.C. Chițimia, A. Lambrior, folclorist, RITL, 1957, 1-2; G. Călinescu, Folclorul la „Convorbiri literare”, SIL, 92-95; Ist. lit., III, 847-861; Dicț. lit. 1900, 485-486. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
lui Boileau. Volumele al treilea și al patrulea ale lucrării conțin o antologie de texte, așezate nu pe școli și curente, ci pe ani și autori. Cartea lui A. a fost recunoscută ca „un tezaur inestimabil de literatură românească” (I. C. Chițimia), ca o „inestimabilă sursă de documentare” (Dumitru Micu). SCRIERI: Mode și veșminte din trecut, I-II, București, 1971; Acest Ev Mediu românesc, București, 1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri pentru Draga, București, 2000; Istoria poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
II, București, 1971; Acest Ev Mediu românesc, București, 1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri pentru Draga, București, 2000; Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, îngr. Dumitru-Mircea Coloșenco, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 1993-2001. Traduceri: Întâmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, București, 1971; Cervantes, Don Quijote (repovestire pentru copii), București, 1975; Din stihurile jupânului François Villon, postfață Romulus Vulpescu, București, 1979. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit., II, 1098; Dumitru Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964; Ist. lit., I, 118-121; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, îngr. și pref. Ion Taloș, București, 1972, 29-36; Dumitru Pop, Pe marginea „Mioriței”, SUB, Philologia, 1965, fasc. 1; I.C. Chițimia, V. Alecsandri și problemele folclorului românesc la jumătatea veacului al XIX-lea, RITL, 1966, 1; Gheorghe Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 217-282; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, pref. Em. Condurachi, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
pe drum frig, în biserici frig ! Îmi imaginez că a fost o comemorare solemnă, unde s-au spus lucruri frumoase despre prof. Mîndrescu. Aș fi dorit foarte mult să-i aud pe D-nii prof. Virgil Tempeanu, Mihai Isbășescu, Ion C. Chițimia, Vasile Netea, Dna Maria-Luiza Ungureanu. Sper să aflu vești de la Dl. Prof. Tempeanu sau de la D-na Ungureanu. Am cel puțin mulțumirea sufletească, că am reușit să evoc pe multe pagini figura lui Simion Mîndrescu 89, în ampla Monografie pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]