1,185 matches
-
spre soldați, muți, ca de piatră. În urma lor casele rămân triste, pustii,blestemate. La școală ni se spune: au fost luați chiaburii, dușmanii poporului, uneltele anglo-americanilor, și duși În Bărăgan. Noi tăcem. Acasă ni s-a spus să nu vorbim Chiaburii, dușmanii poporului, sunt neamurile noastre. Lapte de bic Străbunica mea se chema Iglica Un nume cum nu mai găsești astăzi Locuia Într-o casă din bârne La capătul satului, aproape de pădure. Era Înveșmântată În haine vechi, desperecheate Pielea obrazului, mâinile
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
cei care o susținuseră, fugiseră). În urma ostașilor ruși au apărut "tovarășii" de la Народный комиссариат внутренних дел-NKVD care atât în 1940, cât și în 1944, au "curățat" orașul de toți "nedoriții" printre care foștii slujbași ai administrației românești, negustorii, așa-zișii "chiaburi", popii, credincioșii cei mai de vază ș.a.m.d., peste 500 de persoane în total. Astfel, după război, Făleștii, ca multe alte orășele și sate din Republica Moldova, își pierduseră circa un sfert din populația antebelică, multe case și prăvălii, precum și
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
total. Astfel, după război, Făleștii, ca multe alte orășele și sate din Republica Moldova, își pierduseră circa un sfert din populația antebelică, multe case și prăvălii, precum și lăcașurile de cult, fiind jefuite și incendiate. Rechizițiile administrației sovietice și priogoana împotriva pretinșilor "chiaburi", adăugate secetei din anii 1946-47, goliră însă multe sate înconjurătoare de locuitorii lor, care veniră la oraș. Cu această masă de muncitori docili, bucuroși de o masă pe zi și de cîteva copeici pentru vodcă, administrația sovietică a procedat la
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
колхоз, kolhoz) și ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz). Această politică avea ca scop creșterea producției agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea, de asemenea, și un important scop politic, ca un pas înainte către comunism, prin deposedarea culacilor (chiaburilor) de proprietățile agricole și funciare și transferarea lor către pătura țăranilor săraci colectiviști. În Imperiul Rus, reforma lui Stolîpin a fost inițiată pentru a asigură dezvoltarea capitalismului în agricultură, prin impulsionarea creării unor ferme mari. Primul război mondial și revoluția
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
mari. Primul război mondial și revoluția a stopat acest proces în Rusia. În timpul revoluției, marile proprietăți agricole au fost confiscate de țărani și împărțite în conformitate cu sloganul la modă în acele timpuri "Pământul - țăranilor!" Pământurile confiscate de la marii latifundiari și de la "chiaburi" produceau înainte de revoluție aproximativ 70 % din cerealele de pe piață care erau disponibile pentru export. Înainte de revoluție, țăranii dețineau controlul a 2.100.000 km² de teren împărțite în 16 milioane de proprietăți agricole. După revoluție până la colectivizare, țăranii au avut
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
ținuți ostatici până la livrarea întregii cantități de produse cerute de stat. Noua Politică Economică (NEP) a înlocuit rechizițiile cu impozitele pe produsele alimentare (продналог). Aceasta a dus însă la îmbunătățirea situației materiale a păturii capitaliste a țărănimii și anume a chiaburilor - culaci - ceea ce era inacceptabil pentru comuniști. Conducerea bolșevică a identificat greutăți în aprovizionarea cu cereale la începutul anului 1928 (care implica recolta anului 1927), apreciind că ar exista o criză în agricultură. Stalin a dat vina pe chiaburi, pe care
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
anume a chiaburilor - culaci - ceea ce era inacceptabil pentru comuniști. Conducerea bolșevică a identificat greutăți în aprovizionarea cu cereale la începutul anului 1928 (care implica recolta anului 1927), apreciind că ar exista o criză în agricultură. Stalin a dat vina pe chiaburi, pe care-i acuza că ar fi sabotat colectarea cerealelor. Planul de colectare a cerealelor la prețul stabilit de stat nu a fost îndeplinit cu aproximativ cu 2 milioane de tone. Recolta a fost bună, dar a fost stocată în
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
pe piața liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci (chiaburi) în colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau în lagăre de muncă. S-a calculat că 20 % dintre membrii familiiilor chiaburești deportate, printre aceștia multe femei și mulți copii, au murit. În total, peste 6 milioane
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau în lagăre de muncă. S-a calculat că 20 % dintre membrii familiiilor chiaburești deportate, printre aceștia multe femei și mulți copii, au murit. În total, peste 6 milioane de chiaburi și-au pierdut viața datorită condițiilor din timpul transportului, sau datorită muncii istovitoare din lagărele de muncă . Ca urmare, mulți astfel de țărani s-au angajat în acțiuni de rezistență armată. O altă formă de protest a fost sacrificarea animalelor
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Această acțiune a avut loc în perioada 1929 - 1933, muncitorii fiind cunoscuți sub numele de cei douăzeci și cinci de mii. Brigăzi de șoc au fost folosite împotriva țăranilor care se opuneau cooperativizării ca și pentru îndepărtarea celor care erau considerați culaci (chiaburi) și "sprijinitori ai chiaburilor". Prețul colectivizării a fost așa de ridicat, încât numărul ziarului "Pravda" din 2 martie 1930 a publicat articolul lui Stalin "Amețiți de succes", în care el îi descuraja pe cei supra-zeloși: După publicarea acestui articol, presiunea
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
loc în perioada 1929 - 1933, muncitorii fiind cunoscuți sub numele de cei douăzeci și cinci de mii. Brigăzi de șoc au fost folosite împotriva țăranilor care se opuneau cooperativizării ca și pentru îndepărtarea celor care erau considerați culaci (chiaburi) și "sprijinitori ai chiaburilor". Prețul colectivizării a fost așa de ridicat, încât numărul ziarului "Pravda" din 2 martie 1930 a publicat articolul lui Stalin "Amețiți de succes", în care el îi descuraja pe cei supra-zeloși: După publicarea acestui articol, presiunea pentru colectivizare a mai
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
se așteptaseră liderii comuniști. Comitetul Central al Partidului Comunist a dat însă vina pe culaci, care ar fi organizat rezistența împotriva colectivizării. Era adevărat că, în parte, țăranii stocaseră cerealele în așteptarea unor prețuri mai mari și că în special chiaburii se opuseseră colectivizării. Fuseseră acte de sabotaj, (arderi ale recoltelor, măcelăriri ale animalelor), acte de distrugere a proprietăților și atacuri asupra conducătorilor sau membrilor fermelor cooperatiste. Guvernul sovietic a răspuns acestor acte de sabotaj prin tăierea aprovizionării cu alimente a
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
a dus la ceea ce istoricii ucrainieni au denumit Holodomor. Acest 'Holodomor' este adesea socotit responsabil pentru moartea a unui mare număr de ucrainieni, între 6 și 10 milioane de oameni. Mulți chiaburi sabotori și alți opozanți ai colectivizării, ("sprijinitori ai chiaburilor"), au fost executați sau au fost trimiși în lagărele de muncă forțată. Familiile de chiaburi au fost deportate în Siberia și în Kazahstan, mulți dintre ei murind în timpul transportului. Pe 7 august 1932, s-a emis "Decretul pentru protejarea proprietății
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
pentru moartea a unui mare număr de ucrainieni, între 6 și 10 milioane de oameni. Mulți chiaburi sabotori și alți opozanți ai colectivizării, ("sprijinitori ai chiaburilor"), au fost executați sau au fost trimiși în lagărele de muncă forțată. Familiile de chiaburi au fost deportate în Siberia și în Kazahstan, mulți dintre ei murind în timpul transportului. Pe 7 august 1932, s-a emis "Decretul pentru protejarea proprietății socialiste", stabilindu-se că furtul din colhozuri și din proprietatea cooperativelor se pedepsea cu moartea
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Krasnodar și 20.000 în Stavropol. Cel puțin 4 milioane de oameni au murit în timpul Marii Foamete din Ucraina. Mulți istorici au caracterizat acest fapt drept "un genocid împotriva ucrainienilor". Vina pentru neîndeplinirea planurilor de achiziții a fost aruncată pe seama chiaburilor și a "elementelor naționaliste burgheze", luâindu-se imediat măsuri de epurare a conducerii ucrainiene a partidului comunist și a intelectualilor ucrainieni. Presa sovitică nu a publicat nimic despre această mare foamete. Însă, jurnaliștii britanici Malcolm Muggeridge #1 și Gareth Jones #2
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
nou achiziționate. Mai exact, era vorba de pedepsirea celor care au colaborat cu „ocupanții” și, mai ales, de eliminarea totală a elementelor sociale indezirabile ce constituiau o piedică în construcția socialistă - în special a țăranilor înstăriți, numiți peiorativ kulaci sau chiaburi. La 22 iunie 1941, armata germană atacă URSS, iar România intră în război de partea Germaniei cu scopul declarat de a elibera teritoriile pierdute un an mai devreme. Ulterior, mii de basarabeni sunt recrutați în armata română și participă la
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În 1904, un număr de 300 de familii de țărani dețineau doar 910 ha de teren. În noiembrie 1917, țăranii săraci din sat au confiscat pământurile statului, moșierilor și chiaburilor și le-au împărțit între ei. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
preotului Anton Mălai," Comuna Leșu este amintită și într-un document emis de Comisia județeană Năsăud de verificare a membrilor Partidului Muncitoresc Român în 1949, printre comunele în care Partidul Comunist a înființat greu organizații, datorită "“elementelor dușmănoase: preoți, învățători, chiaburi". Instalarea la putere a regimului comunist a avut drept consecință directă pentru parohia Leșu, confiscarea a 60 de hectare de fânațe, păduri și teren arabil. S-a interzis, de asemenea predarea religiei în școală. În urma pensionării părintelui Vasile Coșbuc, în
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
doilea război mondial, membrii familiei Țâțos au pierdut totul. Li s-au confiscat chiar casele. Unii au murit în aziluri, la Botoșani sau București. După război Davidel Țâțos pierde tot, banca și casele îi sunt naționalizate, iar fiul Teodor, considerat chiabur și acuzat pe nedrept că a provocat incendierea unei arii de grâu, este arestat și ispășește o pedeapsă de 5 ani la Fălticeni și la Galata lângă Iași. Viitoarea soție, Francisca Ida, de loc din Dumbrava, comuna Cornu Luncii, originară
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
socială din timpul regimului stalinist, colectivizarea agriculturii. Molotov a dus la îndeplinire sarcinile trasate de Stalin în domeniul agriculturii folosind fără rezerve forța pentru a zdrobi împotrivirea țăranilor la colectivizare. Printre aceste măsuri s-a numărat deportarea milioanelor de "kulaci" (chiaburi) în lagărele de muncă, unde cei mai mulți au pierit. Molotov a condus personal "Comisia Extraordinară pentru Predarea Cerealelor din Ucraina", care a confiscat o cantitate oficială de 4,2 milioane tone de cereale din hambarele țăranilor lăsați să moară de foame
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
din hambarele țăranilor lăsați să moară de foame. Istoricii din zilele noastre estimează că între 4 și 6 milioane de ruși și ucraineni au murit (fie din cauza foamei, fie din cauza condițiilor inumane din lagărele de muncă unde au fost deportați chiaburii) în timpul colectivizării agriculturii. Molotov a supravegheat, de asemenea, punerea în practică a primului plan cincinal conceput pentru industrializarea forțată a țării. Asasinarea lui Serghei Kirov în 1934, (acțiune pe care mulți istorici ai zilelor noastre o consideră ordonată chiar de
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
de la Mârșani”și îi trimetea familiei lui ce trăia din cultivarea numele țării prin lume, dar au avut amândoi un sfârșit tragic. cartofilor. Poștașul abia putea să numere multele bancnote Cauza? Invidia. 62 Pe la 8-9 ani părinții mei, destul de înstăriți, chiaburi ai regimului comunist, m-au dus la Pitești, în Târgul Moșilor, să văd un spectacol de circ ce mi-a rămas adânc întipărit în imaginea copilăriei mele. Își aproviziona prăvălia de la negustori renumiți din Pitești. Parca Pakardul în fața prăvăliilor Cazangiu
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. La 10 ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. S-au format gărzi roșii și s-a trecut la confiscarea pământurilor statului și chiaburilor și împărțirea acestora către țăranii săraci. Intervenția armatei române la 12 februarie 1918 a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tașbunar a făcut parte din componența României
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
pentru notar sau școală, iar în 1964 a fost supraetajată căpătând forma de astăzi. Între anii 1952 - 1956, Primăria Racovița a funcționat în clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
și a „terorii republicane proletcultiste” din România „lagărului socialist”: 1945 - 1958 / 1960. Între adepții proletcultismului în România au fost Alexandru Jar și Anatol Baconsky. Trece-o noapte și mai trece-o zi,<br>Se ascute lupta între clase,<br>Iar chiaburii se arat-a a fi<br>Elemente tot mai dușmănoase.<br><br>Astea le vedem noi — dar chiaburii<br>Văd în față negre văgăuni<br>Și în ochii lor văpaia urii<br>Răscolește blestemații tăciuni.<br><br>A.E. Baconschi
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]