1,084 matches
-
mână și cu un boț de mămăligă pământie și rece În cealaltă. Foarte repede a sosit și mâncarea. „Uite tu colo, Costache, ce hălci de carne plutesc În cazanul cela” - mi-am zis eu privind la marmita cu o zamă chioară care avea meritul de a fi doar fierbinte. Are dreptate românul când spune că: „Goliciunea Înconjoară, da’ foamea dă de-a dreptul”. Așa că: „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă”. După un asemenea ospăț, un somn pe maldărul de paie Întins
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
luară spre dreapta, pe un coridor strâmt și întunecos, cu miros de aer umed și stătut, de-a lungul căruia se înșiruia vreo duzină de uși, mânjite cu vopsea cafenie. În fața ultimei uși, pe care se putea distinge, la lumina chioară a unui bec spânzurat în tavan, o plăcuță cu un vag număr, ceasornicarul se opri și apăsă pe butonul soneriei. Hm, e cam neplăcut pe aici..., remarcă Stelian, privind în jur și așteptând împreună cu ceasornicarul ca ușa locuinței să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
îmbietoare decât vagonul trenului care s-a și pierdut în gura tunelului care se ghicește, pată neagră, în negura nopții. Bărbatul care a ajutat-o să coboare scara abruptă a trenului a dispărut nu se știe unde. Un singur bec chior și pâlpâitor atârnă din tavanul înalt. La lumina lui, Dora descifrează cu greu listele de "Plecări" și "Sosiri" afișate lângă ușa care nu se închide bine și are un geam spart. Ceea ce constată nu este de natură să îi dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
lui Eliade", cum a zis el adineaori. Dora închide ochii și simte cum barba lui îi mângâie ușor obrajii și atinge ca un fluture pleoapele bine ferecate. "Îndrăgostită la prima vedere la aproape șaizeci de ani ! Și încă la lumina chioară și în atmosfera glaciară dintr-o gară uitată de lume ! Absurd !", se persiflează în gând, fără milă Dora. O voce profundă răspunde zbuciumului ei : Sunt îndrăgostit de tine de acum cincizeci de ani, te-am întâlnit în paginile unor cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dovedind, prin aceasta, deopotrivă maturitate artistică și intuiție de o rară modernitate, arhivarul Filimon știe, ca tot românul, mai bine: personajele negative trebuie pedepsite exemplar (Tuzluc moare sărac, Duduca este înecată în Dunăre, Păturică sfârșește la ocnă, în timp ce Chir Costea Chiorul, negustorul mârșav, este biciuit în piața publică și țintuit de urechi în fața propriei prăvălii), iar cele pozitive, atât de "fragede", încât nici măcar cu floarea albă de cireș nu mă încumet a le asemăna, sunt recompensate cu magnanimitate, că doar auctorele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai exista nimeni care să-i fie pe potrivă". Fraza concentrează atâta emoție sublimată, încât orice comentariu din partea mea ar deveni inutil. Genialul Filimon însă nu se mulțumește să relateze cu lux de amănunte sfârșitul personajelor sale negative (Tuzluc, Costea Chiorul și Păturică; Duduca sfârșise în Dunăre, așa că absenta de la reuniunea funerară), ci le pune chiar, într-un romantic turn of events, să se întâlnească pe drumul spre groapă. Desigur, simte că nu a fost suficient de clar, astfel că, la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
când În când și nu pe bani - avea grijă să le-o rețină. În afară de don Francisco și de căpitan, În dimineața aceea cercul de prieteni era format din câțiva obișnuiți ai localului: Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, grămăticul (Dómine) Pérez și Chiorul Fadrique, spițerul din Puerta Cerrada. — Trebuie să ne batem, insistă poetul. Era, după cum vă spuneam, cherchelit bine după niște stacane de Valdeiglesias. Se sculase În picioare, răsturnând un taburet, și cu palma pe mânerul spadei Îi fulgera din ochi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fără vreun cuvânt și se Întoarse la masă; dar de acolo l-am văzut adresându-mi Încă o ultimă și lungă privire Înainte de a se cufunda din nou În discuția cu prietenii lui. Sosiră, la puțin timp unul după altul, Chiorul Fadrique și don Francisco de Quevedo. Fadrique venea de la spițeria lui din Puerta Cerrada; preparase poțiuni pentru clienții săi și avea gâtlejul iritat de vapori, amestecuri și pulberi medicinale. Așa că de cum apăru dădu de dușcă o juma de vin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
când la frunte, tu mă Îmbii a amuți, a mă supune. Nu s-o găsi măcar un om deplin? Mereu o să simțim ce ni se spune? Au niciodată n-o să spunem ce simțim? Aplaudară Juan Vicuña și Licențiatul Calzas, iar Chiorul Fadrique Încuviință cu gravitate din cap. Căpitanul Alatriste Îl privea pe don Francisco, zâmbindu-i larg și melancolic; poetul Îi Întoarse zâmbetul, pe când Dómine Pérez, lăsându-se păgubaș, se concentră asupra tămâiosului său Îndoit cu multă apă. Dar acum poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
țineau scai de el, iar perioadele bune Îi erau numărate acestui om cu totul aparte, spaima dușmanilor lui și bucuria prietenilor, care când era solicitat și adulat de nobili și de somitățile artistice, când se pomenea, destul de des, fără para chioară sau maravedí prin buzunare. Așa-i norocul, schimbător, dar parcă mai degrabă În rău decât În bine. Nu ne rămâne decât să ne batem, adăugă poetul după alte câteva momente. Vorbise gânditor, parcă pentru sine, deja sub efectul vinului. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care face parte în mod obligatoriu din cultura limbii polițiștilor rutieri: "Ați consumat băuturi alcoolice? Ceea ce în limba omului simplu înseamnă ,Ați băut? Încă n-am auzit (ori o fi o scăpare a televiziunii?): Am consumat sifon, am consumat apă chioară sau am consumat picături de valeriană." Dar nimic nu-i târziu niciodată. Un poet masiv, din cei nerecomandați anticomuniștilor, îmbunătățește o colindă populară cu următoarele: "Mi-a pus mama o gutuie/ La fereastra dinspre drum/ Și o văd cum luminează
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
Moisoiu (Google) Radu Banciu a lansat un atac dur aseară, în emisiunea pe care o realizează la postul B1 TV, asupra lui Gigi Becali. "Gigi a dat un comunicat la gura pușcăriei și i l-a dat lui Meme. Doi chiori s-au întâlnit și unul îi dicta celuilalt. Zici că e scrisoarea lui Vanghelie către Oana Mizil. Gigi nu se poate să te lăsăm în pace. Nu o să te uit până o să ajungem amândoi pe lumea cealaltă. Nu te iert
Banciu către Gigi Becali: Te toc mărunt, să mă ții minte, nenorocitule by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78593_a_79918]
-
Supranumele lui Ilie Moromete e Pațanghel, iar sora lui e botezată Guica de la verbul "a guici", adică a guița ca o purcea, numire ce evident o supără pe femeie. Tudor Bălosu, alt nume derivat din poreclă, are totuși încă una: Chiorul, pentru că e efectiv chior. Un negustor de ouă e cunoscut ca Ouăbei. Cel mai savuros nume rămîne Parizianu, copil din flori al unei slujnice care și-a însoțit stăpîna la Paris, de unde fiul său, Ștefan, protagonist ulterior al romanului Delirul
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
e Pațanghel, iar sora lui e botezată Guica de la verbul "a guici", adică a guița ca o purcea, numire ce evident o supără pe femeie. Tudor Bălosu, alt nume derivat din poreclă, are totuși încă una: Chiorul, pentru că e efectiv chior. Un negustor de ouă e cunoscut ca Ouăbei. Cel mai savuros nume rămîne Parizianu, copil din flori al unei slujnice care și-a însoțit stăpîna la Paris, de unde fiul său, Ștefan, protagonist ulterior al romanului Delirul, e zis Alui Parizianu
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
numele de România, s-o găsi pe-acolo destul ficat pe care să-l prăjești cu felii de măr, cu piper negru și cu ceapă, că o nevastă e o soră, că nici un drum nu e fără întoarcere, că întotdeauna chiorul, în țara orbilor, e împărat, că o nevastă înseamnă o femeie, dar nu orice femeie, una ieșită dintr-un ou de înger sau de drac. Așa, bun, și așa mai departe, toate astea le-a zis Jospeh Strauss în mansarda
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
care cu birja. Fetele de la Chelu au rămas la restaurant pînă s-a făcut ziuă. Au trecut în sala de clasa întîi unde au așteptat să vadă dacă trenurile de dimineață le aduc ceva, apoi s-au întors în deal chioare de nesomn și îngrijorate că au rămas fără clientelă.
„La război, copii!“ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7465_a_8790]
-
direct de la sursă! În toane bune, Ilie Moromete concede nevestei o moarte asistată religios: lovi-te-ar moartea cu popa-n brațe. Alt personaj urează: prăpădi-te-ar cîinii. Poreclele sînt însultătoare: Guica, Pațanaghel, Guica al doilea mai prost, Jupuitul, Chiorul (numele real e chiar mai rău - Bălosu). Urîtă e chiar A lui Parizianu, care amintește jignitor condiția de bastard a numitului. Cel care înjură de lucruri concrete (briceag, candelă etc.) e Cocoșilă. El își abordează prietenii cu pîrlitule, prostule. Cu
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
arbitri. Iancu a declarat că Vasile Avram, președintele Comisiei de arbitri, a decis ca Oțelul să fie campioană. „Oțelul a meritat victoria, dar cei de la CFR au avut un penalty neacordat la Bastos în repiza a doua. Tușierul a fost chior la acea fază. Oțelul a beneficiat numai de arbitraje fără greșeli, e cea mai favorizată echipă. Nu știu ce se întâmplă cu asemenea arbitraje în favoarea Galațiului. Le-au fost create numai avantaje. Este de groază! Ce le poate face Marius Stan?! Îi
Marian Iancu spune că Oţelul este avantajată de arbitraje. Gălăţenii o văd pe FC Vaslui favorită la titlu () [Corola-journal/Journalistic/77018_a_78343]
-
îndrăcit de cărți. Aceasta, zise ea E cartea ta, Matrozul fenician înecat, (Acelea's perlele ce i-au fost ochi. Privește!) Aceasta-i Belladonna, Stăpâna Stâncilor Stăpâna împrejurărilor. Acesta e omul cu trei toiege, și-asta-i Roata, Și-aici e negustorul chior, și-această carte, Care e goală, e ceva ce cară uneori în spate, Și mi-e oprit să văd. Nu găsesc Omul Spânzurat. Ferește-te de moarte-n apă. Văd mulțimi de oameni, mergând în cerc. Mulțumesc, de-o vezi
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
legate de privatizarea Oltchim și planurile sale legate de combinat, precum și unele atipice, inclusiv cea referitoare la dantura sa. Un telespectator i-a adresat patronului OTV, prin intermediul stireata@rtvnet, următoarea întrebare: "Într-o emisiune spunea că România are un președinte chior. Va avea România un președinte știrb? De ce vrea să rămână știrb?". Pe cât de directă a fost întrebarea, și răspunsul lui Diaconescu a fost unul promt și neașteptat: Când să îmi mai pun eu dinții? Mă rog, eu n-am dinți
Dan Diaconescu nu are timp să-și repare dinții de la natură () [Corola-journal/Journalistic/73263_a_74588]
-
acum Să le arătăm un drum Drumul către pușcărie Solomon deja îl știe Să se ducă braț la braț Și în loc de un cârnat Să mănânce un pulan De la domnul gardian Să vină la vorbitor Doar un surd și cu un chior Și să primiți la pachet Doar pantofi fără șiret S-aveți mersul legănat Ca o damă din palat Și de Paști să vă luați mielul De unde-o vrea domn' Mititelu. De urat v-am mai ura Însă vine DNA Braț
"Pluguşorul" oltenilor pentru Dragomir, Sandu şi Piţurcă - VEZI VERSURILE () [Corola-journal/Journalistic/76304_a_77629]
-
ironie. Nici experiență, nici istorie. "Că ce sunt recile mademuri/ Ce aur, pietre și sidef,/ Pe lângă vinul copt de vremuri,/ Pe lângă-un haz, pe lângă-un chef?". Un gînd împreună pe care îl uităm, îmbătîndu-ne, în fel și chip, cu apă chioară.
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
nici ea, nici o atingere cu berea. Fac o știre de scandal vodca, țuica, și șampania din capul corespondentului de front, care chefuise cu muscalii. Căldura mare, lucru ciudat, nu se stinge cu bere. În Petițiune, băutura care amețește e apa chioară, iar în Gazometru e sugerată, în trecere, scăderea unei damigene. Dovadă că berea n-are amestec în pierderea lucidității. Stîlpii de berărie știu foarte bine pe ce lume se află, fiind mai curînd niște cinici, decît niște exaltați. De pildă
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
care s-a vehiculat. “Articolul apărut în presa de peste Ocean, probabil plătit și în care se vorbește despre o avere de ordinul miliardelor de dolari, a avut ca scop să facă reclamă unei băuturi energizante produse de chinez. Miliardar? Vrăjeală chioară! El locuiește cu chirie și are doi copii! De fapt, să vă spun eu cum stă treaba...”, începe dezvăluirea unui bogat om de afaceri american. “Așa-zisul miliardar stă cu chirie în Century City, în Los Angeles! Poate o mai
Mr. Pink, iubitul Monicăi Gabor, este însurat și are doi copii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72544_a_73869]
-
și nu ceda. Nu știam de unde venea acea amorțeală și nici când a început. La scurt timp după ce m-am mutat, locuința a început să-mi provoace o stare de nervozitate. Baia strâmtă fără fereastră, cu duș, cu o lumină chioară și podea de ciment, arăta de coșmar, dacă aș cita o replică dintr-un film vechi alb-negru. M-am străduit să repar această situație. Am început să cumpăr mărunțișuri, o savonieră frumoasă, un prosop scump, tivit cu dantelă brodată de
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]