511 matches
-
un climat de gașcă prin jocul de cărți. Au jucat stos, atmosfera e Încinsă, de Întrunire amicală Între bărbați, bazată pe simpatii politice: „PRISTANDA: [...] Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
satul vecină mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze mașină de treerat, cu aburiă. Din foaia de cort dată de căpitanul de la „mobilizare” mi-am făcut un balonseide. Cu chipiu militar pe cap, sub balonzaide cu pantaloni caki, m-am prezentat toamna la examenele pentru anul II la Facultatea de Teologie, care acum se afla la Suceava. STUDENT LA CURSURI Toamna am încercat să merg la cursuri la Facultatea de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
peste ce vine de la stat. Un sportiv de la Steaua, să zicem, care face parte și dintr-un lot național ia de două ori din coșnița comună. La club e plutonier, locotenent sau ce grad o avea și ia soldă. Primește chipiu și bocanci, mănîncă la popotă. Cînd vine la lot, e iarăși bugetar. Ia diurnă, mănîncă, se cazează, călătorește tot din bani publici. Dincolo de fotbal, inițiativa privată e firavă, aproape invizibilă. Cîțiva sponsori în disciplinele cu vizibilitate și priză la public
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era, în adevăr, grozav: mare de felul lui, nu se putuse îndeajuns adăposti sub umbra îngustă a chipiului și era, deci, roș ca un ardei”. (C. Hogaș, 44). „Rezultatul final al discuției de mai sus este: sonului român i îi corespunde o singură literă, i, și, prin urmare, se va scrie numai cu semnul i”. (T. Maiorescu, 216
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un anumit efect convențional. Această procedură trebuie să includă rostirea anumitor cuvinte de către anumite persoane în anumite circumstanțe. Procedura convențională a salutului adresat trupelor. Există o normă standard de salut: mâna dreaptă a căpitanului trebuie să fie oblica, aproape atingând chipiul, în timp ce mâna stângă rămâne pe langă corp. Procedura: posibilul Președinte salutând cetățenii; Schimbarea orientării: Băsescu este poziționat cu fața către orice trecător și nu către cei care îi răspund în situația narativa din afiș. Uniformă căpitanului se transformă în costumul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sârmă ghimpată, clădirile joase, ale căror coșuri își scuipau fumul negru. Și, fără nici o tranziție, se vedeau iarăși soldații cu chipuri late și zâmbitoare, un gros-plan cu un fumător care făcea frumoase rotocoale albe în aer, cu celălalt soldat cu chipiul tras pe ochi, care dormea sub un copac. Iar câteva imagini mai departe, puteau fi iarăși văzute schelete vii în pijamalele vărgate, ochi măriți de suferință, trupuri goale, descărnate, care nu mai aveau nimic omenesc. Vocea din off începea să
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
figureze în antologii și în manuale, aceea în care și-a prevăzut parcă sfârșitul, care a fost așa cum și-l dorise” (Șerban Cioculescu): „De-o fi să mor, Tu, Doamne, dă-mi/ O moarte ostășească;/ Un glonte-n floarea din chipiu/În luptă mă izbească”. Totuși, o voce critică a contestat versurilor lui V. orice valoare literară: „Ca artă - scrie Ilarie Chendi - poeziile d-lui Vulovici rămân la un nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
3.1. Concurența între desinențele -e și -uri pentru formarea pluralului 38) anteturi: 30 antete: 69 nu răspund: 1 39) cerebele: 55 cerebeluri: 42 ambele: 1 nu răspund: 2 40) cerdace: 18 cerdacuri: 79 ambele: 1 nu răspund: 2 41) chipie: 4 chipiuri: 94 ambele: 1 nu răspund: 1 42) crucifixe: 46 crucifixuri: 52 ambele: 1 nu răspund: 1 43) divane: 53 divanuri: 43 ambele: 2 nu răspund: 2 44) #eclere 24: 86 ecleruri: 13 ambele: 1 45) esofage: 45 esofaguri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Concurența între desinențele -e și -uri pentru formarea pluralului 38) anteturi: 30 antete: 69 nu răspund: 1 39) cerebele: 55 cerebeluri: 42 ambele: 1 nu răspund: 2 40) cerdace: 18 cerdacuri: 79 ambele: 1 nu răspund: 2 41) chipie: 4 chipiuri: 94 ambele: 1 nu răspund: 1 42) crucifixe: 46 crucifixuri: 52 ambele: 1 nu răspund: 1 43) divane: 53 divanuri: 43 ambele: 2 nu răspund: 2 44) #eclere 24: 86 ecleruri: 13 ambele: 1 45) esofage: 45 esofaguri: 50 esofag
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
5.6. Concluziile anchetei lingvistice Au fost preferate de foarte puțini vorbitori (până la cinci inclusiv) următoarele 19 variante: apocalips (forma preferată: apocalipsă), apropou (forma preferată: apropo), atale (forma preferată: atuuri), basc (forma preferată: bască), cappuccino-uri (forma preferată: cappuccino, pl.), chipie (forma preferată: chipiuri), cireși (forma preferată: cireșe), cocoloși (forma preferată: cocoloașe), corpuscule (forma preferată: corpusculi), croasanți (forma preferată: croasante), dicțiune (forma preferată: dicție), expresso ca substantiv feminin (se preferă neutrul, un expresso, nu o expresso), flamingi (forma preferată: flamingo, pl.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
anchetei lingvistice Au fost preferate de foarte puțini vorbitori (până la cinci inclusiv) următoarele 19 variante: apocalips (forma preferată: apocalipsă), apropou (forma preferată: apropo), atale (forma preferată: atuuri), basc (forma preferată: bască), cappuccino-uri (forma preferată: cappuccino, pl.), chipie (forma preferată: chipiuri), cireși (forma preferată: cireșe), cocoloși (forma preferată: cocoloașe), corpuscule (forma preferată: corpusculi), croasanți (forma preferată: croasante), dicțiune (forma preferată: dicție), expresso ca substantiv feminin (se preferă neutrul, un expresso, nu o expresso), flamingi (forma preferată: flamingo, pl.), funcțiune (forma preferată
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cartierul general la Poiana. Nu de puține ori, Suveranul s-a aflat În mijlocul trupelor sale, așa cum se Întâmplase la Calafat, unde câteva obuze au explodat În imediata sa apropiere <footnote id="61">61 În aceste Împrejurări, Domnitorul și-a scos chipiul, salutând obuzul turcesc ce tocmai explodase cu cuvintele: „Ha! asta-i muzica ce-mi place”. Atitudinea Suveranului și stăpânirea de sine au fost de natură a-i Încuraja pe soldații din bateria Carol; vezi <ref> T. C. Văcărescu, Luptele românilor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Berlinului? În al doilea rând, mai există un fel de memorie înscenată, confecționată, lesne de identificat la un soi de grup de tineri crescuți dincolo de marginile, spațiale sau temporale, ale comunismului. Tricourile cu CCCP, cu Che Gue vara, insignele sau chipiurile de ofițeri ai Armatei Roșii se vând bine. Cazi ușor în patima unor astfel de cumpărături, o spun din proprie experiență. Important mi se pare însă ca apoi să ți se facă nițel rușine și să faci cadou urgent chipiul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chipiurile de ofițeri ai Armatei Roșii se vând bine. Cazi ușor în patima unor astfel de cumpărături, o spun din proprie experiență. Important mi se pare însă ca apoi să ți se facă nițel rușine și să faci cadou urgent chipiul cuiva cu o fire mai histrionică. În acest al doilea caz, memoria devine un fel de lifestyle, cool și trendy în același timp. E mai puțin periculoasă decât primul fel de memorie, dar, cum spuneam, te prinde mai ușor în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
într-un astfel de poem. Căderea în desuetudine a contemporanilor pare a fi aici afirmată cu ironie și cu un oarecare tragism "De mult aștrii muriseră de gripă și cu excepții/ unii mai aveau două colțuri ca jandarmii italieni la chipiu/ iar alții păstrau integral geometria în Oceanul Celest./ unde Luna enormă chelie plutea printre tot ce nu era viu". Dincolo de imaginile acestea, dincolo de aspectul suprarealist al textului, să bănuim o conturare alegorică a universului literar al epocii? Sau doar o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o ungă visare de opiu/ și întors în orbită privind în Nerval.// (...) Ce veșnică plută pe imagini era Luna!" (Luna hieratică) sau "de mult aștrii muriseră de gripă și cu excepții/ unii mai aveau două colțuri ca jandarmii italieni la chipiu/ iar alții păstrau integral geometria în Oceanul Celest/ unde Luna enormă chelie plutea printre tot ce nu era viu./ (...) și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer." (Alegorie generală). Este motivul asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe noi! Și de sub cămașă am scos câțiva păduchi, mari ca bobul de orz. Primul s-a tras înapoi un pas. Să vină sanitarul la mine imediat, i-a ordonat gardianului. Sanitarul, un gardian lung, buzat și chel, salută cu chipiul în mână, plecat înainte ca și cum un jug îi stătea permanent pe grumaji. Purta un halat peticit pe la coate și cu un buzunar mare în față, cusut strâmb. Aduci douăzeci de deținuți din „secție” și cari cu ei baloții de păr
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acolo am văzut o mulțime de oameni care stricase o jumătate de târg și stricau încă dughenile nestricate”. Vrabie nu văzuse niciun student, dar văzuse și recunoscuse pe alții: „...pe tejgheaua unei dugheni stătea Simion Lavric care flutura din un chipiu printre oamenii care stricau. De aseminea am văzut pe Gh. Onofrei din Cursești care cu un braț strica geamurile și pe Gh. Pinitiliescu îndemnând lumea la stricat și’i mai îndemna să meargă la curtea boerească, bătând cu bățul pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
s’a mai găsit și o lingură de cositor (subl.ns.) pe care o aveam mai demult”. Gheorghe Păduraru de 30 de ani tot din Gârceni, arăta cu degetul în declarația sa către: „Gh. Pintiliescu, Simion Lavric, care purta un chipiu (probabil capturat de la vreun soldat panicat, n.a.), V. Onea și Iancu Duduc care stricau dughene”. Tot el i-a mai văzut printre revoltați și pe „...V. Enacache Tofan, I. Florea și Gh. C. Tofan, dar aceștia nu stricau nimic”. Nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
După ce semna declarația, solicitantul era inclus într-un grup de repatriați. Luat, cu certitudine, la bani mărunți, cetățeanul Josu Gheorghe născut în anul 1924 în satul Cigăreni, com. Molești, jud. Lăpușna, declara intimidat de către inchizitorii săi cu stele roșii pe chipiuri că este „...de cetățenie RUSĂ (sic!)” și că „... dorește să se repatrieze în satul de baștină”, adică cel în care s-a născut. În România fusese evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
caligrafică. Pe masă erau cărți, neglijent stivuite, gata să cadă, iar în fața lui o călimară, un toc și o coală de hârtie de note scrisă pe jumătate. Pe unul din pereți atârna buzduganul de tambur major, iar pe un piedestal, chipiul prăfuit cu pompon în trei culori. După ce i-am spus cine sunt și pentru ce venisem la Paris s-a oferit să mă pună în legătură cu un cunoscut al său, fost mare șansonetist în Montmartre. La plecare, a luat cu el
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
președinte, și l-am invitat odată la noi. Și m-a văzut și m-a cunoscut, zice: Cum să nu-mi aduc aminte de tine, sigur că-mi aduc. Cum era Alexandru Paleologu în perioada aceea? Domnule, niciodată nu avea chipiul ăla mizerabil de pușcăriaș. Pe cap nu purta decât o bască, pe care tot timpu’ și-o ținea așa, pe o ureche... Și avea un prieten bun, tot bucureștean... probabil că s-au cunoscut încă din libertate. Basmacian îl chema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Jilava, comandant era colonelul Gheorghiu... Am fost de față la un moment dat când a venit la un fel de inspecție anuală el și tovarășul Gheorghiu. Era un om mai vârstnic, cam în jur de 50 de ani, cu un chipiu pe ochi așa, à la Stalin, și o mustață la fel, și avea un miros vag de votcă, sau de ceva... oricum de alcool, că noi care eram acolo nebăuți, nefumați, sesizam duhoarea imediat. Și dădea cu cravașa pe cizmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
până pe scări, cățărați pe tampoane și pe acoperiș, înghesuiți câte 10-15 în compartimente de 6 persoane... de nu mai încăpea un ac. Peste tot înjurături, lovituri, îmbrânceli, blesteme... O masă de călători cuprinși de demență... La semnalul impiegatului, omul cu chipiul roșu, locomotiva șuieră prelung de plecare... Vagoanele se smunciră și, trenul supraîncărcat și greoi, se urni gemând, într-o perdea de aburi groși... și ieși din gară... pierzându-se în noapte. Dinspre șoseaua care șerpuia pe lângă calea ferată, din întuneric
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toate păreau mai frumoase ca niciodată... nimic nu prevestea grozăvia care, peste puțin... urma să se dezlănțuie. De aproape trei ore așteptam să ni se dea plecarea, și ne pierdusem răbdarea... O neliniște nelămurită ne încerca. În sfârșit, Cheferistul cu chipiu roșu apăru și, dădu semnalul. O ușurare ne umplu sufletele... Trenul cu refugiați din Iași, aproape de orele zece, avea drumul liber, prin Craiova, spre Timișoara. Și, abia ieșit din gară, ca scăpat dintr-o strânsoare... gonea pe șine cu un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]