KorAP: Find »[drukola/base=chips & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...18 >

427 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606

mi le donase după ce aflase că sunt trimisă la culcare mai devreme. Nu intenționasem să mănânc decât câteva, dar am sfârșit prin a devora toată cutia. Nu pot să închid un ochi dacă am în casă o cutie deschisă cu chipsuri delicioase. Aș fi dat orice pentru niște somnifere. Sau niște Valium. Orice ar fi putut să-mi mai domolească neliniștea aceea îngrozitoare ce mă cuprindea gândindu-mă la Luke. Era absolut inuman ca cineva să se aștepte să pot depăși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Așa e, Rachel, mi-a răspuns ea părând plăcut surprinsă. Cina nu e pe masă. —Cămășile lui nu sunt călcate, am strigat eu. Chiar aș... Copiii vin acasă de la școală și găsesc o casă pustie și rece... Chiar aș... Mănâncă chipsuri și biscuiți în locul unei farfurii cu mâncare caldă și hrănitoare... —Exac... Se uită la filme pornografice la televizor, se dedau unor acte incestuoase, casa arde din temelii, mama lor nu e acolo ca să prevină toate astea, iar ei mor cu toții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
nu i-am invitat. Nici măcar nu ne-a trecut prin minte. în seara cu petrecerea, am lipit cu scotch trei baloane la ușa de la intrare, am acoperit lampa din sufragerie cu hârtie creponată roșie și am desfăcut șase pungi cu chipsuri. Cu toate că aveam deja trei CD-uri, dată fiind ocazia deosebită, am mai împrumutat două. După care ne-am relaxat și am așteptat desfășurarea strălucitorului eveniment. Eu crezusem că pentru o petrecere reușită nu ai nevoie decât de câteva camioane de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
sunetul ascuțit al soneriei, care ne-a întrerupt mohorâta dispută. Slavă Domnului! m-am gândit eu fericită. Dar nu era decât Cuban Heel și alți câțiva pitici, prieteni de-ai lui. Care s-au uitat destul de nedumeriți la baloane, la chipsuri și la camera goală, tăcută, luminată în roz. în timp ce Carlos punea niște muzică, iar Brigit îi mânca ficații, prietenii pigmei ai lui Carlos mă dezbrăcau din priviri, cu ochii lor căprui și apoși. Chiar nu-mi dădeam seama ce-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
să bubuie, suspect de tare în camera goală, înecând însă răspunsurile lui Carlos de genul „îmi pare rău, enamorada“ sau „N-a fost vina mea, querida“. —Poftim, i-am spus eu lui Miguel aruncându-i un bol de cereale. Mănâncă chipsuri și nu te mai uita așa la mine. Muzica pe care-o pusese Carlos era sudamericană, cu un ritm îndrăcit, genul cântat de orchestrele cu douăzeci de trompetiști. Era violent de veselă, aducându-ți pe retină soarele, nisipul, Rio, fetele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
care era așa de mare c-ai fi putut să navighezi până-n America la bordul lui. —Ai cui e ăsta? am întrebat. —Al meu, mi-a răspuns Mike. Dar dă-i înainte. L-am terminat în aproximativ douăzeci de secunde. —Chipsuri, am urlat către cei din cameră. Am nevoie de ceva sărat. Aș fi putut să mănânc kilogramele de Tayto pe care mi le adusese mama, dar voiam să mi se dea atenție. Voiam ceva savuros de ronțăit la fel de mult pe cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Plutind, în mod plăcut, din cauza analgezicelor și a umidității, m-am uitat la Geraldo, la Jerry Springer, apoi la Oprah și după aceea la Sall Jessy Raphael. Am mâncat o cutie de înghețată și o pungă de dimensiuni familiare de chipsuri cu gust de tortilla. După care am tras un pui de somn. Când Brigit s-a întors de la muncă, zăceam întinsă pe canapea, îmbrăcată cu o pereche de pantaloni de trening și un top cu sutien și mâncam fulgi Toast

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
scuze. Așa că... ăăă... vine pe-aici astă seară. N-am spus nimic. Cine eram eu s-o judec? — Așa că, hai să facem ordine pe-aici. Ajunge într-o juma’ de oră. Cu inima strânsă, mi-am adunat punga goală de chipsuri și cutiile de bere și mi-am târât pătura în dormitor. Carlos n-a venit într-o juma’ de oră. Și nici într-o oră. Și nici într-o oră și jumătate. Și nici în două ore. Și nici în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
dusă la extrem, a continuat Josephine. Am încercat să obiectez, dar ea nu m-a luat în seamă. —Te-am urmărit, Rachel, știm. Ești obsedată de greutatea ta. Ceea ce nu te împiedică să înfuleci o grămadă de ciocolată și de chipsuri. Am plecat capul rușinată. —Trebuie să recunoști, mi-a spus ea parșiv, după tot tam-tamul pe care l-ai făcut că ești vegetariană, n-ai murit de foame. Dar nimic nu-mi putea întuneca starea de spirit pentru mult timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
developarea foarte lentă a unei fotografii. Pentru ca, în final, să mă pot vedea cu claritate. Și pe măsură ce eu m-am schimbat, și alte lucruri s-au așezat în matca lor. Mi-am dat seama că întotdeauna aveau să-mi placă chipsurile savuroase și ciocolata, dar pendulările între perioadele de înfometare și cele în care mă îndopam s-au calmat foarte mult și asta fără să fac vreun efort în acest sens. Ceea ce nu însemna că nu mai aveam și zile proaste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603

de rele ca acelea de dimineață, când te trezești la ora 4, să zicem. E groaznic să te trezești la o asemenea oră. Mai ales în weekend. E oribil să iei micul dejun când știi că prietenii tăi ronțăie undeva chipsuri cu aromă de curry, după o noapte de pomină în oraș. Duminica, din nu știu ce motiv, nu pot să scap de zborul de noapte spre Bruxelles. Înainte să începeți să vă întrebați de ce ar vrea cineva să zboare spre Bruxelles la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
o sticluță cu suc de portocale. Dar eu nici o șansă să primesc ceva atât de sofisticat. Așa că în fiecare dimineață tata îmi arunca niște bani să-mi iau ceva de la chioșcul școlii. Dar la chioșcul școlii nu vindeau decât ciocolată, chipsuri și mere. Pentru că nu-mi plăceau merele, pur și simplu cumpăram ciocolată și chipsuri în fiecare zi. Nu-i de mirare că am luat brusc în greutate. Deseori mi se pare ciudat când aud în reclamele de la televizor: „Vă mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
de sofisticat. Așa că în fiecare dimineață tata îmi arunca niște bani să-mi iau ceva de la chioșcul școlii. Dar la chioșcul școlii nu vindeau decât ciocolată, chipsuri și mere. Pentru că nu-mi plăceau merele, pur și simplu cumpăram ciocolată și chipsuri în fiecare zi. Nu-i de mirare că am luat brusc în greutate. Deseori mi se pare ciudat când aud în reclamele de la televizor: „Vă mai aduceți aminte abdomenul plat pe care îl aveați în adolescență?“ sau cam așa ceva. Ideea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
cu usturoi. Eu, pe de altă parte, am fost învățată de mama să mănânc tot din farfurie, așa că asta și fac. Kerry are, cred eu, o tulburare de alimentație. Vreau să spun că fata asta vorbește mereu de ciocolată și chipsuri, ce a mâncat la micul dejun și ce o să mănânce la cină. Iar între timp pare să slăbească din ce în ce mai mult. Oricum, eu mereu urmez vreo dietă aiurea, care de obicei mă face să mă îngraș cu vreo câteva kilograme, pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

cutia aia de quiche? — Evident că n-o mai vrea ! spune tata iritat. Ce să facă cu o bucată de quiche ? Are bani să-și cumpere câte milioane de quiche vrea ! Mama privește agitată pătura. — Hai, repede ! spune brusc. Pune chipsurile În castron. E un castron În coș... — Mamă, lasă-le, că stau bine... Încep, dar nu mă ascultă nimeni. — Milionarii nu mănâncă chipsuri la pachet ! șoptește. Răstoarnă repede chipsurile Într-un castron de plastic și Începe să aranjeze pledul grăbită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
să-și cumpere câte milioane de quiche vrea ! Mama privește agitată pătura. — Hai, repede ! spune brusc. Pune chipsurile În castron. E un castron În coș... — Mamă, lasă-le, că stau bine... Încep, dar nu mă ascultă nimeni. — Milionarii nu mănâncă chipsuri la pachet ! șoptește. Răstoarnă repede chipsurile Într-un castron de plastic și Începe să aranjeze pledul grăbită. Brian ! Vezi că ai firimituri În barbă ! — Și de unde naiba Îl cunoști tu pe Jack Harper ? spune Nev. — Pur și simplu... Îl cunosc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
quiche vrea ! Mama privește agitată pătura. — Hai, repede ! spune brusc. Pune chipsurile În castron. E un castron În coș... — Mamă, lasă-le, că stau bine... Încep, dar nu mă ascultă nimeni. — Milionarii nu mănâncă chipsuri la pachet ! șoptește. Răstoarnă repede chipsurile Într-un castron de plastic și Începe să aranjeze pledul grăbită. Brian ! Vezi că ai firimituri În barbă ! — Și de unde naiba Îl cunoști tu pe Jack Harper ? spune Nev. — Pur și simplu... Îl cunosc. Mă colorez ușor. Am lucrat Împreună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

să le spun în seara asta. Vreau să merg acasă și să mă cuibăresc în pat. Mă simt groaznic. Foarte slăbit. — Și probabil că ești și mort de foame, nu? Nu mai ai nimic în stomac. Ei, o să luăm niște chipsuri pe drum. Băiatul se ridicase în picioare și trăgea pantalonii pe el. După aceea, Jake s-a întors și-a luat-o pe Fiona pe după talie, îmbrățișând-o stângaci, dar cu forță. — Îmi pare rău că ți-am făcut atâtea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409

nopții puși pe fapte mari, chitiți să-și trateze gazdele cu câte și mai câte delicatese... Au văzut doar că pe-aici cam suflă vântul, așa că, fără să le spună nimeni, s-au dus la non-stopul din colț după bere, chipsuri, alune, banane, salam și cașcaval pentru sandviciuri și două sticle de coniac Alexandrion. Ca pentru ultima noapte petrecută aici, ei fiind în trecere de fapt, în drum spre Austria... Veri, Vicențiu și Romeo au lucrat acolo în construcții. Și-au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461

a devotamentului față de cauză. Blugii lui negri indicau o Îndelugă purtare și prezentau pete de grăsime, iar eterna canadiană muncitorească Îi atârna pe oase de parcă ar fi fost priponită pe ciolanele ieșite În afară. Tom reveni cu băutură și niște chipsuri. Pegg Înhăță o porție, desfăcu ambalajul de la un capăt la altul și devoră conținutul pungii, de parcă nu mai văzuse mâncare de săptămâni de zile. — Tom zice că ai fost membru al Socialiștilor Militanți, am spus, hotărând că Pegg nu era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
văzuse mâncare de săptămâni de zile. — Tom zice că ai fost membru al Socialiștilor Militanți, am spus, hotărând că Pegg nu era genul pe care să-l amețești cu vorbărie goală, Înainte să treci la subiect. — Exact. Înclină punga de chips fără nici o jenă, ca să permită ultimelor fărâmițe să i se rostogolească În gură. — Dar ei nu urmăresc decât să creeze o hegemonie proprie, Înțelegi? Mi-a luat ceva vreme să mă lămuresc. Acum sunt anarhosindicalist. Ah, bun, am zis cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
că ăsta nu e decât un alt club, ca alea de pe Pall Mall, ale bogaților și prezentatorilor TV, care nu admit nici ele femei-membru. Tot rahatul ăla, dar cu altă fațadă. Își termină halba și mai devaliză o pungă de chipsuri. Nici negri nu sunt admiși, spuse el. Nu-ș’ dacă Îi resping sau dacă, pur și simplu, nu se prezintă nici unul. — Deci, acolo nu găsești decât bărbați albi, din clasa muncitoare și cu un topor bun de ascuțit, recapitulă Tom. — În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
direcția barului, iar Tom mă felicită. — Ai dat lovitura cu tipul ăsta, spuse el. Nu l-am auzit niciodată rostind atâtea cuvinte dintr-o dată și Încă În mod coerent. De obicei, bate câmpii. Cât a lipsit Pegg, am mâncat niște chipsuri. Până atunci, nu voisem să mă pun În calea freneziei sale devoratoare. — O s-o cârmesc spre Jeff, acum, am spus, cu gura plină de chipsuri cu gust de carne de vită. Simt că sunt pe val. Când Pegg se reașeză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
Încă În mod coerent. De obicei, bate câmpii. Cât a lipsit Pegg, am mâncat niște chipsuri. Până atunci, nu voisem să mă pun În calea freneziei sale devoratoare. — O s-o cârmesc spre Jeff, acum, am spus, cu gura plină de chipsuri cu gust de carne de vită. Simt că sunt pe val. Când Pegg se reașeză pe scaun, cu o halbă de bere dinainte, i-am spus cu un aer inocent: — De fapt, știu pe cineva care e membru al partidului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
până la urmă? Întrebă Tom Într-un final. — Cine? a cerut Pegg lămuriri, fiind nedumerit o clipă. Ah, vrei să zici tipul pe care l-a aranjat Jeff? Da, e bine. Pentru un tâmpit de muncitor marxist, adică. Mai mâncă niște chipsuri. — Jeff e o jigodie, asta-i drept, dar să nu exagerăm. Adică, n-ar omorî pe nimeni! 21 — Nu știu ce să mă fac, spunea Janey profund deznădăjduită. Proprietarul jură că a Încercat totul. A pus trei feluri de otravă, dar se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]