233 matches
-
prost, încercă Iadeș. Poate doar sărac cu duhul... Zgomotele abia se mai auzeau, norul de praf se întindea ca o ciupercă uriașă deasupra pământului. — Știi, spuse într-un târziu Pârnaie, chestia aia... Merge și c- un copac. — Care chestie ? întrebă Chisăliță, căutând zadarnic o cărare pe câmpia spuzită cu mărăcinișuri. — Aia cu spânzurătoarea. N-ai nevoie, neapărat, de o grindă. Am văzut io odată pe unu’... Ce făcea ? — Atârna de o creangă. Dacă n-ai fi văzut cum i se bălăngăneau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că stă și așteaptă autobuzul... Când colo... Mergeau încet, dibuind prin câmpia arsă de soare, unde nu se vedea nicio cărare. Smocurile de iarbă se ridicau la loc, înghițindu-le urmele, de parcă nici n-ar fi fost. — Auzi, șefu’, spuse Chisăliță, tot căutând o cărăruie spre undeva. Povestea aia cu copacul... Să mi-o aduci aminte... Dac-o fi la o adică... Jocul celor o sută de frunze Când deschidea ochii, lumea arăta altfel și purta un alt nume. De astă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
găsească... — Nu m-aș baza pe asta. Maca privi în jur. Doar câteva bătrâne, robotind pe lângă morminte. — Bănuiește ceva ? — N-a mai adus vorba de sectorist. Poate că nici nu se știe încă cine era, dacă trenul l-a făcut chisăliță... — Înseamnă că Jenică avea dreptate și sectoristul nici măcar n-a existat. A fost numai așa, ca să credem noi că putem s-o rupem cu trecutul... — Și bocancul al cui era ? — Păi, tocmai asta e, că urmele tot au rămas. Trecutul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Alteori, dinamismul este sugerat de interjecții ("iaca poznă"), construcții eliptice ("fuga la scăldat"), repetiții ("...numai iacătă-mă-s și eu, veneam, nu veneam"), cuvinte regionale care contribuie la culoarea dialectală ("duglișule", "cuc armenesc", "găbuiesc", "te-am căptușit", "tuflind", "am bojbăit", "chisăliță", "oleacă", "s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia "te joci cu marfa omului", sau altădată când moșul cel poznaș
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deschide cea de a treia parte: "Printre foi, o fâșie de hârtie cu cuvintele următoare: Cu manuscriptul fă ce-i ști. Adio, și la revedere pe celaltă lume. Toma" Iată manuscriptul: III [...]" (Eminescu: 2011, II, 106), în narațiunea [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta finală, autoreferențialitatea po(i)etică arată cum ar fi putut să se deschidă un nou capitol: Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum Părintele Ermolachie a crezut a face îndestul onor [...]" (Eminescu: 2011, II, 227). Și în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sensul că toate aceste elemente arhitecturale ale prozei marchează diferența dintre hipertext și hipotext. Numai în opere (texte publicate sau variante finale, aproape-opere) identificăm aceste linii de forță ale strategiei scriitoricești: Sărmanul Dionis, La aniversară; Geniu pustiu, [Archaeus], [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Liviu Rusu apreciază ca nesemnificativ impactul preambulului din nuvela Sărmanul Dionis, atât sub aspect filosofic, cât și al construcției epice: Demonstrația, din punct de vedere filosofic, nu este suficient de pătrunzătoare și de convingătoare; ea dovedește cel mult că poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
diferențiat de opere (texte publicate antum) și variante finale (aproape-opere nu știm ce formă le-ar fi dat autorul pentru publicare). D. Vatamaniuc pune între paranteze denumirea de "variantă parțială" pentru Cezara, [Archaeus], Aur, mărire și amor și [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Pentru Aur, mărire și amor, varianta parțială înseamnă un fragment (ms 2257) din varianta finală; pentru [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta parțială este compusă din două extrase din manuscrisele 2255 și 2290, ambele integrate variantei finale. În schimb: [Archaeus] prezintă patru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru publicare). D. Vatamaniuc pune între paranteze denumirea de "variantă parțială" pentru Cezara, [Archaeus], Aur, mărire și amor și [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Pentru Aur, mărire și amor, varianta parțială înseamnă un fragment (ms 2257) din varianta finală; pentru [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta parțială este compusă din două extrase din manuscrisele 2255 și 2290, ambele integrate variantei finale. În schimb: [Archaeus] prezintă patru fragmente (ms. 2287, 2268, 2255 și 2262), dintre care primul se regăsește în varianta finală, al doilea, însă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și începu a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți, deoarece au rămas în viață. Urmează istorisirea lui Petre a Rarului: "Odată [...], eu și cu alți cinci așteptam să întrăm în baie. [...] iată un bătrân înalt, cu barba mare [...] răsare înaintea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a fost varianta utilizată ca titlu în literatura română modernă destul de des. O regăsim și la Slavici în titlurile câtorva nuvele de început: Domnul Istrat Gorăuț, Paraschiv Ciulic. Proza lui Eminescu excelează în astfel de cazuri: Ioan Vestimie, Părintele Ermolachie Chisăliță, La curtea cuconului Vasile Creangă. La Creangă descoperim că porecla capătă în titlu o poziție privilegiată, e vorba de Moș Nichifor Coțcariul, Ivan Turbincă, Harap-Alb, Moș Ion Roată și Unirea sau Moș Ion Roată și Vodă Cuza. Și Slavici o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
noaptea cu ciubucul, ca să vadă ce-i, - un ucenic sare dintr-un măr, Dzierzek după el, sare gardul și-ncape-n gura unor câni. Domnișoara cea bătrână de sus. Sentimentalismul lui Scheffer. În casa lângă fîntînă: Mâncam *** de foame, făceam chisăliță și povidlă. învățînd în ist. nat. despre maimuțe - ne suiam în nuci spre a le imita și-a-nvăța lecția. Porcul leșesc, care voia să se înăsprească prin răceală. Modul cu care-a venit cu cățel - cu purcel din Galiția
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nasu-i era mai roșu și mai lung or mai lat; asupra direcțiunii întru uzurparea unui spațiu care putea rămânea neocupat de cătră această parte integrată a corpului decideau diferite împrejurări, asupra adîncimei colorii - asemenea. {EminescuOpXV 1038} {EminescuOpXV 1039} [PĂRINTELE ERMOLACHIE CHISĂLIȚĂ] (p. 302) , Gligorașu Cârlig Cătălin Mesteacăn r CONTRAPAGINĂ (p. 319) Anunțăm cu întristare trecerea dintre cei vii a d-lui Ilie Dașcă... om național care-ar fi fost în stare să sacrifice pentru națiune chiar sângele... dovadă că a sacrificat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
potroc bun de curcan, de un stufat de clapon, de o rață cu curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de industria porno. Și fă-ți bagajul, fiindcă în seara asta plecăm la Dago și TJ. — Russ, îți dai seama că nu avem prea multe șanse! — Ba-i pontul cel mai tare de când tu și cu Blanchard v-ați făcut chisăliță și ați devenit parteneri. Hai, istețule. La Primărie se dă un film porno. • • • În sala de ședințe fuseseră deja instalate un ecran alb și un proiector. Un public de cinci stele aștepta să vizioneze un film porno cu o distribuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ouă în numele vecinei. Eleganța, politețea stîngace, un fel de fragilitate care alunecă spre amenințarea voalată prelungesc dialogul în pericol să se dezechilibreze asemenea unui funambul pe sîrmă. Sentimentul de nesiguranță se accentuează, și în cele din urmă, tînărul face ouăle chisăliță pe parchet, acolo unde începe o nouă scenă, neliniștitor-absurdistă, cînd el mai cere patru ouă ridicînd cota de nervozitate. Această labilitate între ludic și patologic prezidează fiecare act al piesei, unde politețea asigură diabolic ducerea la bun sfîrșit a celor
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
tăcerea sau muzica "vorbesc" în locul personajelor. O sală de bowling constituie decorul pentru ultimul act, unde asemeni popicelor, clericul stă în bătaia focului și unde tragedia se desăvîrșește prin ultima sa victimă, nu cea care zace la podea cu capul chisăliță, ci aceea care-i supraviețuiește.
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
erau că se prinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat și, fiindcă băiatul era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or punea pe palamar să zic-un tatăl nostru, iar el secunda cu gagagaga! Când popa se încurca rău și oamenii se întreba: "Ci Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest registru Părintele Iermolachie Chisăliță, unde poetul realizează un autoportret ironic cu influențe din Creangă. Adesea sunt surprinse și descrise mișcări și obiceiuri proprii: Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâini, Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit, până ce căpețelul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
actual în Germania, 40210 Dusseldorf, Bismarckstr. 90, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sannicolau Mare, str. Victor Babeș nr. 96, județul Timiș. 237. Block Francisca Cornelia, născută la 28 mai 1969 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Chisălița Vasile și Ana-Susana, cu domiciliul actual în Germania, 49434 Neuenkirchen-Vorden, Zichorieneck 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, str. Făt-Frumos nr. 39, bl. A 1-2, et. 1, ap. 6, județul Arad. 238. Bruchner Maria Ibolya, născută la 16 august
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
Asandului V. Dumitru 114. Avasiloaie N. Dumitru 115. Axinte H. Ioan 116. Bejinariu I. Mihail 117. Budeanu D. Gheorghe 118. Burlacu M. Mihai 119. Butnariu Gh. Ioan 120. Calenciuc A. Ioan 121. Caliniuc D. Toader 122. Cernescu C. Mihai 123. Chisălița P. Vasile 124. Ciobanu Gh. Florea 125. Ciobanasu D. Neculai 126. Cionanasu I. Dumitru 127. Ciubota Roșa D. Gheorghe 128. Cimpan Ț. Neculai 129. Condriuc N. Constantin 130. Cretu P. Ilie 131. Curca V. Ioan 132. Deliman I. Gheorghe 133
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]