374 matches
-
așa cum apar acestea reflectate în text. Caracterizați comunicarea dintre personaje în fiecare dintre etapele delimitate, argumentând cu elemente din text. EL: Bună... Nu ne-am cunoscut la seminarul de comunicare? EA: Ba da. Mă mir că mă ții minte. Am chiulit cât am putut. EL: Și eu. Mă enerva profesorul. EA: De aia am chiulit și eu. Te cheamă Radu, nu-i așa? EL: Da. Tu ești Cristina, nu? EA: De ce ai venit la cursul ăsta? EL: Lucrez în publicitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
delimitate, argumentând cu elemente din text. EL: Bună... Nu ne-am cunoscut la seminarul de comunicare? EA: Ba da. Mă mir că mă ții minte. Am chiulit cât am putut. EL: Și eu. Mă enerva profesorul. EA: De aia am chiulit și eu. Te cheamă Radu, nu-i așa? EL: Da. Tu ești Cristina, nu? EA: De ce ai venit la cursul ăsta? EL: Lucrez în publicitate și am nevoie de un curs de comunicare interpersonală. EA: Eu sunt ingineră. Șeful spune
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încălcate; este greu de determinat dacă o promisiune este sau nu sinceră: a nu te ține de cuvânt este o practică frecventă, în ciuda prescripției culturale „e frumos/e bine/trebuie să te ții de cuvânt”; „a da plasă cuiva”, „a chiuli”, „a zice că ai uitat” sunt forme de neândeplinire a promisiunii. Încălcarea promisiunii nu pare să genereze mari probleme sociale, ci doar să-i aducă celui care nu și-a ținut cuvântul eticheta de „neserios”. Forme specifice de întărire a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spălam [pe jos], asta dura 4-5 ore. Nouă ni se părea enorm, ni se lua din timpul liber. Sau am avut momente în care chiar am fost duși să spălăm W.C.-ul școlii, pentru că nu știu ce făcusem, sărisem gardul, voiam să chiulim. Și era unul din momentele în care apa era oprită și cu ce să spălăm? Și atunci era iarna și ni s-a zis Nu-i nimic, luați zăpadă de afară și curățați aici, să fie ca [într-]o cofetărie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exterior? Indicatorul productivitatea muncii a fost, de la bun început, o aberație tot atât de flagrantă ca productivitatea muncii în Securitate și miliție. Numai că, la nevoie, ofițerul convoacă în loc de zece, doisprezece nenorociți în aceleași ore de muncă, ca să-i frece pentru că au chiulit de la demonstrație sau pentru că au stat de vorbă la Eforie Nord cu un suedez, fără a face raport scris. Dar ce să facă bietul funcționar de la o întreprindere de comerț exterior, cât de priceput ar fi, cu piața mondială? Ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Frig, când era frig, încă de atunci, făceam otită și nu mai auzeam bine, dar în dimineața aia nu aveam absolut nimic. Nici o problemă de înregistrare. În dimineața aceea sau într-o dimineață oarecare, ambele alese absolut la întâmplare, probabil chiuleam în teritoriul acela descris până acum. Continuând șirul presupunerilor, Palade, de exemplu, putea să privească drept în sus, spre acoperișul peste care norii se scurgeau repede, de parcă ar pica, parcă și-ar da drumul în spatele liceului. Ca niște folmotoace de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fără îndoială un adevărat loc de supliciu, mai cu seamă în lungile luni de iarnă, când era obligat să supraviețuiască dând lecții particulare la mai toate materiile, cu prețul derizoriu de cinci lei ora. Atunci, singura lui bucurie era să „chiulească“, cu permisiu nea ori nu a organelor de miliție, la București, invocând motive „dentare“, unde, în afara tratamentelor de rigoare, avea ocazia să se întâlnească cu diverși prieteni și admiratori. Tocmai cu ocazia unei asemenea evadări îl cunoscusem și eu acasă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
explice. Cred, pe de altă parte, că ar fi foarte interesant un studiu despre psihologia celor care au devenit alți oameni slăbind. în liceu, m-am transformat dintr-odată într-un individ „de lume“, care a început să fumeze, să chiulească și să meargă prin baruri, să aibă prieteni pe golănașii liceului. Gata, o rupsesem cu trecutul ! Eram, de- acum, om mare ; cine știa că, de fapt, cu doar cîteva luni în urmă, fusesem un băiat cuminte care asocia cuvîntul „chiul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sitoare pentru alții, im por tante pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
por tante pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară de la țigară
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară de la țigară - le sudam, adică. în primele zile din clasa a noua eu nu fumam încă, dar chiuleam cu băieții. Ei fumau, eu mă uitam la ei. La un moment dat, o tipă care a venit și ea cu noi (una dintr-a unșpea, voluntară, cu ochii verzi și cam plinuță, care se lăuda că a fost violată
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Motivele ștergerii pasajelor citate mai sus a fost explicate astfel: „Am considerat că abordarea, În acest fel, a valorii ratei de acumulare În CAP, nefiind strict științific formulată, nu este nici oportună”. Iac-așa se Întâmplă, tov. redactor, când ai chiulit de la orele de „știință strictă”! b.w. Schimburi de experiență Aceste mult uzitate forme de socializare a tovarășilor, s-au aplicat și În cazul sucursalelor județene ale DGPT. Astfel, tov. P. Vrăbiescu, angajat al colectivului de la Buzău, a venit la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
port. De copil, la Galați, se ducea să se joace, mai întotdeauna, în port. Acolo își găsea el prietenii de joacă, mai mult decît în grădina publică sau în parcul din centrul orașului. Tot în portul se ducea și cînd chiulea de la școală împreună cu alți copii, cu care se împrietenea repede. A cultivat toată viața prietenia și a fost și a rămas generos cu toată lumea. S-a îndreptat spre studiile comerciale, absolvind astfel școala comercială din Galați. N-a ales, însă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
discret împrejurimile și casa. În momentul de față 8 oameni muncesc, 20 se sfătuiesc, sau se sfădesc, sau „ședințesc”, vreo 3 stau pe scaunele scoase afară și-și dau cu părerea sau își rod unghiile, restul s-au ascuns, deci chiulesc. Cei doi soți administratori, pentru că tot au o groază de treburi pe cap, au fost chemați de urgență la Suceava ca să-și facă în grabă carnetele de sănătate. Singura care își continuă modul de trai, nestingherită decât de greutatea puilor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
formarea oricărui atașament. O persoană cu un grad ridicat de nervozitate, provocată de solicitările frustrante ale mediului, este iritabilă, arțăgoasă, instabilă (vezi băncile școlare), uneori devine brutală în relațiile cu alții. Ne mirăm, astfel, de ce elevii își injură profesorii, de ce „chiulesc”, de ce-și „maltratează” colegii mai mici... Prin masca profesorului „mână de fier”, deseori se provoacă durere sau neplăcere, creându-se loc, într-un climat insecurizant, la insatisfacții emoționale. În acest caz, actele cadrului didactic pot fi calificate ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de urgență pe care le-ar putea avea Brad, și care l-ar putea face să întârzie din nou la birou pe viitor. Brad s-a simțit minimalizat în urma incidentului. „Mi-a vorbit de parcă eram la liceu și aș fi chiulit de la ore”, i-a spus lui Todd. „Sunt un specialist în ceea ce fac aici și doresc să fiu tratat ca atare.” Todd i-a recomandat cu înțelepciune lui Brad să nu depună nici o plângere împotriva Marthei la departamentul de resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care vi le expediez cu toată plăcerea mea și a noastră. Mereu mă gândesc la cei dragi și aștept vara noastră. Săptămâna aceasta a fost de trei ori la Brașov la tot felul de ședințe. I-am spus să mai „chiulească” pentru că oricum are motive, fiind bolnav, dar prezența lui se face necesară și astfel trebuie să fie peste tot. Acum are ceva necazuri cu liceul care a fost „cutremurat” și s-a ales cu ceva răni care trebuie înlăturate. Mama
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru construirea de case la țară, zise cineva. — Raftul F-5. Aveți trei cărți acolo. N-am mai auzit ce a zis cel care îi solicitase informația. — Scuză-mă că te-am făcut să aștepți, îmi zise ea. Fie! Am să chiulesc de la seminar. Cred că se va supăra lumea pe mine, dar n-am ce să le fac. — Nu-i frumos. — Oricum nu mai există nici un pește în râul din apropiere, așa că nu contează dacă mai întârzii cu referatul o săptămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”, „Stai ușor că e timp”, „Cine-i harnic și muncește ori e prost ori nu gândește”, „Cine-i harnic și muncește / Are tot ce vrea / Cine-i leneș și chiulește / Are tot așa” etc. Scriitorul Mircea Mihăieș scria în revista „România literară” că: „Vina o poartă, într-o mare măsură, jucătorii înșiși: n-am prea observat ca românii să protesteze la chestiunile de principiu. Ei ies în stradă exclusiv pentru
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie. Chiuleam de la cursuri doar pentru a sta ceasuri întregi în Biblioteca Centrală a Universității Babeș-Bolyai, siderați de faptul că treceam zilnic pe lângă așa numitul "bârlog al lui Faust", o încăpere în care lucrase Lucian Blaga, în perioada cea neagră a existenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din amintirele tinereței, pentru că la vremurile noastre, găsim și pensionari tineri și sănătoși, pe care cei trecuți de 75 de trepte, este normal să-i invidieze.Pentru că mulți puteau să mai muncească, zece cinsprezece ani, dar au fost puși să chiulească, nu pe gratis ci pe bani, ne spune un poet anonim. Insă așa-i viața și trebuie să o acceptaăm cum ne-o dă Dumnezeu de sus, de și legile sunt făcute de sfinții de jos,după voința și interesele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
compusă. Important pentru el este că are bani mulți, fără a munci. În societatea românească actuală, în care s-au inversat valorile cu nonvalorile, este valabilă zicala: “Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are mai ceva!” Lăcomia de mâncare sau “lăcomia pântecelui” este un alt idol la care, din păcate, mulți se închină. Un înțelept spunea că “este mai ușor să aduni în pântece decât în cap”. Cu siguranță, societatea românească care trece
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pri virea. O privire parcă albastră, încercuită de un corn alb în frunte. Un inorog? E chiar frumos! Cine spunea că inorogii sunt urâți? îmi dau ochelarii jos și mă frec la ochi. Am luat-o razna. — Georgi, hai să chiulim! propun eu în timp ce sună ener gic soneria care anunță sfârșitul recreației. Dă-o naibii pe profa de chimie, n-am nici un chef de ea! Hai să chiulim și să ne jucăm în zăpadă! îți promit că vin la ziua ta
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
jos și mă frec la ochi. Am luat-o razna. — Georgi, hai să chiulim! propun eu în timp ce sună ener gic soneria care anunță sfârșitul recreației. Dă-o naibii pe profa de chimie, n-am nici un chef de ea! Hai să chiulim și să ne jucăm în zăpadă! îți promit că vin la ziua ta dacă vii și tu acum cu mine! Georgiana izbucnește în râs și aprobă din cap, ghidușă. Dăm buzna în clasă. Ne înhățăm canadienele și servietele și o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]