180 matches
-
să se înțepe cu acul să n-adoarmă la diverse concerte simfonice". și cum ar putea fi inocentați contemporani precum Nicolae Văcăroiu și Theodor Stolojan, dat fiind statutul lor în zona finanțelor din perioada comunistă? "Ei ne-au planificat și chivernisit fericirea în epoca de aur, tot ei ne-o gospodăresc și azi, de data asta pe mulți arginți. Tractir nou, cu vechi contabili, de sub pulpana cărora a ieșit și dl. Eugen Nicolăescu, pe care nu știu de ce nu l-am
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
ar putea introduce în Cartea de citire greco - bulgărească cultura caprelor. Item, indicație de parfumuri pariziene pentru a neutraliza foetor caprinus. Item cultura maslinelor. Item uscarea țârilor. Item indicațiuni pentru jocul cu cărți măsluite. Item metode nouă pentru a se chivernisi pe lângă ruși prin tainică binefacere. Iată o mulțime de ramuri de producțiune patriotică cărora roșii își datoresc carierele. Ar fi păcat să nu fie obiectele instrucției publice undeva, însă nu la noi. Asta am propune noi dac' ar fi vorba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar de i‑ar săpa pieptul și i‑ar tăia În bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i‑a fost Încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și În trupurile slabe”153. Unii slujitori Împărătești, alteori Înșiși Împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci doreau să‑i ademe‑ nească, Întru Început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de la Dumnezeu, de către fiecare în parte. Talanții Lui sunt binele și cinstea ce o dă pe lumea aceasta oamenilor, toate darurile cele sufletești și trupești: viața aceasta, mintea, cu înțelepciunea ei, toate talentele, sănătatea, priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sau „marginalizați”, precum Elvețianul J.-J. Rousseau sau acidul Voltaire, prieten cu Frederic al II-lea; sau Diderot, „ateul”, Montesquieu, care propune „Împărțirea puterii În stat”, dând astfel o tribună majoră tocmai acelor „pături sărace”, care, iute, Încep să se chivernisească. Nietzsche a țintuit drastic aceste „pături” sub denumirea infamantă de tschandala, intușabilii Indiei, și a prezis că „dacă aceștia vor face revoluție, ea se va Îneca Într-o baie de sânge!”. Intușabilii Europei care, după autorul lui Zarathustra, „vor strica
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe măsură ce devenea tot mai conștient de posibilitățile intelectuale ale feciorului său, să întrevadă pentru acesta, ranguri tot mai înalte, șansa realizării lui materiale la nivele tot mai îndestulătoare. De aceea omul simplu din Cârțișoara, văzând cât de greu se poate chivernisi exclusiv pe munca brută pe care o presta de secole, poate de milenii, s-a hotărât să sacrifice tot ce se putea sacrifica din munca sa și a celorlalți membri ai familiei, atunci când își dădea seama că unul din copiii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
limba pe care o vorbiseră părinții lor. Dar tot așa de mulți plecați din sat, atunci când au apreciat că au strâns la chimir atâta cât să o ducă bine ei și multe generații de după ei, au revenit acasă, s-au chivernisit și și-au asigurat o existență liniștită ce ar fi durat o perioadă imprevizibil de lungă de timp, dacă norii neguroși ai vremurilor n-ar fi întors istoria neamurilor pe dos și dacă ocupanții țării de după cel de-al doilea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ți-am scris până-acum cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere argumentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât a se chivernisi, după cum o numești d-ta, trebuie să fie un om de nimic. Ești un părinte nenorocit adevărat. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască și să-și măsoare pașii după cum vrei d-ta60. Mama, ocupată mai tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de-ți gâdila fin nările, discuțiile se Închegau ușor, ușor... Eram ca doi tenismeni care trimeteam corect mingile la fileu, Încercând să intuim următoarea mișcare a partenerului. Așa am aflat că la ei, acolo, se muncește cu seriozitate și se chivernisesc banii pentru acțiunile plănuite În industrie, finanțe, agricultură, sistemul fermelor aducând o anumită rentabilitate. În nopțile târzii, argintate de lumina selenară și poleiala licuricilor cerului, fiecare depănam amintiri despre „locurile” dragi ale copilăriei, când totul părea un basm continuu cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rău și nuve<i> pute folosi (AA.1708: 61v) c. Doamne, miluiește-ne, că pre Tine nedejduim, nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav.1581: 205r) c. care lucru și mai fără de dureare trage cătră dânsa și face anu se părăsi omul (SVI.~1670: 2v) d. Așea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un bolnav, bineînțeles pe gratis - chiar eu vreau să se învețe lumea așa, de aceea le spun la toți să nu se sfiiască a mă chema în cazuri mai grave, căci vin degeaba”. Și-i făcea recomandări cum să-și chivernisească veniturile, prin împrumuturi. „Chitanța de leafă este tot în buzunarul meu neachitată, parcă ar fi un făcut! Tu cheltuiești de la d-ra Mavromati până ce-ți trimit eu zilele astea bani”. Avea dreptate să fie un chibzuit. Deși tineri, sau poate tocmai
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
tocate” de vreun neisprăvit de urmaș care, primind bani nemunciți, bineînțeles că își va bate joc de ei. își vor bate joc și de ei înșiși pentru că de regulă, astfel de situații duc și la autodistrugerea neisprăvitului. Unii s-au chivernisit cu produse de care practic nu au nevoie, dar jaful s-a făcut pe spinarea altora, prin sărăcirea acestora, prin provocarea de suferințe. Iată o manifestare a prostiei omenești chiar din zilele noastre. Prin ceea ce a făcut pînă acum , omul
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a conduce" - fundamentală după 1900 în domeniul managementului - era redată în operele cronicarilor moldoveni, prin forme precum: "a ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-l cânta Gică Petrescu? „București, București...”. (20.07.2009) Meditații la Vovidenia Era un obicei, poate o modă, printre ieșenii de odinioară, să petreacă vara pe la mănăstiri. Scriitorii, universitarii, artiștii, oamenii cu dare de mână, dar și cei care-și chiverniseau puținul, se răcoreau și-și linișteau sufletul În preajma locurilor duhovnicești din Moldova: la Agapia sau Văratec, viața simplă și curățenia morală Îndemnau la o schimbare spirituală. Profesorul meu, Vasile Pavelcu, Îmi spunea că, În interbelic, pentru universitari, vacanțele la mănăstiri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și ceva trivial în alegerea Dumnezeului unic, ne atrage el atenția. Politeismul costa mult. Îi costa pe bogați mai ales, sărăcimea culegând firimiturile. Prea multe ofrande aduse prea multor zei. Mohamed, un negustor care câștiga mulți bani și care își chivernisea timpul, s-a săturat poate să-i tot piardă depunându-i în conturi multiple, unele în dreapta, altele în stânga. Avantajul de a nu pune toate ouăle în același coș nu mai compensa probabil aceste investiții dispersate cu randament tot mai mic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vornicul Iordachi Ruset: „Te-i can grăbit, măria ta, cu chiemătul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măria ta, păn-li s-ar fi vădzut puterea, cum l-e merge”. Replica domnului a fost promptă: „Nu mai era vreme a mă mai chivernisi, temându-mă ca să nu mă apuce turcii. Că iată și din dumneavoastră m-ați părăsit o samă și nu sînteți într-un cuvânt și într-o credință cu mine”. Prin Tratatul de la Luck (sau Luțk, 13 aprilie 1711), Dimitrie Cantemir
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oamenilor nevoiași. Era omul care își păstra calitățile sacrificiului de sine, care răspundea fără ezitare chemărilor. El, proaspăt căsătorit, îi scrisese soției, rămase în satul Hotarele din județul Ilfov, la 11 februarie 1911: . Și-i făcea recomandări cum să-și chivernisească veniturile, prin împrumuturi. . Avea dreptate să fie un chibzuit. Deși tineri, sau poate tocmai de aceea, copiii nu se lăsau așteptați : Marta, primul copil, vine la 1 aprilie 1911, Olga-Sultana - la 13 iulie 1912, Radu - 28 mai 1914, Ionică în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
utopic. Se pare că și-a împărțit din proprie inițiativă o mare parte din moșie țăranilor, ceea ce l-a scutit de orice problemă la răscoala din 1907, însă i-a lăsat săraci pe moștenitorii săi. Nepriceperea lui în a-și chivernisi averea a rămas proverbială în familie: și-a dărâmat conacul și biserica cu gândul de a face altele mai frumoase, dar, din lipsă de bani, a abandonat proiectul, trebuind să se mute cu soția și copiii în casa de oaspeți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pronunțat conținut satiric la adresa evreilor și țiganilor”. Martor ocular În ampla și Îndelungata sa documentare pe teren, Adăscăliței a descris fiecare costum al pieselor de teatru popular specifice, mai ales, sărbătorilor creștine de iarnă de pe cuprinsul proaspătului județ Vaslui, chivernisit de Ceaușescu și cu aproape Întregile teritorii ale fostelor județe Fălciu și Tutova. Iată descrierea „jidanilor” de la „Turca” din Pușcași: „Din grupa <urîților> alături de șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Galați, la mătușa-sa Zoița Păun, ca să învețe mai bine meșteșugul croitoriei și cu gândul secret că poate își va găsi acolo un pretendent mai cioplit decât cei din Pungești, care mai mult se gândeau că prin însurătoare se vor chivernisi, că vor primi pământ și ceva avere de la părinții fetei. Zoița,căreia copiii îi spuneau acum „tanti”, că la oraș nu se mai obișnuiește țărănescul „mătușă”, era vară bună cu Costache și locuia de mai mulți ani în Galați. Ea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă, învață italiana, deprinde câte puțin și limba franceză. Îndemnurile îi veneau în principal din dorința de a nu fi un intrus în lumea scenei, pe care o frecventa cu asiduitate. Aceasta este
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
natura filosofiei Lupului: el ar fi un cinic, deci un ins hirsut, situat împotriva sistemului, care stăpânește perfect arta de a supraviețui, valorificând orice resurse pe care viața i le oferă: "Iară Lupul, pentru căci pre sine singur a să chivernisi și viața din primejdiia foamei a-și sprijeni știind, cu binele altora nici cearcă, nici poftéște să să îndemânédze, căci în școala lui Dioghenis și în filosofiia ce-i dzic cănească s-au învățat, a cărora sentenție ieste acela lucru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru împăcare. Pledoaria sa finală recomandă aplanarea conflictelor și stipulează, chiar dacă nu răspicat, dreptatea Inorogului: Liliacul precum s-au aședzat să nu-l mai clătim. Pe Vidră în gârle, unde să află, cu hrană și cu alte trebuitoare să o chivernisim. A muștelor prieteșugul și frățiia, iară nu vrăjmășiia și veciniia, să poftim. Filul și Inorogul, cât în putință va fi, precum cu dobitoacele amestec nu avem, a-i înștiința să silim și după înștiințare adevărul lucrului să și urmédze. Deciia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poată citi orânduiala bisericii după cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă școlile, cei care se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, însuși să aibă de grijă Mitropolitul a-i scuti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană ca să nu lase învățătura din acea pricină" (op. cit. p. 296). Pentru că banii pentru întreținerea școlilor se adunau greu, boierii epitropi uitând adesea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărul asociațiilor comerciale supuse patentei crește mai mult în partea română: Regulamentul organic din 1831 cuprinde primele dispoziții legale referitoare la organizarea administrației și începutul unei descentralizări administrative. „Stăpânirea, spunea Regulamentul, a socotit să dea orașelor dreptul de a-și chivernisi a lor interesuri prin sfaturi orășenești, alcătuite din mădularele alese de către însuși locuitorii acestor orașe". Cu toate că Regulamentul Organic a fost impus de dominația străină el nu a schimbat caracterul autoritar al administrației autohtone. După abrogarea lui la 7-19 august 1858
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]