908 matches
-
Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe dealurile Cernii», 11. «Ziurel de ziuă», 12. «La poarta lui Ștefan-Vodă», 13. «Printre cimbru și susai» etc.), purtând receptorul în cele mai ozonate sfere ale "catharsis"-ului: "Ineluș-învârtecuș, / moarte, joc cu lunecuș, / în ce inelar căzuși ? // Juvaerul tău de fum / toate le preschimbă-n scrum, / că podoaba-ți de nălucă / pică-n deget și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
din trei feluri de pește pentru a se obține un gust desăvârșit si plin. Gustul este completat și de mirodeniile adăugate, mirodenii care variază de la piper boabe sau măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat) pâna la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet, regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger, somn), se frig pe o tablă (plită) încinsă presărată în prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se frige pe ambele părți; dacă se desprinde ușor atunci e semn că peștele e fript. Se fierbe apa până clocotește. Într-un vas se pun usturoi zdrobit, ardei iute, cimbru, salvie după preferințe (adaptare după bucătăria mediteraneană) și sare. Peste toate acestea se așază peștele fript care a fost păstrat într-un vas închis. Peste toate aceste ingrediente se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac. Se lasă
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
cu o cântăreață de cabaret, discuții cu privire la colaborarea unor funcționari guvernamentali cu legațiile străine și zvonuri despre iminența unei revoluții în Rusia ce au loc la Casa Capșa și o glumă macabră făcută de un student la masa de la madam Cimbru). Fragmente din roman (capitole întregi) au fost publicate ulterior în anii 1925 și 1926 în revista "Viața Romînească" din Iași. Aici au apărut capitolul „Acolo șezum și plânsem” (în nr. 8/august 1925 (anul XVII), pp. 145-188), începutul capitolului „Episodul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Membrii familiei Vardaru sunt reprezentanți tipici ai aristocrației românești și ai marii finanțe, dornici să stăpânească și să controleze totul; Zoe Vesbianu și soțul ei fac parte din categoria speculanților și profitorilor de război, în timp ce prietenii lui Comșa de la pensiunea Cimbru reprezintă mica intelectualitate cu credințele și speranțele ei. Principalul atac al scriitorului se îndreaptă împotriva burgheziei întruchipate de politicianul și moșierul Alexandru Vardaru și de speculantul Sofron Vesbianu, personaje dominate de lăcomie și care nu au alt orizont decât banul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
a susținut dezvoltarea industriei turistice, că Mani a început să-și recapete populația și să devină prosperă. În ciuda aridității regiunii, Mani este cunoscută pentru produsele sale culinare unice precum "glina" sau "syglino" (cârnați de porc afumați cu ierburi aromatice precum cimbrul, oregano, menta etc. și puse în untură, împreună cu coji de portocale). Mani este, de asemenea, cunoscută pentru unul dintre cele mai bune uleiuri de măsline extra-virgine, obținut prin presarea ușoară a măslinelor parțial maturate din specia "Koroneiki", care sunt cultivate
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
Cimbrul de câmp ("Thymus vulgaris") este o plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie. Poartă și denumirile de cimbru, lămâioară, sărpun, schinduf, timian sau timișor. În Evul Mediu, planta simboliza curajul și
Cimbru de câmp () [Corola-website/Science/307265_a_308594]
-
Cimbrul de câmp ("Thymus vulgaris") este o plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie. Poartă și denumirile de cimbru, lămâioară, sărpun, schinduf, timian sau timișor. În Evul Mediu, planta simboliza curajul și era folosită ca tratament pentru simptome psihiatrice. "Thymus vulgaris" L. este o specie din genul Thymus care înflorește vara—toamna cu flori lila-roz. este o plantă multianuală
Cimbru de câmp () [Corola-website/Science/307265_a_308594]
-
Sais în perioada târzie. Papirusurile medicale atesta o cunoaștere empirică de anatomie, în leziuni și tratamente practice. Rănile erau tratate cu bandaj cu carnea crudă, pânză albă, plase și tampoane îmbibate cu miere pentru a preveni infecția, în timp ce opiu de cimbru și Belladona erau utilizate pentru a calma durerea. Cele mai vechi înregistrări de tratament pentru arsuri descrie pansamente îmbibate cu laptele de la mamele de bebeluși de sex masculin. Rugăciunile erau făcute zeiței Isis. Săruri de pâine mucegăită, miere și cupru
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
a pleda pentru stabilirea unei sărbători naționale a Zilei Recunoștinței. Hale a prezentat o serie de articole atrăgătoare în revistă, oferind descrieri și rețete de produse alimentare considerate acum „tipice” de Ziua Recunoștinței, cum ar fi curcani prăjit, umplutură de cimbru și plăcinte cu dovleac. În 1858, Hale a trimis o petiție președintelui Statelor Unite prin care i-a solicitat să declare Ziua Recunoștinței ca sărbătoare națională.
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
carne (cărniță de vacă de la gât sau de oaie, de asemenea amestecată între ele, dar și cu carne de porc, însă niciodată porc pur), sare și bicarbonat de sodiu, usturoi tăiat mărunt sau mujdei, condimente pisate ca piper negru proaspăt cimbru uscat ienibahar, coriandru, chimion, foarte puțin anason stelat; zeama de carne de vacă, apă minerală, o stropitură zeamă lămâie. Carnea se dă de două ori prin mașină, pentru a se mărunți cât mai bine. Se fierbe o zeamă din oase
Mititei () [Corola-website/Science/303543_a_304872]
-
a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul]]. [[Pădure|Pădurile]] erau în trecut mult mai întinse decât acum, astfel în [[1885]] ele cuprindeau o suprafață de 2372 jugăre(cca 1365ha). Tradiția orală confirmă că până la sfârșitul secolului trecut, pădurile de
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Dimca au existat 12 victime ale Masacrului de la Fântâna-Albă: Petre Jianu a lui Ion, Vasile și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Dimca face parte din raionul Adâncata al regiunii
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
bibliotecă. Aici aveam prieteni și colegi aproape (asta așa a și rămas). Aici aveam 4 maidanezi de pază în fața blocului care mă întârziau mereu, cerșind răsfățul regulamentar. Aici aveam o șaormerie la colț, pe Mihai Bravu, unde îți puneau și cimbru, și oregano, dacă-i rugai frumos. Trăiești într-o bulă bibliotecă-școală-cămin Nu mă așteptam să intru la master la Budapesta în anul ăla, dar așa, timp de un an nu mi-am mai pus problema „ce dracu mănânc mâine?” sau
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
roșii. Nucile,fisticul,alunele împreună cu condimentele au un loc special în preparatele din bucătăria turcească și sunt utilizate în scară largă în deserturi .Mirodeniile și platenele aromatice preferate sunt pătrunjelul,chimenul,piperul negru,boiaul de ardei,menta,oregano ,ienibahar și cimbrul. Untul sau margarină,uleiul de măsline,ulei de floarea soarelui,uleiul de rapiță și uleiul de porumb sunt utilizate din plin la gătit. Uleiul de susan,alună și nucă sunt utilizate asemenea. Kuyruk yağı( coadă de oaia) este folosită la
Bucătăria turcească () [Corola-website/Science/329454_a_330783]
-
secțiune pătrată), scrierea continuându-se tot de la dreapta la stânga ș.a.m.d., până la completarea celor patru laturi . Gastronomia din Ținutul Secuiesc face parte din cea maghiară, fiindcă combinația între tipurile de carne folosite (porc, vită, pui), condimentele (paprica, ardei, pătrunjel, cimbru, mărar, leuștean, tarhon, usturoi, ceapă) și legumemele preferate (cartofi, varză, castraveti, gogoșari) sunt în mare parte asemănătoare, dar totodată oamenii din regiune, care trăiesc mai ales în depresiuni, munți și dealuri au trebuit să acomodeze condiților geografice, astfel au creat
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
din Iutlanda, probabil la sud de cimbri, și făceau comerț cu chihlimbar. După Ptolemeu, teutonii ar fi fost așezați între Elba și Odra și, după câteva inundații masive în aceasta zonă, au părăsit regiunea. In anii 120 î.H. triburile cimbre părăsesc Jutlandul (regiunea daneză) și se alătură teutonilor traversând împreună teritoriul Germaniei de azi. Acest fapt este atestat de urmele istorice descoperite la Vukovar (Croația). Nu s-a reușit clarificarea faptului dacă cimbrii i-au urmat pe teutoni peste tot
Teutoni () [Corola-website/Science/314099_a_315428]
-
cu unt, apoi se stinge cu zeamă de legume. Când se îngroașă, se adaugă ciupercile și se lasă să dea în clocot, adaugând ca verdeață cel puțin pătrunjel dar și mărar precum piper negru (posibil este de asemenea leuștean și cimbru). Se rafină cu smântână și frișcă. Deseori se servește cu mămăligă sau cu galușcă de franzelă. Ca varietate, ciulamaua se poate prepara din diverse tipuri de carne (miel, pui, vițel), rinichi sau cartofi, după aceeași metodă. Carnea, rinichii sau cartofii
Ciulama de ciuperci () [Corola-website/Science/314847_a_316176]
-
în original, ci numai în reproducerile grecești și latinești, care erau de cele mai multe ori niște violente stâlcituri ale originalelor”. Constantin Daicoviciu reține ca „indiscutabil dacici” doar șase termeni: "aniaserxe" (iarbă săracă), "budathla" (limba boului), "diesema" (coada vacii), "dyn" (urzică), "mizela" (cimbru), "riborasta" (brusture). Numele plantelor din lucrările lui Dioscoride și Pseudo-Apuleius au făcut obiectul studiilor mai multor savanți români, printre care: Un studiu laborios și interesant este cel publicat de botanistul clujean Coloman Váczy în lucrarea sa "Nomenclatura dacică a plantelor
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
specii de plante (aromatice și unele medicinale) din familia Lamiaceae, răspândite la nivel mondial, șapte în Australia, una în America de Nord și celelalte în Europa și Asia; există și hibrizi. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, maghiranul, salvia și levănțica. Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diana, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
În bucătăria moleculară, există spray-uri, pentru esență. O gamă mai eficientă de emulgatori și agenți de îngroșare sunt folosite pentru a face suprafață de jeleu la cald și la rece, solid sau lichid, spumă pentru arome atât dulci și cimbru. Produsele din fabricile de bomboane și din uzinele de prelucrare a cărnii sunt ușor de integrat în gastronomia modernă: Informațiile clasice spun că apa formează separări de faza în ciocolata lichidă. Din contră, Gastronomia moleculară a descoperit că adăugarea apei
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
cuprinde specii de arbuști, subarbuști sau plante erbacee anuale, răspândite în întreaga lume, mai ales în Africa tropicală, Asia de Sud, Australia și în regiunea mediteraneană. Flora României conține 5 specii, ce aparțin la 2 genuri. Cuvântul "Thymelaeaceae" provine din grecescul "thymos" = cimbru + "elaia" = măslin + latinescul "-aceae" = sufix care formează numele familii de plante. Acest nume este dat deoarece planta limba vrabiei ("Thymelaea") are miros asemănător cu al cimbrului, iar fructele seamănă cu niște fructe de măslin. Această familie este formată din specii
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
conține 5 specii, ce aparțin la 2 genuri. Cuvântul "Thymelaeaceae" provine din grecescul "thymos" = cimbru + "elaia" = măslin + latinescul "-aceae" = sufix care formează numele familii de plante. Acest nume este dat deoarece planta limba vrabiei ("Thymelaea") are miros asemănător cu al cimbrului, iar fructele seamănă cu niște fructe de măslin. Această familie este formată din specii de arbuști, subarbuști de talie mijlocie, rareori plante ierbacee anuale. Frunze simple, fără stipele, sublanceolate, liniare sau aciculare, cu margini întregi, adesea glabre, alterne, rar opuse
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis tridentata"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), pribolnic ("Orchis simia"), trandafir ("Rosa stylosa"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), cimbru sălbatic ("Satureja kitaibelii"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau coada-iepurelui ("Sesleria filifolia"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente, situri arheologice, arii naturale); astfel: Reportaje Imagini
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]