173 matches
-
pe V. Alecsandri și M. Eminescu, a fost prieten cu Ion Creangă, Nicolae Gane și M. Sadoveanu. Amintirile sale inedite (rămase în manuscris) și jurnalul, ținut până în preziua morții, reprezintă documente prețioase asupra vieții culturale și politice a vremii. SCRIERI: Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; După dragoste, București, 1901; Instrucțiuni și chestionar pentru culegerea materialului de folclor, București, 1904; Datinile noastre la naștere, București, 1909; Zmei și zâne, București, 1909; Datinile noastre la nuntă, București, 1910
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
dar fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut o perioadă
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același mediu rural crește și
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare, Cluj-Napoca, 1999
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
, Abraham (16.XI.1907, Moinești), poet și traducător. După ce a absolvit școala elementară la Moinești și Liceul „Ferdinand” din Bacău, a urmat, între 1929 și 1936, Facultatea de Medicină din București. Debutează cu versuri în „Hasmonaea”, continuând să publice cimilituri, snoave, poezii în revista „Renașterea națională” până în anii celui de-al doilea război mondial. Stabilit în 1948 la Haifa, în Israel, scriitorul devine o figură pitorească în literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
iubitoare de poezie, avea ca instrucție doar școala primară, din cauză că aveau pământ, părinții ei nu au dat-o la carte, la fel a fost și cu tata, dar era foarte pasionată și știa mii de versuri pe dinafară, mii de cimilituri, pasaje din biblie, povești, cânta minunat romanțe și toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei, și, sigur acesta a fost motivul... Mi se părea absolut firesc, dacă aș fi văzut că în altă casă nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
urâm, îl urâm, îl urâm pentru vessie!”, care pune bazele caracterizării lui Gollum din "Stăpânul inelelor". Pentru a-i arăta lui Unwin genul de schimbări necesare ca să armonizeze cartea cu "Stăpânul inelelor", Tolkien i-a trimis versiunea revizuită a capitolului „Cimilituri în întuneric”, dar timp de câțiva ani nu a primit niciun răspuns. Când a primit modelul noii ediții, Tolkien a fost surprins să vadă că aceasta conținea capitolul revizuit. În "Stăpânul inelelor", varianta originală a jocului cu ghicitorile este explicată
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
la fel ar spune și autorul poemului Beowulf”. Bilbo este portretizat ca un explorator modern al unei lumi antice. El poate negocia și interacționa cu această lume antică deoarece limba și tradiția stabilesc legături între cele două lumi. De exemplu, cimiliturile lui Gollum sunt preluate din surse istorice, în timp ce ale lui Bilbo provin din cărți moderne pentru copii. Jocul de-a cimiliturile, familiar amândurora, le permite lui Gollum și Bilbo să intre în competiție, nu conținutul cimiliturilor în sine. Ideea contrastului
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
negocia și interacționa cu această lume antică deoarece limba și tradiția stabilesc legături între cele două lumi. De exemplu, cimiliturile lui Gollum sunt preluate din surse istorice, în timp ce ale lui Bilbo provin din cărți moderne pentru copii. Jocul de-a cimiliturile, familiar amândurora, le permite lui Gollum și Bilbo să intre în competiție, nu conținutul cimiliturilor în sine. Ideea contrastului superficial dintre stilurile lingvistice individuale ale personajelor, tonurile și sferele lor de interes, ducând la o înțelegere a legăturilor profunde dintre
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
două lumi. De exemplu, cimiliturile lui Gollum sunt preluate din surse istorice, în timp ce ale lui Bilbo provin din cărți moderne pentru copii. Jocul de-a cimiliturile, familiar amândurora, le permite lui Gollum și Bilbo să intre în competiție, nu conținutul cimiliturilor în sine. Ideea contrastului superficial dintre stilurile lingvistice individuale ale personajelor, tonurile și sferele lor de interes, ducând la o înțelegere a legăturilor profunde dintre antic și modern, este o temă recurentă în "Hobbitul". Smaug este principalul antagonist. Din multe
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
tale”. Socrate îl acuză, într-un mod prietenesc încă de la început că este un citat furat de la Critias, dar Charmides nu recunoaște. Tot Socrate îi spune lui Charmides, care se va mira de asta, că va încerca să dezlege această "cimilitură" (ghicitoare). Primul argument este acela că, un grămătic nu își scrie și nu își citește doar propriul nume de fiecare dată, ci se “îndeletnicește” cu a scrie sau a citi și altceva. Legat de primul argument este al doilea care
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
argument este al doilea care susține că meșteșugarii, medicii și pantofarii nu se îndeletnicesc doar cu ale lor, ci își fac munca și pentru cei din jur. (Charmides e de acord cu ambele). Demonstrându-i astfel că este chiar o cimilitură, Socrate acuză pe cel care a spus-o că este un nerod. Charmides recunoaște că, la rândul lui nu știe exact despre ce e vorba, dar mai adaugă că nu este sigur nici de faptul că, cel care i-a
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
papagal / Pene albe de curcan / Ieși afară...căpitan". Adică acest copil, dintre cei așezați în cerc și arătat cu degetul, după rostirea onomatopeică, la ultimul cuvânt, este scutit de servituțile jocului, eliminat, sau devine conducător, "căpitan". Vasile Lovinescu, urmărind câteva cimilituri la Creangă, citează o "frământare de limbă" din propria-i copilărie, mai amintind de acel logos-spermatikos: "Uni, / Doni, / Trini, / Pani, / Rusca, / Busca, / Godi, / Mani, / Pisirichi, / Pichi!" Cu ultima șfichiuire de cuvânt, parcă dintr-o limbă păsărească, a îngerilor, copil numit
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
propria-i copilărie, mai amintind de acel logos-spermatikos: "Uni, / Doni, / Trini, / Pani, / Rusca, / Busca, / Godi, / Mani, / Pisirichi, / Pichi!" Cu ultima șfichiuire de cuvânt, parcă dintr-o limbă păsărească, a îngerilor, copil numit iese din cerc, din ciclul devenirii. Copiii spun cimilituri din gura cărora Scriptura zice că se rostește înțelepciunea. Puerilitatea întinde un subțire văl peste Abis" (V. Lovinescu, Mitul sfâșiat, Institutul European, 1999, p. 213). Copilul lui " Dom’ Badea" trebuie să fi văzut și pe crucerii de lângă cimitirul Sineasca, dulgherind
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
așezaseră între străini; rezistenții macedoneni ce luptaseră împotriva lui Abdul Hamid se aleseseră cu urme de săbii pe corp și cu o slujbă în brutăria lui Traicu; nimic nu avea consistență, nici cât jocurile din lunca Jiului. Cel puțin sub cimiliturile și "frământările de limbă" ale acestora, în limbajul acela ritmat, se ascundea un tâlc al iluminării angelice și solare din centrul ființei umane, mai pâlpâia ceva din limba paradisiacă, a "păsărilor", și presimțea fiorul enigmaticului. La fel, de câte ori aruncă zarurile
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
incluse in volumele IX si X, plus cele 16.350 de tipuri cuprins în culegerea mai veche a lui Iordache Golescu, pe care Zanne o publica in volumul VIII al corpusului său. Proverbele, zicătorile, povățuirile, cuvintele adevărate, asemănările, idiotismele și cimiliturile acestei opere, neîntrecută până astăzi și având, chiar în culturile mari, de tradiție, prea puține “surori”, pe lângă înțelepciunea și savoarea de vremuri îndepărtate, sunt și o prețioasă pagină de istorie a mentalităților românești. Ele atestă vigoarea genului aforistic în cultura
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
limba anglo-saxonă (limba engleză veche) în perioada anglo-saxonă a Angliei, care a durat de la mijlocul secolului al V-lea până la Cucerirea normandă a Angliei în 1066. Aceste texte cuprind genuri literare ca poemul epic, hagiografii, predici, traduceri biblice, legi, cronici, cimilituri etc. În total, s-au păstrat cam 400 de manuscrise din această perioadă. Una dintre cele mai importante lucrări din periada anglo-saxonă este poemul "Beowulf", care are statutul de epos național în Anglia. "Cronica anglo-saxonă" este importantă ca document istoric
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
ISBN 0-9642795-9-2), și Robert Borski, "Solar Labyrinth". Wolfe folosește din plin alegoria în cadrul seriei, Severian fiind identificat ca o figură similară lui Hristos sau Apollo: este destinat să revitalizeze Soarele și să salveze Pământul, distrugându-l în același timp. Numeroaselor cimilituri din cărți li se adaugă folosirea cuvintelor arhaice, obscure (dar fără a fi inventate), care descriu lumea viitorului îndepărtat. În anexa de la sfârșitul "Umbrei Torționarului", Wolfe explică faptul că aceasta a reprezentat una dintre dificultățile traducerii scrierilor lui Severian ("într-
Cartea Soarelui Nou () [Corola-website/Science/320948_a_322277]
-
civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru. Costumul românesc ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociază cu hora satului, cu cimiliturile și cu poveștile populare ; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neântrecutul său sistem de autoghidare și adaptare.”
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
pentru posteritate...)” Nu putem încheia fără să menționăm câteva citări importane, venite din partea foștilor dascăli și mentori clujeni: 1) Ion Taloș, profesor din Köln- Germania , în “Anuarul de folclor”, I, (1980, pag. 49-65) ”- citează contribuția lui V. Rogoz la Corpusul Cimiliturii Românești- aflat, pe atunci, în mss., "de Folclor-a Academiei, Filiala Cluj." 2)Dumitru Pop, prof. univ., în “Anuarul de folclor”nr. V-VII (1984-1986, pag.11-12) publicație patronată de "Academia Română- Filiala Cluj", citează cuvintele lui Viorel Rogoz, din
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
care trăiau, ducând cu ei câte o cofă cu apă neîncepută. Fiecare tânăr își ascundea vasul într-un loc doar de el știut, rostind numele fetei ce-i era dragă. Apoi, până la ivirea zorilor, se prindeau cu toții în horă, spuneau cimilituri sau cântau din fluiere. La răsăritul soarelui, fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită și vor trăi împreună până la bătrânețe. Dacă în apă se
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
care trăiau, ducând cu ei câte o cofa cu apă neînceputa. Fiecare tânăr își ascundea vasul într-un loc doar de el știut rostind numele fetei ce-i era dragă. Apoi, până la ivirea zorilor se prindeau cu toții în horă, spuneau cimilituri sau cântau din fluiere. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se află un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubita și că vor trăi împreună până la adânci bătrânețe. Dacă în
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
către mătușa Amalia (două ,capre" din povestea iedului cu trei capre, doar că a treia mătușă lipsește): ,copii deștepți ca azi nu s-au mai văzut. Prea deștepți și obraznici, dragă." Și, în jurul lor, preajma se umple de jucării. Cuvinte, cimilituri cu umbra pisăloagă a lui Cantemir cel plictisit, creaturi fantastice pe care le nasc, puse la ambiție, familiarele obiecte de toată ziua. Peste toate, povești cu mătuși. Repezite, bune sfătuitoare și îndeajuns de cumsecade cît să nu bage de seamă
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]