1,193 matches
-
A fost G. Ibrăileanu un spirit antimodern? Orele 13: 00 - 14: 00 Lansare de carte la Librăria „Orest Tafrali” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (Corp A) În prezența autorului Eugen Simion (Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, prefață de Mihai Cimpoi, Iași, Editura PrincepsEdit, 2011, 180 p.) Prezintă: Bogdan Crețu, Al. Dobrescu, Antonio Patraș. Orele 14: 00 - 15: 30 Pauză de masă Orele 15: 30 - 17: 00 Sala mică a Filialei din Iași - Academia Română (B-dul Carol I, nr. 8) Dicționarul General
SIMPOZION NAŢIONAL ŞI LANSĂRI DE CARTE LA IAŞI de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Simpozion_national_si_lansari_de_carte_la_iasi.html [Corola-blog/BlogPost/367170_a_368499]
-
8)Moderator: Prof. univ. dr. Dan MănucăSecretar: Nicoleta BorceaOrele 13: 00 - 14: 00Lansare de carte la Librăria „Orest Tafrali” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (Corp A) În prezența autorului Eugen Simion (Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, prefață de Mihai Cimpoi, Iași, Editura PrincepsEdit, 2011, 180 p.)Prezintă: Bogdan Crețu, Al. Dobrescu, Antonio Patraș.Orele 14: 00 - 15: 30Pauză de masăOrele 15: 30 - 17: 00Sala mică a Filialei din Iași - Academia Română(B-dul Carol I, nr. 8)(participă redactorii Dicționarului General al
SIMPOZION NAŢIONAL ŞI LANSĂRI DE CARTE LA IAŞI de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Simpozion_national_si_lansari_de_carte_la_iasi.html [Corola-blog/BlogPost/367170_a_368499]
-
și festivități (Ziua Națională a Culturii Române la Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu în sărbătoare ș.a.), evocarea unor personalități născute pe aceste meleaguri - Nicolae Iorga, George Enescu, omagierea unor invitați de marcă - „oameni ai energiilor luminate”, precum academicienii Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, Dimitrie Vatamaniuc, Tudor Gheorghe ș.a. Realizează un emoționant portret al unui mare model intelectual (Doctorul făr-de-arginți) - prof. dr. Leon Dănăilă, originar din Darabani, un alt portret sensibil al poetului tribun de la Chișinău (Întru neuitarea lui Grigore Vieru), al
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/catinca_agache_1452003253.html [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
și secole de superficialitate în cercetarea istorică, modul foarte hotărât, clar și elastic în același timp(,) de abordare ale problemelor spinoase și insuficient de atent cercetate din istoria Galațiului, dar și ținuta literară absolut remarcabilă (spun acad. Eugen Simion, Mihai Cimpoi) a unei cărți care poate fi asemănată parțial cu „Trecute vieți de Doamne și Domnițe” (Editura „Universul” 1941) a celebrului Constantin Gane, (între cei care o consideră o excelentă lucrare istorică și literară fiind acad. Ionel Cândea, Solomon Marcus, Ioan
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1472183573.html [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
e o noima și în acest temei, pe care il invoc, ci mă întreb, cum voi zice? Credeți că, din atâtea talente, ar fi cineva, care nu și-ar dori să mulțumească juriului, în componență căruia au fost Academicianul Mihai Cimpoi, criticul literar Ion Ciocanu, Directorul Institutului de Filologie al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, Domnul Vasile Bahnaru, scriitorul, editorul Petre Rău, din România, Galați, poetul Romeo Tarhon, România, București, coprotagonistul Festivalului, Domnul Daniel Verejanu, aspirant și organizatoarei, protagonistei Festivalului, Doamna
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473703534.html [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
în proiectarea spațială a confesiunii. Dantesca „iubirea mișcă sori și stele”. Apare reformulată sub raportul cu experiența trăită, „iubirea se mișcă printre sori și stele”. Înger răstignit (poeme șoptite) a profesorului universitar Vasile Burlui e, neîndoielnic, o revelație’’. Acad. Mihai CIMPOI ‘’ Avem de-a face, în acest superb volum, cu o poezie a eurilor sfărâmate, rătăcite și fărâmițate de ineluctabil, de situația fără ieșire care este soarta omului. În prelungirea subtilelor întruchipări ale lui Vasile BURLUI, poezia merge pe muchia de
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_spun_criticii_despre_poezia_pompiliu_comsa_1369628390.html [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă vedere atât spre oraș, cât și spre mare și spre stațiunea Sunny Beach
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Primăriei Municipiului Iași Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - Deschiderea oficială în prezenȚa Primarului mun. Iași, Gheorghe Nichita, a Primarului mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a Ministrului Culturii din Rep. Moldova, Boris Focsa și Președintelui Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, acad. Mihai Cimpoi Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 12.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii
Uncategorized by http://blog.iasi4u.ro/category/uncategorized/ [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
scriitorii români de dincolo de Prut care au avut de întâmpinat în plus contestatarii din interior („Flux”), luând atitudine, editându-l în seriile de Opere (editurile Litera, Cartier, Gunivas), îngrijite de eminescologi renumiți și apărând cu noi și primenite exegeze (Mihai Cimpoi). Modelul Eminescu a funcționat altfel în Basarabia de-a lungul istoriei sale zbuciumate[2], fiind văzut nu numai sub aspectul de inegalabil poet național ci și de autentic patriot, cu o înaltă conștiință morală, onestitate și sensibilitate, apărător al ideii
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
înrolații lui slujitori, nu s-a încheiat încă, înscriindu-se în ceea ce Grigore Vieru numea „tragismul Limbii Române de pe teritoriul Basarabiei”. [4]. De aceea Ion Druță îl numea pe Eminescu, încă din 1970, „un hotar al conștiinței”. De aceea Mihai Cimpoi, acest titan al criticii literare postdecembriste care a marcat o nouă etapă în receptarea eminesciană, îl vede ca o „biblie lucrătoare”, ca cel care a luminat drumul basarabenilor spre „regăsirea ontologică”, spre salvarea ca nație („Moldovenii din Est s-au
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
cei străini de asemenea sentimente, dar și-a atras în schimb imensa iubire a poporului. Ca și idolul său Eminescu, a luptat toată viața cu armele scrisului și fapta pentru redeșteptarea neamului, jertfindu-se pentru „adevărul despre ființa românească (Mihai Cimpoi). Adevărat poeta vates, pe linia mesianismului lui Goga, și-a pus întreaga sa operă - poezii, muzică pe versuri, publicistică, aforisme, lucrări în colaborare, interviuri-dialoguri - în slujba poporului din care se trage („Din clipa când am simțit povara dragostei de țară
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
cânta Eminescu și acum le interpretează ea însăși, iar, mai nou, și în traducerea unei cărți importante din limba franceză; dacă îi aflăm numele alăturat de alte personalități marcante precum Grigore Vieru, Dan Puric, Svetlana Paleologu Matta, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija ș.a., așadar, fie că e vorba despre lucruri ce țin de istorie, tradiție și de valorile trecutului, fie că sunt lucruri de stringentă actualitate, de neobosită și continuă activitate, Lucia Olaru Nenati e mereu la datorie, îndeplinind parcă
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_lucia_olaru_nena_rodica_elena_lupu_1361344495.html [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
ajunge pe aceste meleaguri unice, binecuvântate de zei, un adevărat Parnas al muzelor... SPRE FANTASTICA SCOȚIE Părăsim castelele și universitățile engleze pentru marea aventură scoțiană, cu cețuri, fantome, monștri subacvatici, nisipuri mișcătoare, vânturi reci, ziduri bătrâne, tradiții unice, kilturi și cimpoaie. Continuăm drumul spre Liverpool prin Birmingham, centru industrial din secolul al XVIII-lea, produs al revoluției industriale, cu puternice rădăcini muncitorești și patimi fotbalistice, cu un important Muzeu de Artă (Museum and Art Gallery) ce adăpostește colecția pictorilor prerafaeliți. Autocarul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în lista celor mai vizionate apariții de televiziune a tuturor timpurilor. Părăsim orașul, mergând spre nord în Scoția cu peisaje sălbatice, turnuri și ziduri ruinate, cu biserici, castele și fantome, pe care locuitorii le păstrează cu sfințenie, cu kilturi și cimpoaie, paradisul gurmanzilor și jucătorilor de golf, a degustătorilor de whisky. Scoția este delimitată de trei regiuni: Ținutul de Sus, Ținuturile Joase, Ținuturile Înalte, cu munți care-și ascund piscurile în ceață. Scoțienii își păstrează identitatea chiar dacă s-au unit cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
apărare, structura actuală datând din secolul al XVI-lea, cu unele consolidări din secolul al XVIII-lea, ceea ce a permis rezistența în fața numeroaselor atacuri. Surpriza serii o reprezintă parada militară, cu tradiționalele costume scoțiene, în ritmuri infernale de tobe și cimpoaie atât de specifice locului. Curtea castelului s-a umplut de turiști, dar și localnici doritori să asiste la celebrul Festival Tattoo, un nou prilej de a-și exprima mândria națională. După ce am ieșit din castel, am mai hoinărit pe străzile
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
veselie, speranță. Edin-burgh-ul este gazda numeroaselor festivaluri naționale și interna-ționale de jazz, teatru, film, muzică simfonică, folk, operă, târguri de carte etc. În curtea castelului se desfășoară Tattoo, impresionantă paradă militară cu tradiționale costume scoțiene, în ritmurile de tobe și cimpoaie specifice locului. Este de-a dreptul fascinantă măreția și siguranța cu care pășesc scoțienii, veselia pe care o răspândesc la un pahar de whisky, îndărătnicia cu care își apără tradiția. Sălile de concerte, de teatru, de cinema, discotecile sunt pline
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
priviți la vremea de tigori și de mișei cu un popor aproape descompus plânge săraca țară, de bogată ce-i. Au renăscut în ea și vechi ciocoi și noi, ne reprezintă-n lume minoritari cu dinți de aur și burțile cimpoi stăpânitori de cnezate și turnulețe aurite pe moțatele palate. născuți pentru teroare din gunoi azi clasă de-mbuibați și de gherțoi. Au scris și-o Constituție, o carte... să aibă un nemernic coridor ca gura grea a unei țevi de
BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balada_unor_voievozi_stelian_platon_1343614405.html [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
-
marele cărturar, Petru Movilă, de apărare a dogmei ortodoxe și de ridicare a nivelului cultural al clerului, influențată de idei umaniste a fost benefică și spațiului românesc. Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfantul_ierarh_petru_movila_stefan_popa_1387650436.html [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de tată sufletul său
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Ethnica” al New York University. A evocat tradiția melosului folcloric românesc la spectacole de gală dedicate oficialităților internaționale care au vizitat România, la London Palladium Royal Performance (1967), la Smithsonian Institute, cu ocazia Bicentenarului SUA (1976), la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham-Anglia, la festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-, în Turcia, Spania, Olanda, Germania, Finlanda, Bulgaria, fosta Iugoslavie, India, China... A fost membru în juriu la multe ediții ale festivalurilor „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu”, a fost președinte de juriu
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
care au fost prezente la Mizil se numără: Corneliu Leu, Ștefan Cazimir, Lucia Olaru Nenati, Efim Tarlapan, George Corbu. Dan C. Mihăilescu și Daniel Cristea Enache, invitații de onoare precum și Solomon Marcus, Sorin Roșca Stănescu, Ecaterina Andronescu, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, nu au putut veni din cauza condițiilor meteo vitrege. În cadrul festivalului a avut loc o prezentare de modă cu influențe etno coordonată de Nicoleta Samoilă și Anca Șerban designer, respectiv manager al Sysy Atelier din Piatra Neamț. Din Chișinău au fost prezenți
COMUNICAT DE PRESĂ: ROMEO ŞI JULIETA TRĂIESC LA MIZIL ! de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Laurentiu_badicioiu_comuni_laurentiu_badicioiu_1391428834.html [Corola-blog/BlogPost/352763_a_354092]
-
din când în când o ocheadă furișă. La capătul pârtiei intrară printre mulți brazi și alți copaci împodobiți cu beteală, globuri și cu fel și fel de podoabe strălucitoare. Pe lângă ei erau așezați lăutarii care cântau la viori, la fluiere, cimpoaie și la alte instrumente muzicale. Pe alocuri, câțiva curieri, cărora Moșul le dăduse liber, fiindcă veniseră din călătorii îndepărtate și fuseseră obosiți, construiseră oameni de zăpadă, care păreau că zâmbesc. Undeva, la câțiva pași de Moșul, era și faimoasa caleașcă
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Gelu DRAGOȘ Cu părintele stravrofor iconom Radu Botiș mă știu de ceva vreme din cele ce le-am scris amândoi în diferite publicații, dar față în față ne-am întâlnit la Ulmeni, acum vreo cinci ani, la vizita academicianului Mihai Cimpoi din Republica Moldova la Zilele orașului Ulmeni. De atunci, pot să spun cu mâna pe inimă că am rămas prieteni și orice izbândă a Domniei sale m-a bucurat sincer, fie că vorbim de lucrări științifice, de volume de poezii, de albume
LA MULŢI ANI, „SLOVA CREŞTINĂ”! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1408786661.html [Corola-blog/BlogPost/376478_a_377807]
-
în Republica Moldova la Chișinău, primul Congres Mondial al Eminiscologilor sub egida Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, alături de Academia Română, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu, Primăriile din Chișinău și Iași. In honorem academician Mihai Cimpoi. Acest mare eveniment, este cea mai amplă manifestare organizată la Chișinău în ultimii ani . Pe lângă cuvântul academicianului Gheorghe Duca - Președintele Academiei de Ștințe din Moldova, vor mai rosti discursuri omagiale închinate lui Eminescu, și alte personalități culturale, oameni aleși de
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/De_astazi_incepe_constanta_abalasei_donosa_1346658281.html [Corola-blog/BlogPost/343752_a_345081]
-
istoric Nicolae Iorga), Universitatea Populară de Vară „Vasile Stroescu” a mai inclus o suită de acțiuni: • sesiunea de comunicări: „Vasile Stroescu - om de cultură și mecenat, susținător al unității naționale”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Edineț; acad. Mihai Cimpoi, Președinte de Onoare al USEM - „Vasile Stroescu - susținător al ciulturii române”; acad. Valeriu Matei - „Vasile Stroescu - mecenat, om de cultură și artizan al unității naționale”; dr. Ion Constantin (București) - „Vasile Stroescu - mecenat al românilor de pretutindeni”, drd. Constantin Cojocaru, membru
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1473839022.html [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]