1,029 matches
-
mergi pe cale Străin și fără Dumnezeu Să n-ai un prieten să te-aline Când obosești și e prea greu... Să nu poți spune nimănui Ce doruri ai...ce griji te-apasă Și-atunci când plângi să fii tot singur Căci cin* te vede? Cui îi pasă? E-atât de trist ca viața ta Să n-aibă sens...să n-aibă țel... S-alergi mereu spre nicăieri Fără folos...fără de zel... Da...drumul tău fără Isus E-atât de trist și de
OMAGIU DIVIN 17 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383008_a_384337]
-
urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? Citește mai mult Vai, turmele mele de vise-s pe moartePe malul tăcerii pasc ierburi deșarte.Beau apa coclită-a uitării plângândCu gura uscată ca floarea în
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? Citește mai mult Vai, turmele mele de vise-s pe moartePe malul tăcerii pasc ierburi deșarte.Beau apa coclită-a uitării plângândCu gura uscată ca floarea în vânt.E tristă mioara cu bocet în graiStrăin
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
un iadDin ceruri urnite luminile cad.E seară târzie, Păstorul e susO, vino degrabă mărite Iisus.Ce sete adâncă și noapte de groazăIcoana Fecioarei la schit lăcrimează.Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândutăși turma-i în vale demult coborâtă.Vai, cin’ne va unge osânda cu mir?Vai, cin’ne adună cenușa-n potir?... XV. MIELUL, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. O, mielule, simbol mistic Al legăturii noastre cu increatul, Simbol al slavei și
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
târzie, Păstorul e susO, vino degrabă mărite Iisus.Ce sete adâncă și noapte de groazăIcoana Fecioarei la schit lăcrimează.Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândutăși turma-i în vale demult coborâtă.Vai, cin’ne va unge osânda cu mir?Vai, cin’ne adună cenușa-n potir?... XV. MIELUL, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. O, mielule, simbol mistic Al legăturii noastre cu increatul, Simbol al slavei și al bucuriei Al celor blânzi, săraci dar curați
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
lele Să mă cearnă. Leagă-mi noaptea ! (Și răscrucea) Uită-mi șoapta! Poartă-mi crucea! Peste dealuri, Peste sâmbre, Pe sub maluri Valuri strâmbe Să mă ningă, Să mă plouă, Să m-atingă, Bob de rouă. Teama-adună Triste ape De furtună Cin’ să scape ? Fug feciorii Tristă-i soarta Jos sunt norii ‘Naltă-i poartă Referință Bibliografică: Fug feciorii / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Florescu : Toate Drepturile
FUG FECIORII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385354_a_386683]
-
în ochi, cât trăiesc eu, dar copilul... după copil, mi se rupe sufletul de dorul lui! Cu ea, de câte ori mă văd, trebuie să mă și cert, că altfel nu se poate. - Ooo, îi bine mă și-așa! Ai măcar cu cin' să te cerți! Sau ce? Tu crezi că mie mai mi-e dragă Tanța mea, chiar dacă-i moartă? Că ea s-a aruncat în Dunăre, și-acum îi cu Marioara mea, de mine nu i-a păsat când s-a
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
moartă? Că ea s-a aruncat în Dunăre, și-acum îi cu Marioara mea, de mine nu i-a păsat când s-a-necat, fi a dracu ea să fie! Da io, dacă vreau să mă cert cu ea, cu cin' să mă cert? Că n-am cu cine, în timp ce tu ai, mergi acolo unde ie șî te cerți cu ea. - Offf, Doamne, of! Nu-mi vine să cred, dar ai dreptate. Niciodată nu am privit lucrurile din punctul ăsta de
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
din șolduri și-o întindea după plată, zicând încet către măruntul însoțitor: — Uite împrejur, la amărâții ăștia, și spune dacă voiești să ajungi ca ei. Ori nu-ți place că te fac domn? — Da’ cine e Buhuș ăsta? întrebă Metodiu. — Cin’ să fie? - oftă Parnasie. Ia acolo, un copil de pripas, l-a crescut Stăniloaia pe lângă ea de mic, o mai ajută, mai toarnă ici, mai toarnă colo, că de, așa gospodărie nu-i ușor de ținut. în vremea asta, hangița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
azil că altfel nu mai am trai cu nepoată-mea. Cum s-o internați la azil? Tot n-o mai duce mult; abia se mai ține pe picioare și are o vîrstă, nu? Cred că e trecută de optzeci. — Da cin’ mai stă să numere cîți ani are. Uite, am Însemnat aci pă hîrtie, cum m-am priceput și io, ce să scrieți În cerere. Dumneavoastră știți mai bine să potriviți cuvintele să iasă cum trebuie, de, că d-asta aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ofițer povestise la popotă: „Domnilor, tînărul Esterhazy a dormit buștean astă-noapte, fără suflare, de parcă-l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvîntul meu de ofițer! Domnilor, să-i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sîngele rece prin rugăciune, cu Îndîrjire, cu dinții Încleștați, ÎnfrînÎndu-și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
povestise la popotă: „Domnilor, tînărul Esterhazy a dormit buștean astă-noapte, fără suflare, de parcă-l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvîntul meu de ofițer! Domnilor, să-i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sîngele rece prin rugăciune, cu Îndîrjire, cu dinții Încleștați, ÎnfrînÎndu-și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura, instruindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
după ce le amestecase, le scuipase În față, călăului. Ofițerul bătu din călcîie și Îi oferi tabachera sa de argint. („Domnilor, vă dau cuvîntul meu de onoare, nu-i tremura mîna mai mult decît Îmi tremură mie, cînd țin paharul ăsta. Cin! Cin!“) În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca-n cripta unui sfînt dintr-o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
le amestecase, le scuipase În față, călăului. Ofițerul bătu din călcîie și Îi oferi tabachera sa de argint. („Domnilor, vă dau cuvîntul meu de onoare, nu-i tremura mîna mai mult decît Îmi tremură mie, cînd țin paharul ăsta. Cin! Cin!“) În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca-n cripta unui sfînt dintr-o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mâna cu codrul... Vrei dragoste, că ar fi trebuit să încep cu ea, să știi, băiete, ea e cea mai mare, fără dragoste ești un mort viu: Grea e, Doamne, dragostea,/Piatră, pe inima mea... Eu mânie, tu mânie,/ dragoste cin’ să mai ție?/ Arde vin, arde pelin/ C-am ibovnic la Mizil,/ Ar veni, dar n-are trin./ Vino, neică, și pe jos,/ Că ești tânăr și frumos!!!/... Cine scutură roua?/ Flăcăii, dimineața,/ Când se-ntorc de la mândra./ Roua trebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
d-lui Arghezi au izbutit să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia lui, săracul, scurtat și de o coastă, I-a dat Domnul, cu sacul, noroc de o nevastă, Făcută să apară, în prag
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
la Podari în raport cu profilul celui de acum? - Da. Și s-a schimbat esențial! La mine în sat, tata este încă bolnav de credulitate, ca să zic așa. El nu încuie poarta, nu încuie ușile la casă. Și-i mai spun: „Aș, cin' să fure?” Deci, tata are mentalitatea că la noi în sat nu se fură. La noi în sat nu se fura! În anii '50 nu exista ideea de furt - oamenii își lăsau butiile cu vin, acolo unde culegeau, grămezile cu
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
cu atâta dragoste și înțelegere, pe care i-a ajutat, și are încă foarte mulți pe care îi susține, în vestitele școli teologice din țară și străinătate și care au devenit slujitori de marcă ai bisericii noastre, atât în rândul cinului monahal cât și în rândul clerului de mir așa încât șase dintre ei sunt astăzi ierarhi de vază și membri marcanți ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar alții sunt stareți vestiți sau preoți parohi renumiți - realizări pentru care Părintele
PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM DIMULESCU ARHIMANDRITUL, LA ÎMPLINIREA A CINCIZECI DE ANI DE VIAŢĂ MONAHALĂ, FRUMOASĂ, RODNICĂ, EXEMPLARĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 228 [Corola-blog/BlogPost/362846_a_364175]
-
alegi grâu de neghină, Sigur nu-l mănâncă harnic Certamente vreo...galină De gustibus... Mi ți-o știe tot creștinul, De-i năframă, de e bască, Unora le place vinul, Celor mulți rămâne...boască. TOMBOLA La tombolă mic și mare... Cin’ trebuie-a câștigat, Căci tombola-i, frățioare, Loterie de... pardon. (La propriu și la...figurat!) Referință Bibliografică: EPIGRAME / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Neacșu : Toate
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363032_a_364361]
-
PENTRU NICHITA Lerui ler, lerui ler Cum te-ai dus mai presus Strămutându-te în cer; Și-ai plecat Că un mândru împărat c-un noian de diafan nelumesc și netrupesc în înaltul pământesc unde cei ce mor - trăiesc, lângă Cinul îngeresc. Inima - un fulg de nea A născut în cer o stea Iar această stea de vis A născut în Paradis, Dalbe flori de lerui ler, Flori de ler și flori de ger, Flori de taină și mister Dintr-un
COLIND PENTRU NICHITA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363499_a_364828]
-
în întregul lui dacă este slujit prost. Pentru că binele nu poate fi decât un întreg. De asta credința e universală, iar Biserica ajunge a o scrie cu literă mare: Pentru că este formată din sufletele tuturor credincioșilor și nu doar din cinul slujitorilor ei. Credința nu poate fi niciodată de stat, cum și-au dorit-o sau și-au făcut-o imperiile ca să le fie instrument în guvernare impunând slujitori pretabili întru aceasta. Dar credința poate fi națională, în măsura în care servește la afirmarea
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
de îmi arzi aripa, Fără să-mi dai semne, vesele, pe rînd ? Mai adast o viață, timpul este verde, Ca un lan de nuferi într-o apă rece- În care doar ceasul ultim ne va crede, Dar pe drumul vieții cin' ne va petrece ? Referință Bibliografica: CA UN CAL ALBASTRU / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CA UN CAL ALBASTRU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361121_a_362450]