914 matches
-
asigurarea constituirii portofoliului de comenzi de către unitățile în subordine; ... b) organizarea procesului de încheiere a contractelor economice, de adaptare a acestora, în conformitate cu prevederile de plan; ... c) asigurarea fundamentării sarcinilor de plan pe bază de contracte, pentru acoperirea sarcinilor din întregul cincinal; ... d) elaborarea planurilor de aprovizionare și emiterea comenzilor, cu respectarea normelor și normativelor de consum și de stoc aprobate; ... e) organizarea cooperării în producție, adoptarea operativă a producției pentru satisfacerea cerințelor pieței interne și externe, ridicarea calității și competitivității produselor
LEGE nr. 71 din 29 decembrie 1969 privind contractele economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106276_a_107605]
-
profilul propriu de fabricație, în numărul necesar întreprinderii de comerț exterior și beneficiarilor interni, astfel încît să asigure cunoașterea temeinică a caracteristicilor tehnico-economice ale mărfurilor ce fac obiectul contractelor; ... c) încheierea de contracte economice pentru întreaga producție prevăzută în planul cincinal, precum și pe termen lung, în condițiile prezenței legi; ... d) adaptarea și detalierea, potrivit legii, a contractelor încheiate; ... e) realizarea sarcinilor ce le revin cu privire la cooperarea în producție, orientarea producției în funcție de cerințele consumatorilor interni și ale pieței externe, precum și cu privire la ridicarea
LEGE nr. 71 din 29 decembrie 1969 privind contractele economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106276_a_107605]
-
modul stalinist, prin excluderi și execuții capitale, virusul „cultural” s-a dovedit de-o incredibilă eficacitate. Nombrilismul, anularea acumulărilor istorice, disprețul infestat de ură la adresa a tot ce are o vechime culturală mai mare de cinci ani (obsesia leninist-stalinistă a cincinalelor!) au desăvârșit un proces plănuit de forțele retrograde de multă vreme: generalizarea sentimentului de dispreț la adresa „umanioarelor.” Nu mai miră pe nimeni când o publicație precum The Chronicle of Higher Education, care ar trebui să fie un promotor entuziast tocmai
Spectacol pentru doi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5482_a_6807]
-
nou: pe ce se va fi bazând? Aflu că un matematician cu premiul Fields atribuie iluminării reușitele din domeniu. Ce pot să spun e că nu-i de ajuns. Ca să-mi elaborez pe vremuri teoria atotvăzătoare pe care o numesc cincinal, tot de la iluminare am purces. Și, Doamne, ce a mai ieșit!... ...Ne-am întors la bază, din călătorie, eu cu „carnetul” doldora de . Pe care tocmai le-am depus - ca Petrescu Camil în biblioteca Vaticanului - la coș. Corina, îngrijorată că
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3327_a_4652]
-
nu există idealuri, ci voie bună, nu există planuri de viitor, ci berea în jurul căreia se adună oamenii de prisos și vorbele lor. Există aici un elogiu al superficiilor, al banalității eliberatoare, al bucuriei de a trăi dincolo de orice plan cincinal. Sătucul meu este de fapt vechiul sat cehesc, pe care nici tradițiile, nici ideologia nu-l constrâng să fie o marcă a colectivizării triumfătoare. Această antifrază ironică este mai puțin vizibilă decât într-o altă capodoperă cinematografică, Ciocârliile pe sârmă
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
alt exemplu: ce mai este douămiismul vostru în 2013 față de 2005-2007? Că nu poți să-mi spui că a rămas înghețat undeva-cândva și că primăverile nu au modificat ierarhiile. Ce și cât a rămas din egoficționarismul așa de trâmbițat în cincinalul trecut, cel care, recunosc, a zdruncinat serios paradigmele, dar a lăsat prea puține reușite estetice vizibile și viabile, rotunde și penetrante? Și cum s-au schimbat ăstimp autorii, mai ales că observ un proteism accentuat în tranșeele voastre, de la iconoclastie
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
o ai toată. Fiindcă fu vorba de Paști, te invit insistent să vii la mine în vacanța de primăvară. Vom petrece minunat. Vii? De asemenea, am mai scris ceva poezii. Cea mai remarcabilă ar fi una intitulată: Am pășit în Cincinal. Îți voi trimite ceva... În ultimul timp am petrecut bine. In luna ianuarie am avut patru reuniuni tovărășești școlărești, una pionierească și una raională. Poți să-ți închipui că m-am distrat bine... Doar că-n februarie n-a mai
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
jignim nicio credință, dar e un fapt că toate regimurile la modă - dela comunism la fascism, încep prin a înăbuși scrisul creator (...) Literatura își păstra autonomia ei. Astăzi domnii Hitler, Stalin și Mussolini o aservesc, o supun la diverse planuri cincinale, îi iau însăși rațiunea de a exista”. Leny Caler, în ultima convorbire din carte, face elogiul sincerității, „un lucru mai viu și mai adevărat decât «profunzimea»”. Mihail Sebastian se căuta și pe sine, desigur, discutând cu cei șapte. Se vede
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
Daniel Cristea-Enache În ultimii ani, Bucureștiul vechi, neatins de planurile cincinale ale comunismului și răsfățându-se cu o denominație măgulitoare (micul Paris), a devenit o temă de studiu, de amplă cercetare. Volume atât de diferite în formula și structura lor precum cele scrise de Ioana Pârvulescu, Adrian Majuru și Dan C.
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
o cota-parte din salariu în funcție de rezultatele obținute) în raport cu producția deoarece urmau să fie obligatoriu reîncadrați în munca, și tot ceea ce se putea face era că aceștia să ocupe pe viitor poziții inferioare, mai slab remunerate; corelativ, planurile anuale și cele cincinale nu puteau fi respectate, iar o anumită formă de birocratizare a activității sindicatelor, care nu erau luate și nu se luau nici ele însele în serios, își făcea simțită prezența. În sfârșit, și aici este vorba în primul rând de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale (1977), care "perfecționarea conducerii planificate a dezvoltării economico-sociale, ridicarea pe o treaptă calitativ-superioară a fundamentării și elaborării opțiunilor cu caracter strategic privind evoluția țării, îmbinarea cât mai organiza a planurilor cincinale cu prognozele pe termen lung, ca și întărirea rolului planului național unic în înfăptuirea programului partidului". În parametri administrativi, Consiliul Organizării Economico-Sociale se ocupă de "lichidarea paralelismelor și creșterea eficienței (...) unităților economice și social-culturale", în timp ce sarcinile Consiliului Culturii și Educației
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
poate pune fără să se spargă punga e de la caz la caz. „Într-un fel, fiecare lume, ajunsă la un anumit moment al organizării ei (creierul, conștiința), începe să «participe» la cea superioară.” Aceasta a fost și ideea centrală a cincinalului meu. Decât că, aici, concluzia e: „Iar ultima lume, spațiul logic, «se varsă» în lumea fizică și cercul devine impenetrabil.” Pentru mine, atunci, în prima tinerețe, se vărsa în spațiul spiritual. Cel puțin la prima vedere, pare mai logic ce
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
începutul epocii Ceaușescu. Mircea Cărtărescu ilustrează perfect această asimetrie între viața în lumea literaturii (cu recunoașterea în cea literară) și, de cealaltă parte, insignifianța de statut și de perspectivă în lumea socială, în societatea astfel construită și forjată, în planuri cincinale, în regimul Partidului unic. Între Cărtărescu-poetul și Cărtărescu Mircea, profesorul de română, în anii ’80, e a huge gap: poetică, firește, la o lectură simbolică, dar cenușie și amară pentru una în grilă meritocratică. Dacă pornim de aici, de la această
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
secții de neurochirurgie în orașul Timișoara... Ea va funcționa în cadrul clinicilor noi“. (Drapelul Roșu din 17 august 1955). „O victorie a industriei noastre metalurgice. Zilele acestea a fost pusă în funcțiune la Hunedoara prima noastră uzină Cocso-Chimică, construită în anii cincinalului“. (Drapelul Roșu din 18 august 1955). 25 ani „După asimilarea în fabricație a cinci sortimente de băuturi răcoritoare, colectivul secției de specialitate a C.L.F. Lovrin a lansat zilele acestea un nou produs cu marca «Uvo-soda», preparat din must superior, concentrat
Agenda2005-33-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284079_a_285408]
-
la începutul unui lung șir de victorii: „Sunt campion european și simt că pot face o performanță mult mai mare. Vreau să fiu numărul unu mondial. Mai am niște etape de trecut în șah. Cred că mi-ar ajunge un cincinal ca să devin cel mai bun șahist din lume“. Liviu Dieter Nisipeanu a devenit campion european după ce a terminat neînvins turneul din Varșovia. Competiția a avut la start 220 de participanți. Românul a obținut 7 victorii și 6 remize, cu un
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
15 ani; și, totuși, o rostesc cu toată bucuria și dragostea colegială: La mulți ani, Doamnă Agenda! MARIAN ODANGIU, coordonator de programe Radio Vest Urăm colegilor de la Trustul de Presă Agenda, editorul săptămânalului „Agenda“, din Timișoara, ca experiența primelor trei cincinale de activitate în slujba bănățenilor să se materializeze în următoarele zece cincinale. SORIN PETRACHE, redactor-șef „Jurnal bănățean“ Să scoți, săptămână de săptămână, un ziar, vreme de 15 ani, nu e la îndemâna oricui. De aceea, colegii de la săptămânalul „BĂNĂȚEANUL“ vă
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
La mulți ani, Doamnă Agenda! MARIAN ODANGIU, coordonator de programe Radio Vest Urăm colegilor de la Trustul de Presă Agenda, editorul săptămânalului „Agenda“, din Timișoara, ca experiența primelor trei cincinale de activitate în slujba bănățenilor să se materializeze în următoarele zece cincinale. SORIN PETRACHE, redactor-șef „Jurnal bănățean“ Să scoți, săptămână de săptămână, un ziar, vreme de 15 ani, nu e la îndemâna oricui. De aceea, colegii de la săptămânalul „BĂNĂȚEANUL“ vă transmit, la aniversare, un gând bun și vă urează să scoateți cât
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
interval a candidaților s-a văzut că se joacă la cacealma. Niciunul din puzderia de „liderii politici”, mai ales locali, nu a făcut pasul înapoi. Unii, de un tupeu fără margini, dau sfaturi pe la toate televiziunile, după ce timp de două cincinale au fost la butoanele țării fără să fi lasat în urmă ceva bun pentru țară și țugulanii ei. Tot speră să mai tragă încăodată lozul câștigător. Reclama PMP-ului parcă e desprinsă din Cântarea României ! Numai că evenimentele par a
TABLETA DE WEEKEND (150): SARE CAPACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384988_a_386317]
-
intime. Omul ăsta putea să aibă acces la orice funcție în stat, dacă și-ar fi dorit. A dovedit, însă, o mare tărie de caracter și a preferat, mai întâi, să se realizeze în plan profesional. Timp de 25 (cinci cincinale) de ani a stat deoparte! Acum, la solicitarea PNL, acceptă să contribuie la redecredibilizarea factorului politic, care trăiește drama umilirii supreme. Cea a disprețului general! Toate partidele = aceeași mizerie! Condițiile sale sunt foarte simple. Omul potrivit la locul potrivit! Loazele
TABLETA DE WEEKEND (150): SARE CAPACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384988_a_386317]
-
bine educat în Franța, cu mari planuri pentru o nouă Românie. Întâi, a devastat industria românească, pe care în loc să o modernizeze rapid, a decretat că e învechită și a vândut-o străinilor ieftin, cu preț de fier vechi. Adio șase cincinale de trudă proletară. Apoi, cu bună știință, a declanșat cel mai mare genocid al embrionilor și feților din pântecul româncelor: un milion de avorturi în 1990! Nici un leu pentru susținerea demografiei raționale a țării, pentru o educație corect conceptivă, pentru
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
a oprit într-un sat maramureșean rupt parcă dintr-o realitate paralelă și ... s-a hotărât spontan să rămână acolo. Opțiunea sa radicală de a locui la țară pe timp nedeterminat (la stabilire, autorul n-a făcut un plan, nici cincinal nici pe vecie, și nici provizoriu), izolat departe de confortul și de facilitățile care literalmente i-au fost puse în leagăn, e dovada unui caracter integru și bine conturat, cu calități morale de valoare, impresionant. Cine oare, indiferent din ce
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
este țara cu cea mai mică absorbție a banilor europeni, dar este țara cu cel mai mare procent de bani europeni furați (din puținul folosit) motiv pentru care Uniunea Europeana a tăiat fondurile pentru infrastructură.” Ceea ce a comis, acum vreo trei cincinale, madam șparlamentar Carola Hildegard Puwak, pe atunci ministru al Integrării Europene, pare o bagatelă, pe lângă ce ne aud urechile în prezent. Confirmat tot mai mult de organele abilitate. „România este țara unde școala este obligatorie până la sfârșitul liceului (în sensul
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
Chiar dacă Justiția independentă nu aude, nu vede! Aparent, totul pare minunat pentru acești distrugători! În realitate sunt răsplătiți pe măsura faptelor. Dacă teoria, din cele 32 de volume România pe drumul constuirii societății socialiste multilateral dezvoltate, ar fi fost aplicată, cincinale întregi, de Ceaușescu & Co altfel ar fi arătat România acum. Am fi fost cu totul și cu totul alți oameni. Educați, cultivați, cu mult bun simț... Mai ales la nivelul aleșilor, a celor din mass media ș.a.m.d. Așa
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
Mozaic > TEAMĂ MI-E, CĂ NU GREȘESC! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului moș crăciun, mai știi matale, acum vreo 20 de ani... ptiu! s-au dus pe nesimțite, peste 4 cincinale!... clica ceea de nebuni, (ei ciobani și noi cârlani) cum te duse pe pustie multă vreme în surghiun? tare mi se face sila, când mă-ntorc prin cele vremuri... te clonau cu moș gerilă! cum trece timpul, te cutremuri! astăzi
TEAMĂ MI-E, CĂ NU GREȘESC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363291_a_364620]
-
spus, în ultimul an al mileniului secund de la nașterea lui Iisus Hristos, 2000, cu volumul de poezii (pe-a cărui copertă stă un titlu neinspirat, de epocă vlahuțian-brătesc-voineșteană), „Prin lumile mele” (Craiova, Editura Radical, ISBN 973-9253-71-7), așadar, „depășind cu un cincinal“ de așteptare „vârsta-de-maturitate-etalon“ impusă genial-arghezian pentru intrarea cu carte „În Țara Poemului” (la 47 de ani, prin „Cuvinte potrivite”, dar valabil pentru anul 1927, nu pentru 2000, cel cu anotimpul „fără răbdare“ și brownian-accelerat), Hrisant Achimescu (născut în aleasă zodie
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]