2,171 matches
-
duminica serbării. Organizatorul Festivalului, dl Viorel Popescu, directorul Muzeului Satului Bănățean, și-a exprimat intenția de a aduce la serbarea din Valea lui Liman 30 de meșteri populari. Șapte arte, un festival l Pelicule despre lumea bănățeană și personalitățile ei Cineastul timișorean Victor Popa este invitat să participe la cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Film Șapte Arte ce va avea loc la Călărași, în perioada 22-26 septembrie. Organizatorii evenimentului sunt Centrul Național al Cinematografiei, Uniunea Cineaștilor din
Agenda2004-33-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282755_a_284084]
-
ei Cineastul timișorean Victor Popa este invitat să participe la cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Film Șapte Arte ce va avea loc la Călărași, în perioada 22-26 septembrie. Organizatorii evenimentului sunt Centrul Național al Cinematografiei, Uniunea Cineaștilor din România și Institutul Româno-Francez. „Este vorba despre o competiție rezervată exclusiv profesioniștilor și are două gale distincte: una a filmelor românești, alta pentru producții străine. Sunt mai multe secțiuni: documentar, eseu, film de ficțiune, making of. Mă gândesc să
Agenda2004-33-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282755_a_284084]
-
rubricii de film. Titularul de patru decenii al rubricii afirmă din capul locului, de la primele cuvinte ale textului tipărit în pagina "Cronici de artă": "Ideea realizării" Triunghiului... "este, hotărît lucru, binevenită". Mai mult decît atît: "este cazul să apreciem perseverența cineastului (Sergiu Nicolaescu - n.n.) de a-si fi susținut pînă la capăt proiectul...". Între capul locului și capătul proiectului, elogiate cu egală energie, unde să încapă perceperea falimentului și a catastrofei cosemnate de încercatul regizor și de scenaristul debutant Corneliu Vadim
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
privitorului e că Tom Tykwer, spre deosebire de atîția alți regizori, nu s-ar putea exprimă altfel decît prin cinema. Farmecul Lolei rezidă într-un "specific cinematografic" ostentativ, necomplexat, plin de vitalitate. În fond, Lola fuge e o "artă poetica" a unui cineast tînăr, care, povestind și repovestind, jonglînd cu tehnicile, cu efectele, cu motivele, cu tonalitățile - își caută propriul cinema. Regizorul e ca un pianist talentat angajat într-un local de mîna a doua, si care, în clinchet de pahare, își plimba
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
mari. Nu e Simfonia destinului, dar e un ecou jucăuș, tocmai al ei. Ca să-și salveze iubitul, Lola află că trebuie să facă rost, în 20 de minute, de o sută de mii de mărci. Cu un scăpărător spirit ludic, cineastul ia "cele douăzeci de minute" și se joacă cu ele, timp de 80 de minute: le structurează și restructurează în cîteva variante, le întoarce pe toate fețele, le transformă într-un foc de artificii, le lansează într-o direcție, apoi
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
a ajuns într-un impas. Dacă 90% dintre filme seamănă între ele, nu înseamnă că s-a ajuns la limbajul perfect, inseamna influență americană... Dogmă ne cere să nu încetăm să căutăm feluri noi de a spune adevăruri vechi "... Cu cineaști că Vinterberg și Tykwer, s-ar putea că filmul mileniului trei să arate mult mai interesant decît am fi în stare să ni-l imaginăm noi, azi. Aleargă, Lola, aleargă! (Lola Rennt); Germania, 1998; scenariul și regia: Tom Tykwer. Cu
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
Aparițiile sale fulgurante pe ecran în chip de profesoară examinatoare sau trecătoare interogata asupra fericirii au stîrnit aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să adune laolaltă mari cineaști cu importante opere recente. Inevitabil, inaugurarea s-a făcut cu Viața e frumoasă (importat pentru rețeaua autohtonă de către New Films Internațional - România), Roberto Benigni trimițînd o scrisoare cinefililor români care l-au îndrăgit dintr-o manifestare similară a anului 1990
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
incompatibilități afro-europene într-o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista de culoare și un excentric pianist englez. O poveste cu un prolog infernal și un epilog erotic irezistibil, capabil să topească orice reticente, anticipînd - dupa dorința cineastului - concordia metropolelor viitorului. Concordie izbutita deja în lumea filmului - oglindă mai mult sau mai putin idealizata a mediului înconjurător ori a fanteziilor vechi și noi, materializate prin jocul actorilor din patru zări: Nicoletta Braschi, delicată tovarășa de viață a globe-trotterului
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
să recunoască, în ultima zi, ca "cei trei n-au strălucit prin originalitate" și că "selecția franceză a fost posomorita". Cu o excepție: cel de-al patrulea titlu "francez" al competiției, Timpul regăsit, o calm-elegantă adaptare după Proust, datorată unui cineast chilian, de 58 de ani, fost consilier al lui Allende, Raoul Ruiz, care declară, cu un umor lucid: "Pentru un străin ca mine, Proust e science-fiction!"... Filmul, în concepția regizorului, "are o dimensiune acvatică: personajele apar la suprafață, în prim-
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
de aproximativ 60 de scurt-metraje și 40 de lungmetraje de ficțiune. Apelînd la HBO, canalul de televiziune care a recondiționat cîteva din peliculele lui Negulesco realizate la Compania Warner, s-a putut oferi abonaților Cinematecii Române un prim program "Lumea cineastului: filme, locuri, personalități", care asociază operelor sale și alte producții cinematografice. Cinematograful fiind - după spusa maestrului - "cel mai formidabil vis de libertate cu care a fost vreodată binecuvîntată omenirea". Cum a înțeles Jean Negulesco să speculeze această aspirație se poate
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
criminalul descoperă modalitatea de a-și ataca victima; cea a confruntării dintre cele două femei - cînd dragostea de mamă învinge trufia soției mințite; secvența procesului - unde acuzele atingînd absurdul, deținătoarea adevărului izbucnește în lacrimi și mărturisește totul). Tușa personală a cineastului, catalogat pe nedrept ca "aservit conformismului hollywoodian", se distinge net în capodopera Humoresca (1946). Film de o impecabilă eleganță ce sfidează timpul, cu dezinvoltura lui Negulesco însuși în teribila sa aventură, care l-a propulsat din Craiova la Hollywood. E
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
însuși în teribila sa aventură, care l-a propulsat din Craiova la Hollywood. E adevărat, după un traseu inițiatic, în care popasul parizian a fost determinat pentru configurarea sa ca renascentist al veacului XX. Calitățile de om, dar și de cineast și artist plastic, de etern îndrăgostit și nemărturisit dezrădăcinat sînt parcă toate topite în melodia secundă a acestei opere cinematografice în care amplele pasaje muzicale rezonează sinestezic cu imaginile-ecou, reverberînd sentimente fel de fel ca valurile oceanului. Valuri în care
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
unei lumi - al unei civilizații, al unui mod de a (nu) fi - de care merită să se aleagă praful. Lumea merită să fie aruncată în aer, și noi odată cu ea! Violența eliberatoare. Autodistrugerea ca libertate absolută. Tînărul furios e un cineast californian - David Fincher (n. 1963), fost vecin de casă și apoi ucenic al lui George Lucas -, care a dat lovitura, în '95, cu Seven, al doilea film al lui. Fight Club e al patrulea. Rigoarea, măsura și alte calități din
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
de multe? o să vă întrebați. Dacă toată lumea a auzit de Elveția "cea a bogatelor bănci și a magnificelor peisaje alpine", puțini sunt aceia care - cu excepția, desigur, a criticilor de specialitate - îți pot enunța un titlu de film sau numele unui cineast elvețian. Poate doar cinefilii împătimiți - cei ce mai frecventează Cinemateca sau mai consultă câte un dicționar de cinema - și mai amintesc că unul dintre monștrii sacri ai ecranului - Michel Simon, actor fetiș al lui Renoir - este genevez prin naștere, la
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
prin naștere, la fel cum este și regizorul Claude Goretta, cel ce a lansat pe Isabelle Huppert în Dantelăreasa; că Ursula Andress - "bomba sexy" a anilor '60-'70 a văzut lumina zilei la Berna; că "cel mai rebel și iconoclast cineast al noului val francez - l-am numit pe Jean-Luc Godard - este descendentul unei familii de bancheri elvețieni el însuși considerându-se, datorită educației primite, mai degrabă elvețian decât francez - și că marele Chaplin - alias Charlot "vagabondul etern" se odihnește în
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
urmă cu doi ani... la Locarno. Este vorba de laureații concursului "SSR idée suisse", care au obținut foc verde pentru a-și realzia filmele Id Swiss și La bonne conduite. Sunt filme documentare, articulate în episoade - o nouă generație de cineaști elvețieni se prezintă la întâlnirea cu diferitele culturi pe care le reprezintă "țara cantoanelor" și își notează cu luciditate și umor, tristețe sau îngrijorare impresiile personale în atașante Kaleidoscopuri. În Id Swiss - 7 cineaști vor să cunoască cum este percepută
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
în episoade - o nouă generație de cineaști elvețieni se prezintă la întâlnirea cu diferitele culturi pe care le reprezintă "țara cantoanelor" și își notează cu luciditate și umor, tristețe sau îngrijorare impresiile personale în atașante Kaleidoscopuri. În Id Swiss - 7 cineaști vor să cunoască cum este percepută identitatea elvețiană de imigranți ce aspiră a deveni cetățeni ai "celei mai frumoase și bogate țări din lume": un indian, un italian, un egiptean, dar și de cetățeni ai acestei țări multiculturale - romanzi, ticinezi
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
trans-trav, și pentru multe altele încă -, un artist care, în anii '70, "a ales libertatea" și s-a stabilit la Paris, Sergiu Huzum, propune în premieră absolută, publicului român, o carte - "Obiective subiective" - în care, cum zice chiar subtitlul, "Ochiul cineastului privește lumea prin cuvinte". Citind tabletele, botezate, toate, " Cîteva cuvinte despre..." (despre... Europa, piper, utopie, onoare, frig, limba română...), despre fix 108 subiecte, ai senzația că filmele nefăcute se-ntorc în cuvinte, în familia unui "august pe un bloc de
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
pe fereastra camerei, se vede marea (descifrezi, în carte, printre alte obsesii, și obsesia mării, a Paradisului din adîncuri; în această logică sentimentală, editura care a lansat cartea se cheamă tocmai "Albatros".) Sub privirea albastră, de o seninătate mozartiană, a cineastului, Lumea - natura, cultura, istoria - intră într-un joc reflexov al lui "ce-ar fi dacă...", "ce va fi dacă...", "ce-ar fi fost dacă...". Ce-ar fi fost dacă, de pildă, cineastul ar fi fost lăsat, pe vremuri, să-și
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
Sub privirea albastră, de o seninătate mozartiană, a cineastului, Lumea - natura, cultura, istoria - intră într-un joc reflexov al lui "ce-ar fi dacă...", "ce va fi dacă...", "ce-ar fi fost dacă...". Ce-ar fi fost dacă, de pildă, cineastul ar fi fost lăsat, pe vremuri, să-și facă opera, să fie el însuși. ("Cum se poate descrie mîhnirea mea de azi, re-trezită după peste 35 de ani, descoperind că ceea ce voiam să fac pe vremuri în meseria mea și
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
dezmințită, a peliculei despre Eminescu. Mi-o explic în primul rând prin timpul relativ scurt dintre apariția, perfecționarea și mai ales răspândirea cinematografului și instalarea cenzurii partinice în țara noastră. Prins ca într-o menghină între aceste două termene istorice, cineastul este întrucâtva scuzabil pentru debilitatea producțiilor sale. Explicația de mai sus nu s-ar dovedi poate suficientă dacă nu s-ar întâlni cu o alta, semnificativă pentru un anume fel de a scrie despre poetul național. Succint, ea a fost
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
salcîmii și teii își ning zăpadă lor. Briliantele schinteiară în agrafe, în cercei și în inele. Ochii sînt safire și peruzele. Dar unii sînt și flăcări de iad..." (Caii negri). Macedonski ar fi fost (și era să fie!) și un cineast, un pionier al peliculelor stiintific-fantastice, în care nu s-ar fi dat în lături să și joace, eventual, ca actor (în felul lui Orson Welles). Deschiderea de cunoaștere modernă a spiritului sau, stimulat de abracadabrante viziuni simboliste și de sfîrșitul
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
va beneficia de uriașul impact publicitar datorat Cannes-ului. Ultima prezența la Cannes, a lui Mihalkov, a fost acum cinci ani, cu Soarele înșelător, învins la puncte de Pulp Fiction. Președintele Juriului, la această ediție (a 52-a), va fi cineastul canadian David Cronenberg (n. 1945), un excentric, cel putin judecînd după filmul catastrofal (dar care și-a găsit, și el, admiratorii lui), Crash, prezentat acum cîțiva ani la Cannes. Președintele Juriului la secțiunea Scurtmetraje va fi tînărul regizor danez Thomas
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
tradiției, și-au anunțat participarea zeci de staruri ale Planetei Cinema, cu numele legate de filme din festival sau doar de avalanșă de "evenimente paralele". De pildă, rămîne de văzut ce va face festivalul în memoria lui Stanley Kubrick, marele cineast dispărut de curînd, la 70 de ani. Kubrick, cel obsedat, în filmele lui, de o anumită "teatralitate a morții", a ieșit din scenă că într-un film al lui: brutal, neașteptat, lăsînd în urmă un film (neterminat?), Eyes Wide Shut
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
film (neterminat?), Eyes Wide Shut, cu Tom Cruise și Nicole Kidman, filmat în cel mai mare secret, si care va fi lansat, se pare, în iulie, în S.U.A., si, în septembrie, în Europa. "Incalificabilul" Stanley Kubrick a aparținut familiei marilor cineaști incomozi, - Stroheim, Griffith, Sternberg, Welles... Lumea lui Kubrick, aceea a violenței și a nebuniei umane, se dovedește de o mare actualitate, iar modul lui Kubrick de a filma, de a gîndi imaginea, decorul, muzica - de o mare modernitate. Se poate
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]