248 matches
-
apelez doar la două, din cunoscuta antologie a lui Al. I. Amzulescu. Este vorba de baladele Mircea Ciobanul și de Oprișean. Ambele tratează tema recunoașterii dintre frați, învăluită în forme mitico-legendare, dar în evident proces de istoriere. Numele lui Mircea Ciobănașul se păstrează în titlu și pe parcursul narațiunii, însă este invocat într-un distih introductiv și Negru Vodă, ca să se mențină ambuguitatea legendă/istorie: Din oraș, din Cîmpulung, La poarta lui Negru-Vodă, (Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragă, Că-i d-un mic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
păstrează în titlu și pe parcursul narațiunii, însă este invocat într-un distih introductiv și Negru Vodă, ca să se mențină ambuguitatea legendă/istorie: Din oraș, din Cîmpulung, La poarta lui Negru-Vodă, (Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragă, Că-i d-un mic de ciobănaș). Unul dintre eroi este domnitor, celălalt, simplu cioban. Compoziția cuprinde două elemente semnalabile care se repetă și se amestecă în stilul narativ al speciei: o întîmplare năprasnică petrecută în timpuri imemoriale și care a dus la răzlețire și la schimbare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Elementele de limbaj sunt aluzive pentru a se lăsa impresia unui început de familie aleasă și dăruită în clipe augurale de către ocrotitorul divin; și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne care încă îl mențin în anonimat: Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada. Mai criptice sunt cele trei versuri care urmează: Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l cu mîndrie ori cu umilință, după împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul din balada Mircea Ciobănașul se afla pe un teren impropriu. De trei zile aștepta cu umilință, jos, la poartă, ca domnitorul să-și întoarcă privirea de la înălțimea curții sale. Ca precauție, dosise cîrligul „supt genunche”; căciula n-o mai purta ca un aristos, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
multe generații, legile nu erau scrise; ele se transmiteau din tată-n fiu, odată cu credința și cu formele de rugăciune. Ele erau o tradiție sacră ce se perpetua în preajma vetrei familiei sau a vetrei cetății”. Cum a împărțit dreptatea Mircea Ciobănașul, cel din baladă, poate trezi astăzi nedumeriri, nu numai omului obișnuit, dar și oricărui organism legiuitor: - Alei, Doamne, Negru Vodă, Cum judeci în lume toate, Fă-mi și mie direptate. După cum m-ăi învăța, Așa parte că le-oi da
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omului obișnuit, dar și oricărui organism legiuitor: - Alei, Doamne, Negru Vodă, Cum judeci în lume toate, Fă-mi și mie direptate. După cum m-ăi învăța, Așa parte că le-oi da. Negru Vodă ce-mi zicea? - Ai tu mic de ciobănaș, Ce parte ca să le dai? Oile să le-mpărțești: Să dai la stăpîni trei părți Și să tragi la tine-o parte, C-așa-ți găsesc direptate”. În fond, „mic de ciobănaș” ieșea păgubit. Dar nu avea alta de făcut decît
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Negru Vodă ce-mi zicea? - Ai tu mic de ciobănaș, Ce parte ca să le dai? Oile să le-mpărțești: Să dai la stăpîni trei părți Și să tragi la tine-o parte, C-așa-ți găsesc direptate”. În fond, „mic de ciobănaș” ieșea păgubit. Dar nu avea alta de făcut decît să se supună judelui. Nu purta el vina că prima generație a oilor, ca să spun așa, fusese nimicită de viscol și de ger; dar era meritul lui categoric, și numai al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în forma ei îndătinată, iar împricinatul era chemat să depună mărturie dacă și-a îndeplinit obligațiile de care se făcea direct răspunzător. Direcția decisă de jude, în consens cu tradiția, o subordona și pe cea materială (-umană), așa că „mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile le-amesteca, Tot o turmă le făcea Și-n tîrlă că le băga, Și stăpînii că-mi sosea, Dar cel mic de ciobănaș, Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada, În tîrlă că mi-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu tradiția, o subordona și pe cea materială (-umană), așa că „mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile le-amesteca, Tot o turmă le făcea Și-n tîrlă că le băga, Și stăpînii că-mi sosea, Dar cel mic de ciobănaș, Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada, În tîrlă că mi-ș intra, Oițele le-mpărțea. El d-o parte că-și oprea, Trei părți la stăpîni că-mi da. Cuvîntul judelui era dus la îndeplinire. Cu toate acestea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din fundul grajdului; toate „însemnate” și cu înzestrări de poveste. Dar să privim lucrurile mai de aproape: „mic de cîrlior”, „mic de ciobănaș”! Adevăratul chip al primului este acela cunoscut din bestiarul fabulos și din legenda argonauților. Locul lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai de aproape: „mic de cîrlior”, „mic de ciobănaș”! Adevăratul chip al primului este acela cunoscut din bestiarul fabulos și din legenda argonauților. Locul lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării. În basme, maștera intrigantă îl pune într-o copaie și-i dă drumul pe ape ca să scape de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tronul împărătesc: „Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,/Dă-ni-l, maică, dă-ni-l!”: moașa, după scaldă, îi arată „împărăția”, adică îl ridică și-l închină, pe rînd, spre cele patru zări ale lumii. Nu putea „mic de ciobănaș” să-și lase partenerul de aventură și de destin pe mîini străine. Nu-i rămînea decît să-și facă singur dreptate, și încă dur, chiar sălbatec: a pus mîna pe arme înfruntîndu-și vrăjmașii deschis, bărbătește. Celor trei le-a tăiat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
stați, frate, și vă uitați? Luați-l și mi-l spînzurați!. Vocea era, în fapt, justificată în planul vieții socio-umane. Domnitorul avea, însă, viziunea mai înaltă, aceea a județului. Drept urmare, a decis să fie cercetat chipul ascuns al „micului de ciobănaș”, pentru dezlegarea tainei și descoperirea adevărului: Și ce semne că-mi găsea? Găsea-n pieptu-i soarele, Luminà cu razele; Găsea în spate luna, Luminà cu lumina; Între cei doi d-albi umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deși se citează Cegani, cu direcție la peștele cegă; altfel spus, în economia eposului se pune în mișcare, printre altele, și onomastica, după cum am văzut, alături de toponimie), dar se vede că erau stăpîni pe locuri bine cotate, cum „mic de ciobănaș” dispunea de turme fabuloase. Moșnegii purtau în fală „vîslele la spinare” și se înfățișau fără sfială la curtea domnească. Vîslele erau însemne ale breslei pescarilor. Se purtau la vedere poleite și împodobite cu pietre prețioase, ca individul să fie zărit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
heraldice și concurențiale în topografia țării. Am spus că breasla pescarilor avea o tradiție respectabilă în existența istorică a carpato-dunărenilor. Balada Dobrișean consemna, pentru existența de timp ce-i revine, mari mutații de imagine și de viață concretă în comparație cu Mircea Ciobănașul. Purtătorii de vîsle vin cu pîra la domnie, intrigați de faptul că adversarii lor, purtătorii de cîrlige, întreceau măsura îngăduită în bogăție și în forță, luîndu-se la întrecere cu domnia. Conflictul este strict de interese și, mai mult, de grup
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întreceau măsura îngăduită în bogăție și în forță, luîndu-se la întrecere cu domnia. Conflictul este strict de interese și, mai mult, de grup. Fiecare face încercări de moarte să le apere și să le întărească pe ale sale. În Mircea Ciobănașul, primează ideea recunoașterii dintre frați, în scopul restaurării stării naturale de început și de întemeiere. Atunci domnia era stăpînă pe sine, în virtutea legii și a județului și orice formă de viață decurgea de aici, găsindu-și autonomia necesară, cu măsură
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scopul restaurării stării naturale de început și de întemeiere. Atunci domnia era stăpînă pe sine, în virtutea legii și a județului și orice formă de viață decurgea de aici, găsindu-și autonomia necesară, cu măsură și dreptate. La dezlegarea conflictului, Mircea Ciobănașul îi propune fratelui răzlețit să preia domnia. Forma răspunsului n-o s-o găsim în Dobrișean, acolo unde totul ia altă cale: Negru Vodă ce-mi zicea? «-Alei, Mirceo, Mircică, Să-mi dai mie ciobănia, C-o să-ți dau eu, zău
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cîntă și la fereastra plugarului (care se conformează ritmurilor vegetaționale), și la aceea a păstorului. Nu numai în cadrul oieresc întîlnim portretul consacrat prin însemne cosmice și destinale, de viață ori de moarte, de acțiune voluntară (tip Arjuna și „mic de ciobănaș”) ori de suspendare a ei (în sensul vestitor al mioarei), sub comanda nesmintită a legii. C. Alui-lùiu Tot în colecția lui Sabin Drăgoi se păstrează cîteva colinde (am selectat patru) în care Maica Domnului își caută Fiul prin lume cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bătrîna este părăsită în favoarea aventurii eroice. Așadar, pot fi identificate trei tipuri de aventuri posibile, la eroi ce se revendică de la tradiția mitică: aventura eroică pură, sub rațiunea datoriei și a legii și în respectul bunelor tradiții. Arjuna, “mic de ciobănaș” și eroul din Joi dă dimineață se conformează acestei ordini; aventura de circumstanță și în trepte: la propunerea mamei, Lemminkäinen renunță la aventura eroică. El cedează în favoarea erotismului, în compania fetelor frumoase și “libere” care-l așteptau acasă. Deocamdată, Eros
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca și a lui Thanatos. În sfîrșit, aventura tot “pură”, dar tragică, a Păstorului mioritic. De data aceasta, Thanatos nu mai are răbdare. Păstorul, la rîndul său, deși de aceeași statură voinicească și curajos ca Arjuna și ca “mic de ciobănaș”, se decide să-l înfrunte pe Thanatos, “cunoscînd” dinainte riscul pe care și-l asumă. În acest caz, se cuvine să judecăm oportunitatea și justificarea actelor, pentru a înțelege calitatea ideii de “acțiune” într-o parte ori în alta. CAPITOLUL
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și, împreună cu mama cântau romanțe și din muzica ușoară a acelor vremi. Mama avea un firicel de voce de soprană, puțin tremurată, iar tata era tenor dramatic. Aveau amândoi ureche muzicală. Cântau pe două voci, tata acompaniind și la chitară: „Ciobănaș cu trei sute de oi”, „Zaraza”, „Tamara”, „Pe lângă plopii fără soț...” și multe altele. Cântau și glasurile lor armonioase se auzeau în toată curtea. Vecinii ascultau și câte o cumătră spunea alteia: - Ia ascultă, fa, cântă nenea Iancu cu Aglăița! - Da
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
muncitorul trebuie respectat. El ne pune la toți pâinea pe masă... Să-l prețuim cum se cuvine și să vărsăm o lacrimă În onoarea lui... Cei trei amici ciocnesc paharele, apoi ascultă preț de câteva secunde cum cântă Ioana Radu ciobănaș cu trei sute de oi... Gore apucă lămâia din paharul cu bitter și gustă din ea. Se strâmbă. Acră ca viața asta pe care o ducem acu’. Care muncitori, Sandule, mai există și așa ceva? Poate la Coperativa Munca În Zadar sau
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Bernard nu-l crede. Pasteur identifică germenul holerei, confirmă bacillus anthracis, descoperit în 1850 de Davaine și Rouyeur, la oi. Pasteur propune chirurgilor umani și veterinari sterilizarea instrumentarului, igiena strictă a mâinilor și a sălilor de operație. în 1885 unui ciobănaș mușcat de câine îi injectează produs rabic din măduva spinării câinelui bolnav (produs tratat experimental și cu virulență atenuată) și îl salvează. Statuia acestui copil se află în curtea Institutului Pasteur înființat în 1888. Numele ciobănașului, intrat în legendă, este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]