702 matches
-
bună. A băgat-o în buzunarul interior al sacoului și a spus că speră să mă revadă în ziua următoare, la Casa de Oaspeți a Universității. Femeia de lângă mine rămăsese cu gura căscată, trăsăturile i se ascuțiseră. Aducea cu o ciocănitoare sau cu Jerry Lewis. C IX Cosmin nu se mai îndoi de autenticitatea episodului de la Casa de Oaspeți a Universității de abia trei săptămâni mai târziu, când, uitându-se peste mesajele intrate la rubrica spam, să vadă dacă le poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vârtelniței și zuruitul lanțului de la fântână? De ronțăitul tenace, bursucesc, feeric sub stele, al șoarecilor din pod? Ați stat vreodată să ascultați intens, fie și doar câteva secunde, sfârâitul lumânării aprinse la mormântul bunicilor din deal? Sau lucrarea înverșunată a ciocănitorii în trunchiul copacului? Sau cum rup dinții vacii iarba și cum o rumegă, cum țipă spre seară după muls, cum îi susură laptele în șiștar și cum își linge vițelul, de-i înțelegi dintr-odată statutul de sfințenie indiană? Tot
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
M-am blocat într-o buclă idioată. Își flutură mâna în aer. Mai rău decât nenorocitele alea de păsări. El tresări, dar o iertă. După masă, văzură noi apariții: codroși-de-pădure, fâse, un aușel-cu-cap-galben solitar, chiar și un mascul rătăcitor de ciocănitoare a lui Lewis, aflat în trecere. Pajiștile ofereau puține ascunzișuri. Daniel o învăță cum să vadă fără să fie văzută. Secretul este să te faci mică. Micșorează-ți sfera auzului înăuntrul sferei văzului. Extinde periferia; urmărește doar mișcarea. O puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
puteau distinge alimente, mașini sau monede, deși, pe undeva, creierul lor știa încă să interacționeze cu obiectele acelea derutante. Spusese povestea Marthei T., ornitologă pasionată, care-și pierduse peste noapte capacitatea de a face diferența între o pitulice și o ciocănitoare roșie și totuși putea să descrie, în detaliu, această diferență. În cărțile sale descrisese de mai multe ori cazuri de prosopagnozie. La capitolul boli cu adevărat vertiginoase, creierul avea resurse nesfârșite. Țara mirării schița portretul lui Joseph S. La douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
începu să privească cu atenție în junglă. Cei doi ascultau sunetul ploii, așteptând. Urangutanul vorbitor dispăruse din presă, în ultimele săptămâni. Povestea dispăruse, la fel cum se întâmplase și cu alte relatări despre animale, care nu se dovediseră adevărate: acea ciocănitoare din Arkansas pe care nimeni nu o mai putea găsi acum, maimuța de doi metri din Congo, pe care nimeni nu o putea localiza, în ciuda povestirilor insistente ale băștinașilor, sau liliacul uriaș, cu aripi de patru metri, despre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și colo străpuns de câte o rază de soare. Nu-mi era frică de bandiți, căci drumul era mărginaș, o împărăție a fluturilor și a veverițelor. În timp ce animalele își vedeau de treaba lor, tovarăși îmi erau doar viersul cucului, răpăitul ciocănitoarei și praful fin stârnit de sandalele mele. Am văzut un cerb cu coarne lungi, îndepărtându-se. Am dat de niște excremente de urs și de lup în iarba unui șanț, dar mi s-au sfărâmat între degete de vechi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Orice copac, dacă fulgerul, vijelia sau omul nu-l doboară la pământ, crește în toată măreția lui. Apoi, când îi e sorocul, înainte de a da mugurii, i se usucă ramurile, îi cad frunzele și moare. Rămâne de folos doar pentru ciocănitoarea care îl găurește căutându-și hrana, precum și pentru bufnița și cucuveaua ce-și fac în el cuibul. Aici zace un trunchi de stejar, și eroul care era întemnițat în el va călări acum cu cel căruia lupul i-a mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ducea viața între studiu, politică și chiolhanuri... Un castel! Regele avea un castel într-o grădină nemaivăzut de frumoasă. Acolo era un pom cu mere... Mere Golden (nu de aur). Însă de la o vreme acolo își făcuse sălaș o pasăre. Ciocănitoare! Nu-i așa, bunicule?! Schimbând piciorul stâng pe cel drept, cu zâmbetul ușor ironic dar tremurându-i barba, bunicul duce povestea mai departe: ...o ciocănitoare cu pene aurii (nu de aur) și cu ochii verzi smarald (nu de mărgăritare). Această
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Mere Golden (nu de aur). Însă de la o vreme acolo își făcuse sălaș o pasăre. Ciocănitoare! Nu-i așa, bunicule?! Schimbând piciorul stâng pe cel drept, cu zâmbetul ușor ironic dar tremurându-i barba, bunicul duce povestea mai departe: ...o ciocănitoare cu pene aurii (nu de aur) și cu ochii verzi smarald (nu de mărgăritare). Această pasăre îi tot fura merele regelui, așa că într-o zi își trimise fiii să o prindă. Cum soarele, în loc să se ascundă la vederea fiilor regelui
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
doare? Ori ești de urechi cam tare? (Că și cu-n șoptit în ciorbă Tot nu este vorba - vorbă). Nu vezi că se face noapte? Dă-le mâțelor de șoapte! T Toc-toc-toc! În orice loc. Toacă toată ziua tare O ciocănitoare - vrăjitoare. Toacă fân? Toacă mărar? Când mai des... Și când mai rar... De ascultă, e cu-n scop: Are dânsa stetoscop. Și consultă fără stop Păr cu nuc și măr cu plop. Mamă, mamă, să mă-mpiedic, Uite, frate, ce
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
doua zi dupa înmormântarea Vasilicăi Copacii din cimitir se clătinau în răstimpuri, la câte o bătaie slabă de vânt. O pasăre străbătu, la mică înălțime, cimitirul cu un țipăt ascuțit sfâșiindu-i pacea... Într-un vârf de copac, înalt, o ciocănitoare își scutura râsul sacadat... Soarele aluneca încet pe cer cu norii ca niște fuioare de fum negru după dânsul. Iorgu cu Emil încă de dimineață, în genunchi lângă mormântul cu țărâna încă proaspătă, după ce au aprins candela și l-au
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în pământul sterp. Coborâră. De sus, abia se zărea fundul gropii, în care sclipea balta, înconjurată de trestii. Mergeau pe poteci știute numai de ea, printre mărăcini și ghimpi. Alături, se surpau gunoaiele într-o mișcare liniștită. Rar, se auzeau ciocănitorile zgflțute de vânt la grădinari. Cerul avea o leșie murdară în scamele norilor joși. Pasul Vetei crescuse și studentul abia se ținea pe urmele ei. Dintr-o parte veneau trâmbele de fum de la coșurile Atelierelor, mototolite și destrămate. Mahalaua nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
curcubeu de rezonanțe și de imagini Îi Înfășoară ca un fular umerii. Pasul său sună În moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. MÎna oprește ca un inel zborul, Împrumută albastrul din aripile coțofenei, Împletește beteala versului În ritmul ciocănitoarei, toarnă În degetarul rimei toată licoarea codrilor”... Voronca este Însă și autorul unor adevărate poeme În proză, mai mult sau mai puțin fidele „tiparului” acestei specii. Ar intra Într-o altă categorie majoritatea pieselor cuprinse În placheta din 1932, Act
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acceptat o astfel de fărădelege, simțea asta. Poate fiindcă desprinderea și îndepărtarea, noile experiențe și călătoria schimbă oamenii profund dându-le măsuri noi de judecată, drept care odată întors în Calabria orice lucru i se păruse îmbătrânit și prăpădit, fierăstruit de ciocănitoarele din pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult spațiu, iar ploșnițele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
însuși decade Exact O grămadă de lux sfânt Vorbesc păsăreasca Vorbesc totul înapoi în globul cel verde Prin botul spintecat al pământului înapoi în zeama fructului Da (râgâie, scuipă, își eliberează vocea tușind și urlă) Hei Președinte (strigăte tare de la ciocănitori) Preeeeședinte (frunziș și crengi rupte și trosnind sub labele fiarelor) s-a teeeerminat cu tine (se aude căderea unui uriaș copac și apoi un stol care își ia zborul) FEMEIA (de la fereastră): Iar strigi De câte ori strigi te aude un ghinion
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Musticidele sunt reprezentate prin dihorul de stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii de pițigoi, iar în timpul iernii, gaițele nordice, pitulicea (Phyllocopus collybittie), fâșa (Anthus trivialis), țiclanul (Sita europaea caesca), porumbelul de scorbură (Columba venas), dumbrăvioara (Caracius garrulus) ș.a. Dintre răpitoare amintim: gaia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu oamenii din lumea asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria. Lăstunii țâșnesc în aerul ud, păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de stână. Pâinile stau azimi biblice să le ceară cuptorul încins. Seve, arome, culori, sunete, ca polenul de flutur pe aripa gingașă îi deseneză vieții miracolul. Pulberea clipelor acoperă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
n.m., M.F.) că nici acțiunea mediului înconjurător și nici voința organismelor (mai ales când este vorba de plante) nu puteau explica nenumăratele cazuri în care organismele de orice fel se adaptează perfect la felul lor de viață - de pildă, o ciocănitoare sau un brotăcel care a ajuns să se cațere pe copaci sau o sămânță care se împrăștie cu ajutorul cârligelor și penelor. M-au izbit întotdeauna acest fel de adaptări și până când au putut fi explicate mi s-a părut aproape
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
scăpat atenției celor mai mulți din colegii lui naturaliști. Există multe specii cu o constituție și o structură care nu sunt bine adaptate mediului în care trăiesc. Întâlnim, bunăoară, cristei cu degete lungi care trăiesc în fânețe, în loc să trăiască în mlaștini, sau ciocănitoare viețuind în regiuni cu foarte puțini copaci, care se hrănesc cu fructe sau prind insectele în zbor. Pentru a nu mai vorbi de gâște cu picioare palmate care trăiesc pe uscat și se așază doar rareori pe apă. Exemplarul care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fi acesta față de cel în care a trăit inițial specia în cauză. Se explică astfel constatări ca acelea că gâștele și rațele trăiesc pe uscat, și nu în apă, cristeii cu degete mari pe pajiști, și nu în mlaștini, sau ciocănitoarea acolo unde există puțini copaci sau aceștia lipsesc. Relatări despre numărul dușmanilor și despre capacitatea de distrugere pe care o posedă aceștia sunt tot atât de importante ca și cele despre resursele de hrană pentru a explica prezența sau absența anumitor specii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a nimănui, strivită de nepăsarea unui primar care poate n-a trecut pe strada Țicăul de Sus niciodată, era numită de noi, copiii, ”locul cu stafii”. Din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]